Romanulu, iunie 1870 (Anul 14)

1870-06-30

ANUL I ALD PATRU-SPRE­ DECESEA Administrațiunea în Pasagru la Rom&si. Mo. 1.-- Redacțitunea Strada Golcea. No. 42. Marți, 30 iania ig?a VOIESCE ȘI VEI PUI ± ABONAMENTE S. n. L. n. Uni anii în capitale 48 districte 58 Șase luni „„ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 16 A-I lună n „ 6 „ 6 Abonamentele începi la 1 și 16 ale lunei. tJne esem­plara 25 bani. Francia, Italia și Anglia trim­lestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 A­M­IST­ITIRI L. b. Linia de 30 litere.............................— 40 aserțiuni și reclame, linia ... 2 — tratrifezA­TE ȘI VEI PI Pentru abonamente și anunț­uri a se adresa: la Bucuresci, la Administrațiunea Ziarului, in Districte, la corespondenții săi și cu poșta. LA PREIS Pentru abonamente: La d. Darras-Vallegrain, Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-it Oi ain, Thomas et Ő-ie Iiue Lepeletier, 23. X.A. VIENA Pentru abonamente : La d. Gs B. Popoviel, 15 Fleisekmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein și Vogler, i­. Neuer­mark­t. Lucrătorii tipografi, sosijin că națiunea are ochii întorși spre Ca­meră și acceptă cu nerăbdare darea de sumă a desbaterilor fi iei, sacri­ficară astad­î­­,aua lorți de repausa și de serbare pentru satisfacerea ci­­titorilor. Romănului. SERVITIA TELEGRAFICII .4­5.8. ROMANII,I­ L VIENA. 7. Bucuresci 10 Iulia. ("Întârziată de guvern" 3 Zile, fără a se esplica causa). LONDON, 7 Iulie. Times și Standard zic că nicî Englitera nu pate să aprobe candidatura principelui de Hoh­enzollern pentru tronul­ Spaniei, care că speră uă soluțiune pași­­nică și ne­întărejiată. BERLIN. Gazeta germaniei de Nord zice că numai prin declarările ministrului Gramont a arata că principele de Hohen­­zollern primesce corona Spaniei. Ea demons­­tră apoi că uni resbele cu Spania sau cu Germania. In acesta privință, ar fi că ne­bunia și­­ zice că Prusia scre se subordone interesele particulare intereselor­ naționale; ea déja speră c’uă soluțiune pacifira. MADRID. Candidatura principelui de Ho­­henzollern se va notifica oficiale puterilorü străine. Oă altă depeștă, sosită, s’asigură, alaltă seră, dérű care nu s’a dată pu­blicității nu se imți din ce causă, ară­ti băndă, scirea gravă că In Francia resbelulu cu Prussia este considerată ca inaininte. (Serviciuiu privata ale Monitorului). BERLIN, 8 Iulie. — Gazetta Germa­niei de Nord, organă semi-oficiale,­dice: „Presa francesâ a mers­ pre departe in privința cestiunii spaniole. Acestă cestiune depinde de decisiunea Cortesilor și nu de dorințele străinilor!!. Guvernele germane, poporale germane, considerându Spania ca liberă pe acțiunile séle, n’de a se ames­teca în afacerile séle interiore. Germania nu voesce să impună unu rege Spaniei și nu este nici uă nevoie de a face apel­ la înțelepciunea poporului germană, ci nu­mai la înțelepciunea poporului spaniol, care, represintat prin Cortese, va pronun­ția decisiunea s­a, Germania va conserva oă atitudine neutră. VIENA, 8 Iulie. — Contraria declara­­țiunii Ziarelor­ din Paris, care pretindă că principele Asturiilor este candidatură Franciei și ală Austriei, ciariulă Wiener Abend-Post, organă oficiale, dice că, in câtă privesce pe Austria, uă asemenea afirmațiune este fără temere, căci Austria care a stată