Romanulu, octombrie 1870 (Anul 14)
1870-10-25
VOIE 80E ȘI VEI PTrine ABONAMENTE L. n. L. n. Unu anii .... în capitale 48 districte 58 Sese luni n „ 24 „ 29 Trei luni „ _ 12 „ 15 05 lună nr 5 „ 6 Abonamentele începi la 1 și 16 ale lunei. UnQ exemplaru 25 bani. Fnicia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Autria și Germania trim. fl. arg. j. aus. 7 ■A.NÜNTITTRÎ L. b. Linia de 30 litere. ..... — 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — ANULU ALU PATRU SPRE-PECELEA Administrațianea In Pasaginist Roman, Mo. 1.— Eeăacțiunea Strada Colțea Ho. 48. DUMINICA—LDMI 25—26 BRUMARELU 1870, SPM INfeZATE ȘI VEI FI Pentru abonamente și anunțuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea Ziarului In Districte, la corespondenții sei și cu poșta IaA. Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegraite Rite de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. LA VIENA Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 16 Fleischmarkt. Pentru anunțțuri: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckt SERVXTIU TELEGRAFICII A si 11 KOHANULVI BERLIN, 2 Noembre. (Oficiale). Antaposturile corpului Werder au bătută pe Francesc la 27 Nctembre, lângă Gray, și aă făcută 500 prisoniarî. Din fortulă Mont-Valerien la 31 Octombre și 1 Noembre viră canonadă asupra Prusianiloră, fără însă a se causa perderî (?) Transportulă prisoniariloră francesî spre Maienza, prin Saarbrücken, a începută. Trupele germane din Metz se dirigeza spre mâră-’năpte, mc<Jă-Ji și mifloculă Franciei. Alți șaptele cârpă germană remâne la Metz. Respunsulă lui Bismark asupra ultimei depește a lordului Granville constată disposițîunile Germaniei de a primi orice puneri din partea guvernuluî francesc, procariară ave de scopă a negoția pacea. KASSEL, 2 Noembre. — Bazaine, Canrobert și Leboeuf au sosită la Wilhelmshöhe. Imperatosa a sosită asemene. LONDON, 2 Noembre. Demisiunea generalului Bourbeki a fost primită. Impresurarea orașului Neufbressac a Începută. TOURS, 2 Noembre. — Nuvele din Paris de la 28 Octombre spună că provisiunile de carne prăspătă vor tipe până la 15 Decembre. Din acea zi se va da rame sărată, în timpă de cinci septemâni. Frances» aă luată Le Bourget și leaă fortificată. Ei au ocupată Darby (Dugny seu Drancy ?) că proclamațiune a lui Gambetta Interan de trădările de la Sedan și Metz, chiamă pe armați a resbma onorea francese. VERSAILLES, 3 Noembre. —Bismark propune lui Thiers ună armistițiu de 25 <zile pe basca statului-quo militairă din diua semnăturei. TOURS, 3 Noembre. — La Paris, în ziua de 31 Octombre, s’a făcută uă manifestare armată contra armistițiului, ce se zicea că se va închiria. Manifestarea s-a făcută înaintea ospețului Orașiului, unde membrii guvernului au fost ă reținuți prisoniarî. Ună comitată de salute publică și uă comună au fostă formate. Membrii guvernului au fost eliberați numai noptea de către garda nationale, care a alergată în mare numeră. La 1 Noembre ordinea a fostă restabilită. Ună decretă ale guvernului ordină că poporatiunea Parisului va vota la 3 Noembre asupra cestiunii dacă voiescă mănuierea puterii guvernului apărării nationale sau nu. LONDRES, 4 Noembre. — Se asecură că armistițiul a fostă semnată ieri. Parisulă se va pute aprovisiona în timpul armistițiului. Adunarea se va convoca pentru 15 Noembre. MADRID, 4 Noembre. — Prim propune în Cortesi candidatura ducelui d’Aosta. Președintele afișază alegerea regelui pentru ziua de 16 Noembre. î» Din causa sărbătorii Sântului Dumitru, diarulă nu va apără Marți; de vom fi