Romanulu, august 1870 (Anul 14)
1870-08-01
ANȘLP [ALÓ F^Rü-SPRE-pECgLEA Admlnfgtr&ținnefc In P&saginltt Homan, No. l.~ Redaoțfnne* Strada Oolțea No. 42. SAMBATA 1 AUÓUSTP 1870. VOISBOE ȘI VEX PUTfe a bosambnm L. n. L. a. Dnoi ani . . . . în capitale 48 districte 58 Sas« luni „ _ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 B 15 Oil lună „ * 6 „ 8 Abonamentele íncepu la 1 și 16 ale Ionel. Une esemplare 25 bani. Fnncia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Autria și Germania trim. ft. arg. v. aus. 7 •ANN'T ÎSTITIRI L. b. Linia de 30 litere. ...................— *0 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — ARTICLELE NEPUBLICATE SE VORU ARDE. — REDACTORE EUGENIU CARADA. LUMINEZA TE ȘI VEX PI Pentru abonamente și anunțuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea farului In Districte, la corespondenții sei și cu poșta X.APREX9 Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegrain. Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-iî Órain, Tbomae et C-ie Rue Lepeletier, 23. LA VIKNA Pentru abonamente : La d. G. B. PopovicI, 15 Pleischmarkt Pentru anunțuri: La domnii Haasanstein și Vogler, l. Neuermarcht, ■4*— SERVITXU TELEGRAFICII f AilU bonanuuri i SAARBRUKEN, 1 1 Augustu. Regele Pruzie a adresate vă proclamațiune poporuluĭ francesc, spuindu’i că cetățianii francesi se vor bucura de siguranța personei ș’a averii lorO, pe câte timpii nu vor intreprinde ostilități contra trupelore regesei. CARLSRUHE, 11 Augustö. Orașiul Unută- înnre Strassburg este Înconjurații de puterile prusiane. Comandantele orașiului refusă d’as se preda, ia somaginea ce o sa facu.a. s PARIS, si Augusto. In Cameră Keratry cere anchetă parlamentariă pentru a cerceta purtarea lui Leboeuf. . . I Servițiulu privații alu ,Monitorului“ ’ I PARIS, 10 Augusto, dimienta. (Sorginte berlinesch.)— Ieri, adunându se mulțime de poporO pe bulevarde, a fost Împrăștiată de garda Parisului. In corpulO legislativii s’a respins urgenta propunerii pentru a se constitui unü comitate de apărare, primindu-se de urgentă propunerea deputatului Beratzy I de a se ehlăma sub drapele soldații liberați și necăsătoriți, cari face parte din clasele anilor 1858 pene la 1863. Uă ultimi de peștă de la Metz, cu data ' 9 Augusto, 9 ore séra, anungi că péne acum nu s’a Ingagiat O nici uă luptă pe totul linia armatei Bazaine, afară de uă recunoscere a unui escadron de husari cu lăniceri. SAARBRUCK, 10 Auguste.—Armata fran cese continuă retragerea spre Mosela, urmărită de cavalerii Toti armata prusiacă se află concentrată pe linia Saar-Union, Grosseguin, Folquemont, Fouligny, Leschangs. Trenurile și drumul de serii sunt din minele nostre.i Lantzelstein a fost evacuate de Francesc. . ., ■ ■ _______. ..r. U .. .. . Bucuresci, îi 2*31870. Eveniminte grave, și despre care n'avemă de câtă uă slabă adrare, se producă în capitalea Franciei. Ceea ce se scie positivă d’uă camă dată, este numai că ministeriulă Ollivier a căzută și că mă mi«r», ii rim ri rAwf o tTtlpX A. 1 limitíi frânele guvernului. Dară camă, și n urma căroră împrejurări a venită acestă noă ministeriă ? E că ceaa ce nu se scie încă positivă. Intrândă case pe calea deducerilor ă, Ocă ce resultă din diferite scrie, ce ne aă parvenită . Malanteia nu pate fi uicî uă îndouială că învingerea a două corpuri din armata francese, la Woerth și la Saarbrücken, a tevezit după sine și pe ministerial, care a contribuită într’ună modă forte activă la declararea resbelului actuale. Ba se făcutu-s’a acastă schimbare de ministeriă conformă cerinților opiniunii publice din Francia ? E că ună puntă care are nevoie de lămurire. Uă depeștă a Monitorului română de ieri spune că scirea învingerii de la Woerth a produsă,— și trebuia neapărată se fi produsă — uă mare sensațiune în Paris, In sera de 6 Augustă „poporul ă, în mari mase, a mersă la primul ministru Ollivier, care s’a întâmpinată cu cuvinte liniștitóre.