totă-d­a­una forte departe de cestiunea spaniole, va persista în ati­tudinea sea. TELEGRAME ORIGINALE (Jiariului „LLOYD de BUCURESCI“ Luni, 29 Iunie (11 Iuliü 1870). VIENA, 10 Iuliu. Ministerulü de resbelü a data ordini a pune în stare de resbelü unu numerü de baterii, cumü și a pregăti pentru serviciulu de mare șapte vase de resbelü. MADRID, 9 Iuliu. Guvernul a a presintat Comisiunii permaninte a Cortesilor, e­­pistola principelui de Hohenzollern, la care declară că prime­see coróna Spaniei, ln casa cfinda majoritatea Cortesilorű arü vota ale­gerea sea. RUSCIUK, 9 Iuliu, (laturi iate). Ieri la a­­mé­ri a ínceputö în strada LipscăDie unu mare incendiu, care numai astă-soră s’a pututu stinge. Gamă 120 case au arsu. Buc­uresei, ” ^"“,7 1870. I­ li Ama spusu că candidatura la Tronulu Spaniei a principelui Leo­­­­­pold a silită pe miniștrii principe­lui Carol se se oprescu puțină în­­ fuga loră spre prăpastia cea mare. £ Astă­zi printrună altă mesagiă ci­­­­titu la Cameră, negă pe celă de la­­ 15 Iunie și reintră în calea cons­­­­tituționale. Prin acestă mesagră mi­niștrii cl­că că „terminată de 15 cicle ” „pentru care deputații au fostă ciisă­­„maii­espirândă, și lucrările defi­ £ „nitivei constituiri a Camerei ne- c „fiindu încă terminate, se mai pre­ i „lungesce sesiunea actuale încă pâ­­„nă la 3 lun­ă viitoră.“ î Chiară prin acestă mesagiă mi­­­­nistru­ aă cercuită Camera, nă vio­­c­iată Constituțiunea. Cu tote aceste­a se constatămă că decă s’aă supusă­­ la controlulă Camerei causa este âncă fiindă că el speră că mul­­t­țămită unoră ne’nțelegerî și rătecirî c politice ale unor­ grupuri din Ca­­­­meră voră isbuti se-și ajungă sco­­p pură de distrugere pe calea le­gale. Acestă speranț­ă a d-lui Ie­­pureni,—de­și se vede prin feluri­­­­tele sale manopere cu unele din­­ grupurile Camerei — fu­erl, în­ 8 b­ună momentă de aprindere, măr­­­­turită de primul­ ministru. Intre- i rupendă pe d. Pascală­­lise: „ Faceți-ve­spresiunea majorității­­ adunării și vomă consilia Tronul­u­i s. c. 1.“ " I D. Iepurenu speră că Camera,­­ divisată în trei grupuri mai mari­­ și iu trei grupuri mai mici, va fi în neputință d­a da miniștrilor, nici chiară ună votă de blamă, fiindă că voră fi în neputință d’a se uni­­ ș’a da ună ministeriă. D. Iepurenu a lisă totă­deuna că nu suntemă în stare d’a ne gu­verna noi ânși­ne, că nu putemă mistui libertatea, guvernementală 1 parlamentariă, Constituțiunea de la 30 Iunie 1866.­­ D. Iepurenu a­­ lisă și a n­ic © 1 că guvernul­ actuale nu s’a­mes­­­­tecată în alegeri; că luptele, ban­dele și uciderile au fostă efectele lupteloră partiteloră; și p’acestă te­­r­mă avu fericirea d’a fi susținută de câți­ve oratori, între carii celă mai principale este d. N. Ionescu. Alegerile luptă d. Iepureanu au fostă libere și escesele aă prove­nită din lupta partiteloră. Bandele de pușcăriași pentru d. Iepureanu, suntă deja uă partită politică în România. Așia dură guvernulă ne meste­­cându-se în alegeri, națiunea S’a pronunțiată în cea mai deplină li­bertate. Națiunea lucrândă în deplină li­­­­bertate, produse Camera actuale, a j­rei credinciosă fotografiă. i Camera actuale, constată că d. 3 Iepureni a lăsată libere alegerile și că dânsa nu este în stare a da­t ună ministeriă din senulă iei. Deci, țara nu pote remăne fără