Romanulu, noiembrie 1870 (Anul 14)
1870-11-19
I . ANULIî ALP PATRU SPRE PECESSA ________Administrațianea la Fagagiulfi loaita, »p. 1.— Medacțiunea Strada Dolțan Wo. 48.________ JOII, 19 BRUMARUI 1870, TOLEBOE ȘI VEZ PUTE ABONAMENTE S. n. L. n. trațiană .... în capitale 48 districte 58 . «• luni n „ 24 „ 29 'reț luni „ „ 12 „ 15 DA lună B „ 5 „ 6 Abonamentele începă la 1 și 16 ale lunei. Din exemplară 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. r. aus. 7 ANUNȚIURI L. b. Iinia de 30 litere..............................— 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — ARTICLELE NEPUBLICATE SE VORUS ARDE. — REDACTORE EUGENIU CARADA. LUMIlÉZATE ȘI VEA EI Pentru abonamente și anunțuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea ziarului In Districte, la corespondinții sei și cu poșta TL.A. PARIS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegraine Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiuri: LadibÓrain, Thomas et Die Rue Lepeletier, 23. I. A VIENNA. Pentru abonamente: La d. G. B. Popovici, 16 Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckt București, H Brumaru In revista nostra d’a-1 altăieri, vorbindu despre miculii numerode deputați, cari, părăsindă linia de purtare ce o urmaseră pân’noi, depărtându-se de coreligionarii lor politici din ajunu, pentru misteriose rațiuni, dedeseră majoritatea la președință eroului macelarilor de la Craiova și Ploiesci, adăugeamă: „Vomă vedé casé dacă și ’n viitorii acestu micii numere, care făcu majoritatea, nu se va căi de ceea ce a facutu a<fi, dacă ș’atunci va puté da satisfacere tutorii pretensiuniloru puterii, anunțate de pe acuma în discursulu tronului, și dacă va pute duce greua responsibilitate d’a vede Camera silită a respinge cererile guvernului și din causă’i chiamatii la putere în completa ministeriulu maceluriloru de la Craiova și Ploiesci, care va aduce cu sine, prin noue măceluri chiar, realisarea ultimelor cuvinte ale discursului tronului.“ Pe cându scrieamü aceste linie, adică puține momente numai după alegerea președintelui, însuși d-sea se ’nsărcina a două secțiune celor câțîva deputați independinți din ajunu, cari îi făcuseră majoritatea, prin insolipța cu care respundea unui deputată, d-lui L. Eraclide. Ore puținii cari făcuseră majoritatea, au aplaudată în animă acestă purtare a președintelui d-lorit, și s’au crezută ore îndemnați prin acésta a stărui se rămână în crisalida ce adoptaseră ? Déri, pentru a se convinge mai bine acesta micii numero despre efectulüprésiei sale și despre consecințele ce va atrage după sine, se va punem, sub ochi, ca și sub ochii întregei Camere,urmatórele linie din Pressa de a<fli: „Dura-va multă astă majoritate? Nu scimți, căci marturimü că noi Nici UĂDATĂ NU AM ASCEPTATU CEVA BUNI DE la astă Cameră, nu amü crezută că în ea se va forma oă majoritate constatată, și credința nostra a diferita multa de aceea a d-lui Iepureni, care nu a încetată » în sesiunea trecută de a face cele mai mari laude Camerei, decendă că numai astă Cameră a fostă adeVERATĂ REPRESENȚIUNE A ȚEREÎ ȘI ALTE ASEMENI LAUDE BANALE. „In destulă că, pentru momentă, triumfală principiului de ordine a fostă completă prin alegerea președintelui camerei, și asta triumfa ARE SE FIE AVUTĂ ÎN CONSECINȚE.“ „Acestă triumfă ne-a dovedită câtă de slabe suntă partidele extreme și anti-dinastice. După ce am căzută în persona d-lui I. Ghica, aă întreprinsă, în aceiași ședință, apărarea celui altă drapelu, d. Candiano, vomu vede cum a ’și vom susține și acesta drapela.