scriî importante le vomă publica prin suplimentă. (Servitiul privată ală Monitorului). LONDRA, 1 Noembre. — Vă depeștă adresată din Versailles farului Times, cu data de 1 Noembre, dice . Thiers, care a fostă autorizată a trata despre armistițiu pe basa propusă de Anglia, a avută astăzi o lungă conferință cu Bismark și s’a declarată satisfăcută de primirea cea întâmpinată. Bismark ’ia înapoiată visita, astăzi Thiers se află în comunicație cu Tours. VERSAILLES, conferinței de ieri, 3 Noembre. — In urma ce a avută locă între Thiers și Bismark, acestă din urmă a oferită de a face ca alegerile generale în Francia se fie posibili. Rasa armistițiului este de a se mentine statu quo militară, care se va afla în momentulă cândă armistițiulă se va sub scrie. Armistițiulă este preocuparea cea mare a Șilei. Opiniunile în privință’ se deosebesc după simpatii. Ce! car! se ’nchină în numele Prusie! — din fericire se pot număra la no! — dorescu armistițiulă, pentru ca voiescu ca pacea se fie dictată la porțile Parisului, se fiă deja strdsă prin urmare pentru Francia. Ce! care iubescu Francia, atâtă prin legământul de consângenitate, câtă și de recunoscință, nu doresc o armistițiulă, pentru că’i doré în sufletu d’a vedéuă națiune, care a purtată stindariulu ei gloriosü în tote părțile lume!, tratândă cu inemiculü mai nainte d’a’să fi respinsă de pe teritoriul ăiei. Câtă despre opiniunile ce domnescă în Francia, judecândă după solrile ce ni le aducă depeștele pe cari le publicămă mai susă, vedemă că ceî ce suntă deciși a se lupta până la cea mai de pe urmă picătură de sânge pentru onórea Franciei respingă armistițiulă. Acestă decisiune a dată cuse la Paris ocasiunea unoră omeni ca Flourens și compania, cari nu se sfiiescă a căuta se’șî crescă renumele chiară pe ruinele Franciei, le-a dată ocasiunea a esploata simțimântulă cele mai nobile și a comite actule deplorabile de a se insurecționa, în asemene momente, contra guvernului apărării naționale. Garda naționale ensé, infrânândă pe cei ce fără se aibă consciință de ceea ce facă, se făceau instrumentele unoră nesocotite ambițiuni, aprobată că guvernul apărării naționale nu este compusă din omeni cari și au apropriată puterea contra voinței națiunii, ci din omeni cari purtau deja în anima și consciință lară sufragială majorității națiunii. Cu tote acestea, punând bună momentă la oă parte simțimentulă de desperare care ne ară face a dori respingea armistițiului și a preferi chiară uă sinucidere eroică, vedemă că Prusiania aă cedată multă din primele loră pretensiuni, și décâ scirea ce ne vine de la Londra este exactă, nu scimă décá guvernul apărării naționale, prin îndemnulă chiară ală opiniunii publice, nu va fi primită deja armistițiulă. In adevără, învoirea d’a s’aprovisiona Parisul, în timpă de 25 de zile, ni se pare estraordinară că e primită de Prusiani, și ne ar veni anevoie se credemă că însași majoritatea poporațiunii Parisului se nu ceră a profita de acestă clausă, care le ar permite a urma apoi apararea, neînchiăindu-se pacea, cu nouă puteri și ’ncredere. Noi credemîi că dec’ acestă clausă esiste în condițiunile armistițiului, el nu mai este de neprimită din partea Franciei. Este adevărată că preocuparea alegerilor va face o diversiune mare preocupării apărării patriei; înse acumă, după ce rămășițele Franciei imperiale au comisă și imensa trădare de la Metz, unde se mai susținea în câtă-va prestigiul imperiului, nu se mai póte nimeni în duoi că marea majoritate a Constituantei va fi republicană, că reacțiunea este pe