a­­ guvernă. Deci națiunea trunchiată și sfă­­­șiată prin partite, nu este în sta­re, liberă fiindă în alegeri, nici­­ chiară în momente grave, critice­­ și periculose a se ’ntrupi, a ’și da a ună ministeră, a se guverna ea în­sa­șî. Deci....................ori cine înțe­lege restulă. D. Iepurenu re­mâne pe calea legale. D. Iepurenu arată pipăită Euro­pei că națiunea română nu se póte guverna ea însa­și, și prin urmare societatea trebuie scăpată cu ori­ce preță. Națiunea română este trebuinciosă ecilibrului europeană. Națiunea română, neputându-se guverna ea însășî, cade în anarh­iă decă va fi lăsată se mergă în voia iei pe calea de divisiune. Și ce anarh­iă periculosă este aceia în care partitele aă ajunsă a trăi prin bande de pușcăriași­ și ban­dele, aă spusă dd. Iepureanu și Io­nescu, că suntă ale partiteloră, era nu ale guvernului. Că asemene anarh­iă este pe­­riculosa forte, și pentru Statele ve­cine. Deci, d. Iepureanu a fostă si­lită să salveze cu ori­ce preță so­cietatea română și­ Staturile vecine. Trăiască Salvatorii Ordinii! E că situațiunea! Representanțî a­ națiunii cugetați, căci cestiunea ,fi­indă pe deplină lămurită, nu mai aveți scuza către națiune și către voi enși­vă că n’a­ți înțelesă, că n’a­țî sclută, c’a­țî fostă amăgiți. Cugetați, vedeți și cee­a ce se petrece în afară cu cestiunea spa­­niolo-românâ, și au uitați, că 'n bi­ne stră în reă, voi și numai voi sunteți respunzători de sortea Ro­mâniei, în acesta gravă periodă a vie­­ței sale. CAMERA DEPUTAȚILORU. Ședința de Dumineca, 28 Iunie. Ședința se deschide la 12­ ore. Respundu 93 deputați la apelulu no­­minalü. Sumarium­ ședinței precedinte se aprobă. Continuuându-se discusiunea remasă de ieri in privința alegerii colegiului IV de Pra­­­hova. D. Nicolae Ionescu, luându cuvântulu opină că nu trebuie se­­ se mai intărdie cestiunea. S’a espresa de unii dorința d’a se numi uă anchetă. Ea ânsă n’ar­ fi de nici uă utilitate. Cee­a ce se cjice că tre­buie se descoperimu este uă presiune din partea opiniunii publice. D­aru fi se descoperimu presiunea ad­ministrativă, ne-amü interesa so desco­perimü ș’o vomü și face. Déru óre mai putemu sta la îndoială, cându alegerile sunt a­părate de opresiune ? Alegerea de a Praova este triumfulu presiunei opini­­iuni p­ublice asupra presiunii adminis­trative. Ii pare reu că d. Iepure nu nu e pre­­siune, se se ațeagă cu d-lui despre abi­litatea administrativă, căci cei alți miniș­trii abia au descoperită ici-calea câte­va indiscrețiuni, nu sciu totul­, și pe ei îl absolvă. D. Carpu. Ceremii nu absoluțiune, ci dreptate. D. Ionescu, D. Carpu, ministrulu de instrucțiune, n’a avută a face decâtüc’un singuru colegiu alu IV-lea, și profitându de indolința acelui colegii­ IV ș’a adusă ca deputată p’unü amici­ alți séți și toți ne­amu bucurată d’acesta. D. Prim ministru a spus: ieri că, în cea­a ce privesce colegiulu alu IV-lea de Prahov , aflase cu 7, 8 zile mai nainte că vor­ fi tulburări, și că mai în urmă a mersii pene a se adresa d-luî Filiu scn Filiu­s.