Romanulu, octombrie 1870 (Anul 14)

1870-10-25

VOIE 80E ȘI VEI PTrine ABONAMENTE L. n. L. n. Unu anii .... în capitale 48 districte 58 Sese luni n „ 24 „ 29 Trei luni „ _ 12 „ 15 05 lună n­r 5 „ 6 Abonamentele începi­ la 1 și 16 ale lunei. UnQ exemplaru 25 bani. Fnicia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Autria și Germania trim. fl. arg. j. aus. 7 ■A.NÜ­NTITTRÎ L. b. Linia de 30 litere. ..... — 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — ANULU ALU PATRU­ SPRE-PECELEA Administrațianea In Pasaginist Roman, Mo. 1.— Eeăacțiunea Strada Colțea Ho. 48. DUMINICA—LDMI 25—26 BRUMARELU 1870, SPM INfeZA­TE ȘI VEI FI Pentru abonamente și anunț­uri a se adresa: In B­u­c­u­r­e­s­c­i, la Administrațiunea­­ Ziarului In D­i­s­tr­ic­t­e, la corespondenții sei și cu poșta IaA. Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegraite Rite de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. LA VIENA Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 16 Fleischmarkt. Pentru anunțțuri: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckt SERVXTIU TELEGRAFICII A si 11 KOHANU­LVI BERLIN, 2 Noembre. (Oficiale). Anta­pos­turile corpului Werder au bătută pe Fran­­cesc la 27 Nctembre, lângă Gray, și aă fă­cută 500 prisoniarî. Din fortulă Mont-Vale­­rien la 31 Octombre și 1 Noembre viră ca­nonadă asupra Prusianiloră, fără însă a se causa perderî (?) Transportulă prisoniariloră francesî spre Maienza, prin Saarbrücken, a începută. Trupele germane din Metz se dirigeza spre mâr­ă-’năpte, mc<Jă-­Ji și mi­floculă Fran­ciei. Alți șaptele cârpă germană remâne la Metz. Respunsulă lui Bismark asupra ultimei depește a lordului Granville constată dispo­­sițîunile Germaniei de a primi ori­ce puneri din partea guvernuluî francesc, pro­cari­ară ave de scopă a negoția pacea. KASSEL, 2 Noembre. — Bazaine, Canrobert și Leboeuf au sosită la Wilhelmshöhe. Im­­peratosa a sosită asemene. LONDON, 2 Noembre. Demisiunea genera­­l­ului Bourbeki a fost­ primită. Impresurarea oraș­ului Neufbressac a Începută. TOURS, 2 Noembre. — Nuvele din Paris de la 2­8 Octombre spună că provisiunile de carne prăspătă vor­ tipe până la 15 Decembre. Din acea­­ zi se va da rame sărată, în timpă de cinci septemâni. Frances» aă luată Le Bourget și leaă for­tificată. Ei au ocupată Darby (Dugny seu Drancy ?) că proclamațiune a lui Gambetta Inte­ran de trădările de la Sedan și Metz, chia­­mă pe armați a resbm­a onorea francese. VERSAILLES, 3 Noembre. —Bismark pro­pune lui Thiers ună armistițiu de 25 <zile pe basca statului-quo militairă din diua sem­­năturei. TOURS, 3 Noembre. — La Paris, în z­iua de 31 Octombre, s’a făcută uă manifestare armată contra armistițiului, ce se­­ zicea că se va închiria. Manifestarea s-a făcută îna­intea ospețului Orașiului, unde membrii gu­vernului au fost ă reținuți prisoniarî. Ună comitată de salute publică și uă comună au fostă formate. Membrii guvernului au fost e­liberați numai noptea de către garda natio­nale, care a alergată în mare numeră. La 1 Noembre ordinea a fostă restabilită. Ună decretă ale guvernului ordină că poporatiu­­nea Parisului va vota la 3 Noembre asupra cestiunii dacă voiescă mănu­ierea puterii gu­vernului apărării nationale sau nu. LONDRES, 4 Noembre. — Se asecură că armistițiul­ a fostă semnată ieri. Parisulă se va pute aprovisiona în timpul­ armisti­țiului. Adunarea se va convoca pentru 15 Noembre. MADRID, 4 Noembre. — Prim propune în Cortesi candidatura ducelui d’Aosta. Pre­ședintele a­fișază alegerea regelui pentru­­ ziua de 16 Noembre. î» Din causa sărbătorii Sântului Dumitru, diarulă nu va apără Marți; de vom­ fi