“ După câtă este permisă a se presupune, poporulă Parisului nu s’a mărginită la acesta primă manifestare, docă vomă avè în privire proclamarea stării de asediu, care ni sa comunicată dit vntr« sarvîf mlfi nostru telegrafică. In aceste împrejurări, — amenințare din afară, amenințare din întru — se pare că purtarea «mușteriului Ollivier, care fusese desabrobată de națiune, n’a oferită nici sfereloră înalte destule garante de capacitate și de energie. Astfel, îndată ce s*a deschisă sesiunea corpurilor legiuitorie, majoritatea, după că moțiune a d-lui Duvernois, s’a pronunțată contra cabinetului s’a cerută constituirea unui guvern, care se fiă capabile a organisa apărarea naționale, astfelă precumă o crede necesarie majoritatea Camerei. Noulă ministeriă, formată de marerialele Palikao, represintă mai alesă acea parte a represintațiunii naționale numită astăzi drepta, care este compusă mai cu sumă din membrii cei mai devotați Imperiului și cari au făcută parte din mai tote legislativele de la 1851 în cua. Acestă faptă vine a justifica prevederele nóstre de ieri că noulă guvernă pare menită a juca mă rolă celă puțină totă atâtă de importante, faciă cu mișcarea interiore, ca și faciă cu inemiculă din afară. Nu scimă și nici voimă a cerceta cumă va sei, cumă va putea elă împlini aceste două grele misiuni. Ceea ce scimă, ceea ce putem ă afirma este că, ori cumă ară românâ cu guvernulă din întru, nu se va găsi ună singură Francesă, care se nu dea totă concursulă și chiară totă sângele scă pentru a face se strălucască erășî gloria d’asupra tricolorală națională. Răfuielele se voră face apoi, cândă inemiculă va fi pusă la loculă lui. Câtă despre armată, ea este încă impostate și istoria ne spune că descoragiarea coprinde forte anevoiă pe acela care își apără căminul ă scă propriă. E că deja uă scrie pavara ne-n min utca »ervantuiu nostru telegrafică, și care ne arată că moralele astei este forte tari. Comandantele Strasmngului încongiurată de puteri numerose inemice, refusă d’a se preda. Acumă, de la armatele beligerinț se trecemă ună momentă la armatele neutre. — In acestă privință, reproducemă mai la vale, după Revista militară, ună interesantă articolă întitulată neutralitatea ELVEȚIEI. Autorele acestui articolă, arétândit analogia ce esiste între posițiunea ■-! "■ * ie|l-rl.J"L»-"TV«LM -1L I1 Lii,! ,BB.ggg nostră, a Elveției ș’a Belgiei, ca state mici, ni le dă de exemplu ș’arată că’n aceste timpuri grele, tóte luptele de partite încetară în Elveția și tóté contribuiră la înarmarea țărei. Autorele arata apoi măsurile luate pentru apărarea țărei, aprobarea în unanimite de către ambele consiliuri a tutora propunerilor consiliului federale și, terminându, esclamă: „Ce învățământO pentru noi!. . . .« Mare este, în adever fi, învățământule, și dacă strigätule nostru de „armare, veghiare !*, necontenită repetită de trei ani, ar fi fostă ascultată, acestă învățământă România l’ară fi putută da a’jlî, putendu prezinta la casuță extremă penă la 200.000 de baionete ori căruia s’ar fi încercată d'a călca pământul ü romănescă. România ară fi putută ^ice a<flî, ca și Belgia: „Nu voiă „primi nici uă dată vreună ul„tragiă, fără se riposteză întrună „modă sângerosă !