—nu scie­a disa cumü­ila chia­mă,— ea se-șî retragă Candidatur­a. Se ve­de daci décâ ’la cunoscea d-lui sén nu Cuma avea d-luî, d-lu ministru, drepții se ingereze asupra unei persane, unui cetățenO ? Totală dejii cade asupra ministrului de interne, și adî­nc" facemü unu actü de justiția pentru d-lui. Când, ca parti­culare îl ti justifică un ti, și ca ministru con­­statămă că nu putea face astă­ iei ă !.. (rî­­sete). Cea ce interesă pe cameră, e­a constata decfi amicii nostrii,­­I­le d Ionescu, decă amicii liberilorü alegatori de la Ploeșca, au trecută peste limitele și prescrierile legii, decă au formată sau nu bande el ș’au­ coruptă pe cine­va ca se scre,de se potă face în libertate alegeri și ca să se constate că aleșii liberi de adî­n’aă în­trebuințată mijloce reprobabile. S’a­dusă multe despre alegerea cole­giului IV-lea. Mulți din cei cari aă vor­bită, aă făcută alusiune la vorbele pri­mului ministru „că colegiulu IV e uă minciună“. D. Prim ministru, respundendă a mărturită că adî nu­mai e uă minciu­nă colegială IV, s’acésta este ună oma­giu făcută opiniunii publice! D-sea nici uă dată nu crezută că. co­legiulă IV este o minciună. Să nu se supere junii miniștrii; d-sa nu vrea se fiă demagogă liberală, căci des­­prețuiesce pe demagogii autoritari. Ingerința guvernului in colegiul­ alfl IV-lea? Dară deca D. I. Brătianu însuși a măr­turisită că fără voia sea a influințată în coleg. IV, dére cei alci? Despre ei nici nu mai e de vorbită! Se va ’ntreba însă: de ce coleg. IV trăiaste totă amicii gu­vernului? Acesta e uă filosofia ce trece pe d’a­­supra capetelor și miniștriloră. Nu dispre­țuiți poporală română <Ilie D- Ionescu, a­­dresându-se miniștriloră... are și elă filo­­sofia sea. Elu vă lasă să influințați, dérü vă lasă și totă respunderea, îmi place deșceptarea coleg. IV, căci acestă des­­ceptare e vieța constituțională. De ce eu vă place și d-vostră, d-nî miniștri? De ce nu vă place coleg. IV de Prahova, care direți că e anarc­ică? Pentru că ne dă unu represintante care vă este cu totulă contraria! Poporațiunile rurale sunt d in adevără conservătore, și acesta pentru că ele au avută totu­deuna mai multe beneficii de la țară, de la statula constituită și d’acea toto-de-una ele suntă supuse mai multă administrațiunii. A<fi ănsă începe a se e­­mancipa. Nu mai e uă minciună ; mino­rele se emancipeză. Coleg. IV de Pra­hova a trimisă pe d. I. Brătianu ș a solut și ce trimite, căci scia că e unulă din ceî mai tari oposanțî. In Englitera multă timpă autoritățile comunale numină pe deputații comuneloră D. ministru de culte Cârpă se uită fisi la mine, dice d. Ionescu, și repetă frasa că în Englitera multă timpă autoritățile comunale numină pe deputații comune soră. Așia deră se pate ca comuna se trămu­i ; deputați, sașin­a făcută și Ploescil. Deci Ploescil potă fi ună clujbă republicană i d-sea sară spăimânta dară fi acesta ai realitate. .(rîsete). 5 Dară i-ară părea și bine, căci acest. I * arii proba că nu mai uă minciună nic­i chiară libertatea comunală ! ] Ploescil e orașială celă mai românesc din totă țera românască, și sciți de ce­l Pentru că elă e la polele munțiloră și i l­eră se opresce totă poporația flotante di Transilvania (aplause). Vreți să puneți a­cestă orașă sau ptu piciorul­­ dorobanțului " . Deră vreți se vedeți de unde este in­gerința? Faceți anchetă, cu tóte că s vede ,că n’aă fostă nesce briganți cei c se­­ zice c’aă făcută ingerințe, cinisceci tățenî liberi și onești (aplause). Asia dar­este pentru anchetă, căci prin ea se va constata că libertatea a prinsă rădăcini în eră și