scriî importante le vomă publica prin suplimentă. (Servitiul­ privată ală Monitorului). LONDRA, 1 Noembre. — Vă depeștă a­­dresată din Versailles farului Times, cu data de 1 Noembre, dice . Thiers, care a fostă autorizată a trata despre armistițiu pe basa propusă de Anglia, a avută astăzi o­ lungă conferință cu Bismark și s’a declarată satisfăcută de primirea ce­a întâmpinată. Bismark ’i­a înapoiată visita, astăzi Thiers se află în comunicație cu Tours. VERSAILLES, conferinței de ieri, 3 Noembre. — In urma ce a avută locă între Thiers și Bismark, acestă din urmă a oferită de a face ca alegerile generale în Francia se fie posibili. Rasa armistițiului este de a se mentine statu quo militară, care se va afla în mo­­mentulă cândă armistițiulă se va sub­ scrie. Armistițiulă este preocuparea cea mare a Șilei. Opiniunile în privin­ță’­ se deosebesc­ după simpatii. Ce! car! se ’nchină în numele Pru­sie! — din fericire se pot­ număra la no! — dorescu armistițiulă, pen­tru ca voiescu ca pacea se fie dic­tată la porțile Parisului, se fiă de­­ja strdsă prin urmare pentru Fran­cia. Ce! care iubescu Francia, atâtă prin legământul­ de consângenitate, câtă și de recunoscință, nu doresc o armistițiulă, pentru că’i doré în su­­fletu d’a vedé­uă națiune, care a purtată stindariulu ei gloriosü în tote părțile lume!, tratândă cu ine­­miculü mai nainte d’a’să fi respinsă de pe teritoriul ă­iei. Câtă despre opiniunile ce dom­­nescă în Francia, judecândă după solrile ce ni le aducă depeștele pe cari le publicămă mai susă, ve­­demă că ceî ce suntă deciși a se lupta până la cea mai de pe urmă picătură de sânge pentru onórea Franciei respingă armistițiulă. A­­cestă decisiune a dată cuse la Paris ocasiunea unoră omeni ca Flourens și compania, cari nu se sfiiescă a căuta se’șî crescă renumele chiară pe ruinele Franciei, le-a dată o­­casiunea a esploata simțimântulă cele mai nobile și a comite ac­­tule deplorabile de a se insurecți­­ona, în asemene momente, contra guvernului apărării naționale. Garda naționale ensé, infrânândă pe cei ce fără se aibă consciință de cee­a ce facă, se făceau instrumentele u­­noră nesocotite ambițiuni, a­probată că guvernul­ apărării naționale nu este compusă din omeni cari și au apropriată puterea contra voinței națiunii, ci din omeni cari purtau deja în anima și consciință lară su­­fragială majorității națiunii. Cu tote acestea, punând b­ună momentă la oă parte simțimentulă de desperare care ne ară face a dori respingea armistițiului și a preferi chiară uă sinucidere eroică, vedemă că Prusiania aă cedată multă din primele loră pretensiuni, și décâ scirea ce ne vine de la Londra este exactă, nu scimă décá guvernul­ apărării naționale, prin îndemnulă chiară ală opiniunii publice, nu va fi primită deja armistițiulă. In adevără, învoirea d’a s’apro­­visiona Parisul, în timpă de 25 de zile, ni se pare estraordinară că e primită de Prusiani, și ne ar ve­ni anevoie se credemă că însași majoritatea poporațiunii Parisului se nu ceră a profita de acestă clausă, care le ar permite a urma apoi a­­pararea, neînchiăindu-se pacea, cu nouă puteri și ’ncredere. N­oi credemîi că dec’ acestă clausă esiste în condițiunile armis­tițiului, el­ nu mai este de nepri­mită din partea Franciei. Este ade­vărată că preocuparea alegerilor­ va face o­ diversiune mare preo­cupării apărării patriei; înse acumă, după ce rămășițele Franciei impe­riale au comisă și imensa trădare de la Metz, unde se mai susținea în câtă-va prestigiul­ imperiului, nu se m­­ai póte nimeni în duoi că ma­rea majoritate a Constituantei va fi republicană, că reacțiunea este pe deplină ucisă