deplină ucisă și c’uă minoritate legitimista, pentru a dobândi orecare prestigiu, va căuta a s’areta mai intusiastă și mai patriotă chiară decâtă partita republicană. Prin urmare închiăindu-se armistițiulă — astafelű énse după cumă ne-o spune scirea din Londra, — situațiunea Franciei nu se pute delocă agrava în timpă de 25 de zile, chiară fiindă impusă ună statu quo militară. Din contra, în aceste 25 de dile Parisulă va pute dobândi noule puteri prin facultatea de a se aprovisiona; impresiunea desastrósa, produsă de trădarea de la Metz, se va mai șterge; decâ fabricarea armelor va fi oprită, nu va pute fi oprită sosirea comandilor de arme, făcute în Anglia și America, și ele vor sta în porturi, gata a fi debarcate la espirarea celor 25 zile; trupe nu se vor pute concentra, înse tóte se vor pregăti și tóte mesujele se vor pute lua, pentru ca la espirarea celor 25 dile, se se lucreze bine, c’uă unitate de plană cea lipsită pen’acumă, și mai cu semn cu răpediciune; pe de altă parte Camera ce se va întruni, fiindă compusă de omeni pe cari solemnitatea situațiunii îi desemnă alegătoriloră, nu va ratifica condițiunile unei păci desastróse, și déci Prusia nu va primi condițiuni neumilitare pentru Fracia, resbelulă va urma c’uă putere pe care n’a avutu-o âncă, pentru că de astă dată va urma din sufragiulű espresa ale națiunii și cu consciință că s’a făcută iotă ce este posibile pentru dobândirea păcei și cu tóte aceste regele Prusiei, ca și regele barbară d’uă diniará a urmată d’a arunca în cumpănă spada sea, strigândă: „Vai învinși soră!“... Și póte, cine scie, se va ivi atunci mă familia, care rădicândă spada știrbită și stindarulü maculată ală națiunii francese, va resbmna tóte umilirile pe cari corupțiunea și degenerarea imperiului a impus-o pân’acuma Franciei. Vorbirămă de corupțiunea imperiului, și acesta ne aminti una din aberațiunile cele mai uriașie de cari vedemă că suntă capabili tămâietorii despotismului și ai dreptului divină. Ei jlică și scriă necontenită în diamiele loră,— suntă și în România asemeni diariele— că causa tutoră nenorociriloră Franciei, că causa învingerilor, cea încercată ș’a situațiunii desperate în care se află, este Republica , guvernulă republicană. Se pare uă aberațiune mai mare, séü vă mai neaudită rea-credință ? Noi amă aretată de ’ndată după catastrofa de la Sedan simțimintele nóstre ca Români, către Napoleon III; ș’acumă repetimă din nuoă că, ca Români, recunoscință nóstru trebuie se’a flă pentru veciă dobândită. Cugetând c énse ca Frances, ca linii ce suntemă legați prin legături atâtă de strînse și nedistrugibile de națiunea francese, trebuie se recunoscemn următorele triste adevăruri: Imperatură Napoleon își dobândise ună mare prestigiu prin buna inspirațiune *fl’a arbora stindariulu națiunii francese; d’a se face protectorele slabiloră, apărătorulă și constitutorulă naționalitățiloră, năbușitorulă progreseloră Rusiei în Oriunte, reconstituitorulă României una și unității italiane. Pe câtă timpă merse p’acésta cale, care era și acea a a națiunii francese, prestigiulă seă se rădică mereu la sőrție marilor idei pentru cari lupta, și cari ascundea suptă strălucirea rudelor sale prevarioările și corupțiunea ce se întindea în sînulă Franciei. Din momentul ce imperatulă sări de pe calea gloriasa, pe care pășise pâna ei din triumfă în triumfă, și intrepinse resbelulă din Mexic și ocupatiunea de la Roma, prestigiasă, împreună cu puterea sea, dispărură cu uă răpeziciune ameteze. După ună resbelă ruinătoră, armata din Mexic trebui se se