că ea nu mai pate fi de nimeni smulsă. D- Al. Lahovari, regretă și d-sea că . Iepurenu uu­ presinte ca se respundă lui mare oratore Ionescu. (D. Iepurenu intră în sala). De­și tenori fără esperiențâ va respunde d-sea. Valideze Camera a Il-a alegerea d-lui I. Brătianu, sea invalideze-o, numescă sau nu uă anchetă, ministerulö se va supune. Nu va lăsa cnse a se bănui purtarea guvernu­­l! in alegerile de la Ploeaci. A pleda ca Ionescu, este a apleda­tă acasă legitimi și acea scuză n’a că fostin^ La Ploesci n’a existata nici uă umbră de resiune administrativă (sgomote Întreruperi.) In Ploescu s-au facutű escitări; tonulu Pre­sei locale devenise cuteză­torii și acesta ba făcută se stea Z^e întregi la telegrafii, la conversate, nu numul cu prefectule și cu d­­rocurore, déru chiaru cu d. Văcărescu a cărui onore face onorea d-lui ArionQ. (Protestări. D. Arionii: D-nu Văcărescu perturbatorii. Zgomote). . Amu statu In conversațiunî neîntrerupte tu d. Procurore de la Ploescî, care e udü Românii da peste Milcova, licențiată în dreptu și care nu avea nicî uă pasiune, ham La­m­, ba tu déca a fostö vr’LD( candidați), déca prefec­­tulu a eșitQ din programa arătată de gu­­verne. Procurorele s-a afirmat­ ca nu, și elü trebuie se fie crezutü. Așia déja nu era nevoie nici de discursuri, nicî de ame­­nințări. Era deschisă așia colegiului alü IV-10 și puteau­ face cu elü ce vreau­. Funcționară nu mai a fi nici să valore în acesta mizerabile stare de azi, cuvinntele lorü nu mai suntu crezute și ne totu plâng, mai mereu de funcționari. Causa e ca a devenita mai preferibire a câștiga 5 franci la arșița sarelui de catü a fi funcționare. Alegera colegiului ale IV-lea, Z'Ce pro­­curorulu, s’a facutu sub înființa funcționa­­rilorü primăriei cari erau delegați, și a pomp­ieriloru deghisați ai primăriei, cumu și sub d-lui Candiano.. . Vă voce: D. Candiano ca pompiaru de* ghisatu ? D. Lahovari, urmándu, .... a d-lui Candiano, a d-lui Stan Popescu etc., cari sugerau pe lângă delegați sau îi Înduplecați, era pe cei mai tenaci amenințând­ud că-î a­­runcă pe ferestru. Bată presiunea din colegiulö alu IV*1«3 de Prahova. Guvernulü a statu indiferiote, căci promi­sese a lăsa libertatea, dérü In aceleași timpii a mențina și ordinea. Ac ésta e in dolința colegiului alu IV-lea? guvernulu a lipsita la datoria sea, ce e drepta după cumv a și fosta acusate, căci pre a stata ioerte. Déju guvernulu era sub influențele celora tem­plate la Pitesci. De s’a mănținut el ordinea, nu e că armata S’a retrasu séa că garda din Ploesci a fostă prudiote. A fosta telegrafulö din Bucuresci care a toto­data povețe de mo­destie și moderațiune. Décá acesta guvernu du putea mențina ordinea ’n țară, atunci nu mai putea sta pe aceste bănci. C’uă mână tremurândă miniștrii au iscă­lita disoluțiunea guardie din Ploiești, c’uă mână tremurândă, déra fermă, căci se putea atâmpla multe în Ploiesci. După disoluțiune au dat­ satisfacere și armatei, și opiniunii.­ Justiția judică: ea va condamna pe culpabili și va absolve pe m­o­­rinți. Câtă despre Ploiescu," guvernul­ răspunde că nu contestă că acestă oraștu are unui spiriti­ favorabile unui partiza­néu altuia. Nu d-loru énse, au disolvatu consiliele ju­­dețiane și comunali. D-lorii nu le-au facutu nimicu Pluiesceniloru, ci numai Je­ an pro»

Next