“ Mare este, în adevera, învățământulă ce l’aă dată consiliurile elvețiane, énse acel învățămăntă l’ar fi putută da și Camerele române, ori care ară fi fostă, decă ună guvernă, ani.jK -------J - o1-V ispirându-se numai din aspirările și demnitatea națiunii române, ar ß făcut Camereloră cereri și ’i ară fi propusă mij lace de înarmare; nici uă dată nu se va fi putut găsi uă Cameră, care se refuse guvernului mij lócele pentru apărarea țerei Dară guvernele din 869 și 1870 n’aă făcută nimică pentru înarmare, n’aă cerută nimică pentru acesta de la camere și de la patriotismulă Româniloră. Ș n’am făcut-o pentru că credința loră este că România menită a fi în vec smerită ; n’am făcutu-o pentru că, în inima și în consciința loră neromână, nu se voră simți de looă so sorițî de a se face chiarü portarii invasiuniloru străine . Mare este învățământul a ce *tü au datü partitele din Elveția, énse acelü învățământu l’aru fi datü și a voru da orcându Românii, de odată ce va fi vorba de apărarea erei. Acestü învățământu l’au datu deja, pentru că partita din care avemu onore a face parte necontenită a strigată și strigă : „arme! înarmate !“ fără se preocupa de cine este la putere, destulă numai că scie că România este amenințată. Acestă partită a făcută mai multă decâtă atâtă, pe câtă timpănăostă represintanțiloi la putere, s’aă adusă tóte armele nouă, care esistă a$i în România, și causa pentru care a căzută ministerium el, este câte tocmai acea înarmare a națiunii, care esaspera pe inamicii din afară și din întru al Romăniei. Luptă auspiciele acestei partite se deschiseră supreriere naționale pentru cumpărare de arme, oarl, date în minele guvern?seră de la 1869 și 1870, nu serviră vai!... de cătă la sratucidulă de la Pitesti! Nu serviră de cătă a ucide pe acei cari contribuiseră pentru a se cumpăra ! Nu în destul» ascătă: urmarea acelei supscrieri se împedică suptă minister iele de la 1869 în cua supte cuvântă că nu este nici ună pericolă, nici uă nevoie de arme; și, pe căndn Ungaria înarma 84 de mii de Honvezi cu puse! noi !), romănesculă guvernu din Bucuresci opria venitură naționale pentru înarmare, nu luă elă ânsuși nici uă mâsură dândă astăfelă țara cu mănele legate, cele d’ântâie armate de invasiune. 1) A vede mai departe însemnată din tote puntele de vedere corespondință a Românului din Viena. FOITIA ROMANULUI Fritz de Neueneck *) IV. Intre acea mergeamö și veniame in casă la Gretli. Séra era una bine pentru mine se pleca d’acolo. Me folosisemö de consiliul C betrânului și monete de șese baizen se adunau întrună sertare ale dulapiorului meu. Singura ideie că Gretli are se vie se locuiescu la casa mea făcea se me ’nfioreza. AșediamQ toto cu ’ngrijire, maturamu scările, curătiamO micele mele giamurî rotunde și petreceama în tóte filele căte uă plăcută oră cugetând, cum ași putea se organiseza mai bine camera nóstru, care avea ferestrele spre pădure și spre r3. Grădinița mea îngustă era aupte ferestre, cu două-trei rețele pentru a prinde păstrăvi, și ’n lîvedă, printre crăcile arborilor, se vedeau și tóte cuvintele mele cari serviau grauriloru ca se clocéscu. Omul propune și Domnul O dispune, pareji se vedeți că nu e bine se precomptezi pe cee-a ce ered că are se te facă fericitO, pentru qi cö cito paci erame se perde totod’uă dată! *) A vedé „Ronsonule“ de la 29 30 și 31 Iuliui In timpul lungilor seri ale acestei ierni, tama cu totu in jurul mesei, lângă maea sobă de cărămidă. Cei căti-va locuitor in Bate, cari aveau mijloce, venind de beaü i jumetate șopină de vind, muinde din Impu in timp, buzele lor, in vina și vorindu duspra mii de incidintî politici, căciiind, neavânde ăncă multe iarne, aflam despre totu ce se petrecea, cu multe sepemări mai tărzji”. Cu tóte aceste Berna nu va așta de departe, căci din vârfulu deaului se putea vede turnul catedralei și ageliie porțilorö. Tomna venise. Turmele de vite se coboau cu clopotele lor, cele mari de pe Alpi, asocite de strigătele ciobaniloru și de lăratulu cănîlor. Atunci nu s’aude de din inel;» pene séra în câmpie, de câtß suretulu clopoteilorö turmeloru. Clopote raice clopota mare, tóté formeza uă melodie can nu se póte uita nici uă dată. CăndO venia séra, ne ’otruniame toy li îaia cea mare a cârciumei. Decanii