și c’uă minoritate le­gitimista, pentru a dobândi ore­care prestigiu, va căuta a s’areta mai intusiastă și mai patriotă chiară de­câtă partita republicană. Prin urmare închiăindu-se armis­tițiulă — asta­felű énse după cumă ne-o spune scirea din Londra, — situațiunea Franciei nu se pute de­locă agrava în timpă de 25 de zile, chiară fiindă impusă ună sta­tu quo militară. Din contra, în a­­ceste 25 de dile Parisulă va pute do­bândi noule puteri prin facultatea de a se aprovisiona; impresiunea de­­sastrósa, produsă de trădarea de la Metz, se va mai șterge; decâ fabri­carea armelor­ va fi oprită, nu va pute fi oprită sosirea comandilor­ de arme, făcute în Anglia și Ame­rica, și ele vor­ sta în porturi, ga­ta a fi debarcate la espirarea ce­­lor­ 25 zile; trupe nu se vor­ pu­te concentra, înse tóte se vor­ pregăti și tóte mesujele se vor­ pute lua, pentru ca la espirarea celor­ 25 dile, se se lucreze bine, c’uă unitate de plană ce­a lipsită pen’acumă, și mai cu semn cu ră­­pediciune; pe de altă parte Camera ce se va întruni, fiindă compusă de omeni pe cari solemnitatea situ­­ațiunii îi desemnă alegătoriloră, nu va ratifica condițiunile unei păci desastróse, și déci Prusia nu va pri­mi condițiuni neumilitare pentru Fra­­cia, resbelulă va urma c’uă putere pe care n’a avutu-o âncă, pentru că de astă dată va urma din sufra­­giulű espresa ale națiunii și cu consciință că s’a făcută iotă ce este posibile pentru dobândirea păcei și cu tóte aceste regele Prusiei, ca și regele barbară d’uă diniará a ur­mată d’a arunca în cumpănă spada sea, strigând­ă: „Vai învinși soră!“... Și póte, cine scie, se va ivi atunci m­ă familia, care rădicândă spada știrbită și stindar­ulü maculată ală națiunii francese, va resbmna tóte umilirile pe cari corupțiunea și de­generarea imperiului a impus­-o pân’acuma Franciei. Vorbirămă de corupțiunea impe­riului, și acesta ne aminti una din aberațiunile cele mai uriașie de cari vedemă că suntă capabili tămâieto­­rii despotismului și ai dreptului di­vină. Ei­­ jlică și scriă necontenită în diamiele loră,— suntă și în România asemeni diariele— că causa tutoră nenorociri­loră Franciei, că causa în­­vingerilor, ce­a încercată ș’a si­tuațiunii desperate în care se află, este Republica , guvernulă repu­blicană. Se pare uă aberațiune mai mare, séü vă mai neaudită rea-credință ? Noi amă aretată de ’ndată după catastrofa de la Sedan simțimintele nóstre ca Români, către Napoleon III; ș’acumă repetimă din nuoă că, ca Români, recunoscință nóstru tre­buie se’a flă pentru veciă dobândită. Cugetând c énse ca Frances­, ca li­nii ce suntemă legați prin legături atâtă de strînse și nedistrugibile de națiunea francese, trebuie se recu­­noscemn următorele triste adevăruri: Imperatură Napoleon își dobân­dise ună mare prestigiu prin buna inspirațiune *fl’a arbora stindariulu națiunii francese; d’a se face pro­­tectorele slabiloră, apărătorulă și constitutorulă naționalitățiloră, nă­­bușitorulă progreseloră Rusiei în Oriunte, reconstituitorulă României una și unității italiane. Pe câtă timpă merse p’acésta cale, care era și acea­ a a națiunii francese, presti­­giulă seă se rădică mereu la ső­rție marilor­ idei pentru cari lup­ta, și cari ascundea suptă străluci­rea rudelor­ sale prevarioările și corupțiunea ce se întindea în sînulă Franciei. Din momentul­ ce imperatulă sări de pe calea gloriasa, pe care pășise pâna ei din triumfă în tri­umfă, și intrepinse resbelulă din Mexic și ocupatiunea de la Roma, prestigiasă, împreună cu puterea sea, dispărură cu uă răpeziciune ame­­teze. După ună resbelă ruinătoră, ar­mata din Mexic trebui se se re­tragă, lăsăndă