retragă, lăsăndă pe complicele din America ale imperatului Napoleon se cadă suptă glonțele desprețuiților voluntari ai resbelului de guerilas, dinaintea căroră a trebui totuși se se retragă neinvingibilii soldați din resbelulă Crimeiei și ală Lombardei. Nu numai atâtă, pe cândă în resbelulă Lombardiei națiunea francese dete cu intusiasmă sume enorme pentru liberarea Italiei, pentru resbelulă din Mexic, resbelă de aservire a unei națiuni, împăratură fu silită se facă împrumuturi pe săptămână, pe cari se le acopere apoi prin prevaricări și mai mari, prin deturnări de bani neaurite încă, și prin amăgirea națiunii asupra propriei sale averi și puteri. Astăfelă, pe cândă aceste nouă fraude, din causa resbelului impopolară din Mexic, propagaă corupțiunea în proporțiuni îngrozitore, totă în acestă resbelă marerialele Bazaine cu oficialii săi, luptândă putera ’ncepută contra consciinței, soră pentru aservirea unei națiuni, nă sfârșită prin a’și ucide consciință ș’a ’nvăța prin urmare se comiță trădări ca cele ce să isbită pe Francia la Sedan și Metz. E că opera resbelului din Mexic, adică depărtarea de pe calea urmată de națiune, operă completată prin ocuparea Romei, care depărtă de Francia simpatiele națiunei italiane, pe ai căreia fii îi ucise chiară la Mentana, operă coronată în fine prin aruncarea Franciei în resbelule actuale, resbelă întreprinsă nu pentru satisfacerea voinței națiunii, ci pentru interese dinastice. Acestă resbelă fu putra de încercare a tutoră turpitudineloră imperiului. El descoperi prevaricările și actele imorale cari corupseseră și ruinaseră Francia; el dovedi că Mexicul și Mentana nimiciseră gloriasele tradițiuni ale luptătorilor din Crimea și din Lombardia, cari corupți prin coruperea șefilor- loră și degenerați prin mânjirea drapelului lor, în nisce lupte degrădătdre pentru că armată a națiunii francese, se debandarâ ca nescre lași la ciocnitulă unor puteri seriose, și capitulară cu decimele de mii, cumă nu s’a mai văiută de cândă există vesbele. E că opera imperiului! Trebuie se fiă cineva orbită de beția despotismului, pentru, a nu recunosce acestă adevără. Republica a perduta Francia?... Démare Republica nu s’a proclammată după învingerile de la Woerth, de la Saarbruck, după închiderea armatei la Metz și după neauzita încă capitulare de la Sedan, după ce Imperatură era deja internată cu mare parte din generalii săi în Germania ? Republica a perduta Francia?... Derpre Republica, și inflarea armate imperiale avea se apere cea mai puterică cetate din Francia ? Și nu acesta armată imperiale a predată cetatea cu 173,000 luptători, capitulare mai mare decâtă tate capitulările împreună ce se făcuseră în lume mai nainte de Sedan, lăsândă între altele în mâna Prusianiloră și 60,000,000 în bani, care este proba cea mai nedubitabile de trădare, căci acestă sumă se putea ascunde, oare, se putea împărți chiară soldaților? Republica a perduta Francia?... Déru óre nu Republica apusă, în câteva zile numai, în stare d’a se apăra cumă se apără, și d’a opri în cale progresele celoră cari venină de la capiuirarea unei armate imposante cu imperatură iei? Ore nu resistență Republica a făcută s’o respecte ânsuși Prusianiî, cari la începută declaraă că nici nu voiesc a se trateze cu dânsa, ș’acumă caută a obține ună armistițiă ș’apoi pacea, tratândă directă cu dânsa ? Acesta se numesce óre a perde Francia?... Déjű nu este nici ună omă de bună fimță, care se nu recunoscă c’uă pace desastrofă și rușinosă ar fi fostă deja de multă în Bucurescî, 524 Brumară. BrumărelS.