satulu veninu de peroran și de făceaO politică, ma cu semi in filele cânde venia gazetta ș ce da amănunte despre resbelul republicaniloru francesî, despre victoriele lor asupra Austriacilor, pe cari toy și’i represintai tote ca In timpuld lui Leopold, de esecra 1iile memorie. d Iarna se apropia cu pași mari, vuietulö 1 scuduia braz I de pe dealuri, și, de vă r dată, diminea une stranü de ghindă se m- n tindea asupra malul pasupra pădurilor, și pe celie mari triunghiuri de gășci și derate treceau, mergânde spre lacurile Morat < și Neuchâtel. Séra când aerul era limpede se putea aud strigătulii lord de chumare i Gretli care erauă fétá prudinte și caritabile; Îmi #ceai — Vomu avea că iarna aspră, cei săraci vor șuieri; și n tate diminețele punea pe mésa, lângă ușia de intrare, una panere mare i cu pâne pe care săracii din sate veninu de o luaö. Ea nu s’areta, căci z bcea că ómenii timizi sufarii multe cândo se uită cineva la denșii. Crăciunul s’apropiă. La scara satului se făcuse un arbore de Crăciunu pentru copii déra tribua ca totî se cioame la cârciumă. Era fórte frige la acele ane, și ómenii din sate erau departe d’a ßoisíiti, căci se ficea că trupele republicei sa aflau la Geneva și c’aveau de scop a intra la cantonuiü de Vand, care făcea parte din cantonuiü de Berna. Erau garcisone de B rnczi la Lucens, la Yverdon și ’n multe alte mici orașie, și tote aceste scrii nu faceau plăcere guvernului de la Berna. Pe de altă parte, locuitori din Vand, cari sunt o ómeni buni, căroraa le place se ’și bea eî singuri vinul», nu cereau mai bine decât» a fi scăpați de miliției« nóstre. Cu tote aceste Crăciunulu fu vesele , séra -n jurul» mesei, tatăl» Gretlei clipi» din ochh‘ țjicendu’mi: — In ^iua de anulü moe vomü dințui, dére adio roșă roșia. El» făcea alusiune la rosa roșia pe care o dedeseme fiiei lui, și Gretli la roșia ca uă vișină. In ajunulu anului moe, Christian ne făcuse dădțuimă, și, la mierjulă nopții, tóte fetele fură sărutate , sărutai pe tata și pe mama Gretliî, zicendu-le că *n curênde voie [ fiiul» lor». Ei părură fórte fericiți d’a m’auiji vorbindu astefelu. Dorè éea că in 1798 totu se schimbă la noi. Căruțașii de la Friburg anunțiau că corpuri de armată intrau în cantonul de Vand, și d văiele de la Gessenay, și c3 mulțime de tunuri și de cai erau pregătiți pentru a ocupa acesta țară. Căruțași de la Berna ne spuneau că unö mare generalie francesi făcea cunoscutű la Berna că trebuie se ne retrageme tote trupele din Vand, după ordinea Directoriului. La Berna, lângă arsenski, se reparau dhesenele, se spălau roțile, cercuindu-le cu mari bande de fete. De pretutindenea se cereau juni născuți in 1777 , și ei erame din acele anö. In acele timpuri erame desperați contra Francesilor, cari veninu se s’amestice în treburile nóstre. Astăzi, după atâția ani, ințelege bine relele făcute de guvernul nostru, și fórte mulți alții acid ca și mine. Pacea și buna ințelegere domnescă de la Rhoine pune la Rhin prin concesiuni reciproce. Astefele poporele sunt tari, numai când sunt unite. Intruă dimineața pe la 10 ore, eșindd d’acasă, véjui alergândQ pe toți ómeni! din sate, femei, copii, bătrânî, cu toții frigurii, plaia și ninsórea cari îonoroiaseră drumurile ; toți se gramadinu în jurul a câtorö-va soldați. La cârciumă toți erau la ferestre. Când el trupa fu aprope de noi, regiul milițiani de la Berna, cu peláriele lor, cele mari cu panașii, cu pantalonii rocö scurți și cu marele lor haine cafenii tebtise. In mijjlocul lor, mergeau câțîva ómeni dintre cari doul erau cu capul golo, pe plaia și pe frig». Cel cari își aveau încă capula acoperită purtau pelarii cu două corone, veste de pere allă și pantaloni verguțî cu bende roșie s Uă desagă mare de pere crea atârnată dumerii lor. Ei erau triști, darö mergeau cu mândrie.