pe complicele din A­­merica ale imperatului Napoleon se cadă suptă glonțele desprețuiți­­lor­ voluntari ai resbelului de gue­­rilas, d­inaintea căroră­ a trebui to­tuși se se retragă neinvingibilii sol­dați din resbelulă Crimeiei și ală Lom­bardei. Nu numai atâtă, pe cândă în resbelulă Lombardiei națiunea francese dete cu intusiasmă sume enorme pentru liberarea Italiei, pen­tru resbelulă din Mexic, resbelă de aservire a unei națiuni, împă­­ratură fu silită se facă împrumu­turi pe săptă­mână, pe cari se le acopere apoi prin prevaricări și mai mari, prin deturnări de bani ne­aurite încă, și prin amăgirea na­țiunii asupra propriei sale averi și puteri. Astă­felă, pe cândă aceste nouă fraude, din causa resbelului impo­­polară din Mexic, propagaă co­rupțiunea în proporțiuni îngrozitore, totă în acestă resbelă marerialele Bazaine cu oficialii săi, luptândă pute­ra ’ncepută contra consciinței, soră pentru aservirea unei națiuni, nă sfârșită prin a’și ucide consciință ș’a ’nvăța prin urmare se com­iță trădări ca cele ce să isbită pe Fran­cia la Sedan și Metz. E că opera resbelului din Mexic, adică depărtarea de pe calea ur­mată de națiune, operă completată prin ocuparea Romei, care depărtă de Francia simpatiele națiunei ita­liane, pe ai căreia fii îi ucise chiară la Mentana, operă coronată în fine prin aruncarea Franciei în resbelule actuale, resbelă întreprinsă nu pen­tru satisfacerea voinței națiunii, ci pentru interese dinastice. Acestă resbelă fu putra de încer­­care a tutoră turpitudineloră impe­riului. El­ descoperi prevaricările și actele imorale cari corupseseră și ruinaseră Francia; el­ dovedi că Mexicul­ și Mentana nimiciseră glo­­riasele tradițiuni ale luptătorilor­ din Crimea și din Lombardia, cari corupți prin coruperea șefilor- loră și degene­rați prin mânjirea drapelului lor, în nisce lupte degrădătdre pentru că ar­mată a națiunii francese, se debandarâ ca nescre lași la ciocnitulă unor­ pu­teri seriose, și capitulară cu deci­mele de mii, cumă nu s’a mai vă­i­­ută de cândă există vesbele. E că opera imperiului! Trebuie se fiă cine­va orbită de beția des­potismului, pentru, a nu recunosce acestă adevără. Republica a perduta Francia?... Dém­­are Republica nu s’a proclam­mată după învingerile de la Woerth, de la Saarbruck, după închiderea armatei la Metz și după neauzita încă capitulare de la Sedan, după ce Imperatură era deja internată cu mare parte din generalii săi în Germania ? Republica a perduta Francia?... Der­pre Republica, și inflarea armate imperiale avea se apere cea mai pu­­terică cetate din Francia ? Și nu a­­cesta armată imperiale a predată cetatea cu 173,000 luptători, capi­tulare mai mare de­câtă tate cap­i­tulările împreună ce se făcuseră în lume mai nainte de Sedan, lăsândă între altele în mâna Prusianiloră și 60,000,000 în bani, care este proba cea mai nedubitabile de trădare, căci acestă sumă se putea ascunde, oare, se putea împărți chiară solda­­ților­? Republica a perduta Francia?... Déru óre nu Republica a­pusă, în câte­va zile numai, în stare d’a se apăra cumă se apără, și d’a opri în cale progresele celoră cari venină de la capiuirarea unei ar­mate imposante cu imperatură iei? Ore nu resistență Republica a fă­cută s’o respecte ânsuși Prusianiî, cari la începută declaraă că nici nu voiesc a se trateze cu dânsa, ș’a­cumă caută a obține ună armistițiă ș’apoi pacea, tratând­ă directă cu dânsa ? Acesta se numesce óre a perde Francia?... Déjű nu este nici ună omă de bună fimță, care se nu re­­cunoscă c’uă pace desastrofă și ru­și­nos­ă ar fi fostă deja de multă în­ Bucurescî, 5­24 Brumară. BrumărelS.

Next