“ Se nu se scape din vedere că Pressa spune tóte acestea după ce a cântată pe tóte tonurile frumusețea alegerii dh lul Costaforu la președenție. Se nu se scape asemenea din vedere că, chiară după ce vorbesce cu atâta despre uă despre Cameră, Pressa nu lipsesce, d’a ■adauge că alegerea d-lui Costaforu este triumfală principiului ordinei .... de la Varșiava, de la Craiova, de la Ploiesci,... și că ne asigură c acestă triumfă are se fiă avută în consecințe Consecințele se amă arătată în revista d’a-laltăieri, chiămarea la ministeriă [a d-lui Costaforu ș’a ministeriului macelariloru de la Craiova și Ploiesci în completă! Acesta este celă puțină ceaa se speră Pressa, cea a ce prevestesce prin consecințele triumfului omenilor de ordine. Uă dată stabilită că Pressa cântă victoria pentru alegerea d-lui Costaforu, pe care îl pune între ai sei, ómeni de ordine, nu mai remâne îndouială că însuși președintele Camerei, prin vocea și pena amicilor ă sei politici, mărturesce că nici uă dată NU S’A ASCEPTATU LA CEVA BUNI DE la astă CAMERĂ, pe care o preșâde. Minunată! Mare onore pentru cei ce scră se ’și alegă ună asemenea președinte! Și nu numai atâta: ambii politici au d-lui Costaforu, omenii d-sele de ordine, asigură, cu o claritate de limba giă care aretă gradul de considerațiune ce portă Camerei care l’a alesă președinte, că „credința „d-loră a diferită multă de acea a „a d-lui Iepureni, carele adisă că „numai astă Cameră a fostă adevărata represintațiune a țerei“. Asia dorit, președintele Camerei, împreună cu amiii cari caută victoriă pentru alegerea sa la președenție, spună verde în ochii acestei Camere că „nu este adevărata represintațiune a țărei “. Celoră cari aă inventată măceluri, chiară fără alegeri, celoră cari au inventată bandele electorale de foști pușcăriași, celoră cari au inventată operațiunile gendarmiloră deghisați nu le place uă Cameră pentru alegerea cerei-a puterea a făcută ună singură măcelă la Pitescu și pentru cele-lalte s’a mărginită, unde a putută, a pune în lucrare numai bandele și deghisații, invențiunea esinții ómenilorü de ordine. Acesta este uă simțimeatu forțe naturale. Cea a énsă ce nu ni se pare delocă naturale, este cumă amicii d-lui Costaforu se potă mândri ca aă ajunsă la președinția unei Camere, de la care nu așteptă nimica buna și pe care o declară că nu este adevărata represintațiune a țărei. Dacă oase d-nu Costaforu, Boerescu și ceilalți ómeni de ordine nu așceptă nimica buna de la Cameră, pare c’așceptă ceva forte bună din altă parte, și d’acea a o țină întruna cu dinastia, pe care o mestecă în totulă și’n tóte, pare că după cumă de visa dinastiei este nihil sine Deo, asemene devisa omenilorü de ordine de la Pressa este nihil sine Dinastia, Totă astăzi Pressa, mai nainte d’a ajunge la Cameră pentru a adresa măgulirile pe care le amă aretată mai susu, revine din moă asupra cestiunii proclamării regatului și a independinței României. De astă dată pune punctele pe i, cumă zice Francesulă, și explică că de latină congresu europénü voiesce acestă proclamare. Cine n’ară voio ? Și cine va fi acela, care se nu muncască din tóte puterile pentru a o dobândi? Ună singură adevărata Română nu este, care se nu voiască a’și da chiară pentru realisarea acestei mărețe ideie!— Euse cea a ce este cu deosebire straniu în acésta cestiune, e că tocmai aceia carii trataă nu de multă acésta ideie ca p’uănebuniă, tocmai acela ca d. Costaforu, cari trataă cu furiă de nebuni pe cei cari ’și consacraă cu credință viața realisării acestei aspirațiuni a inimei adeveratului Romănă, se armăză asta-n ji ori acésta nebunie. ___nebunie după d-loră ! Asta-feră fiindu adeverulă, pe care ânsuși d. Costaforu nu’lă va pute nega, se ne fiă permisă a nu crede pré lesne în pre adânca convingere a celoră ce se urmeza astăzi, întrupă modă criminale, c’uă ideie sublimă de care pururea și-aă bătută jocă! Se ne fiă permisă a bănui că agită acésta mare cestiune numai pentru a face dintrénsa scara pe care se pervină la putere, sau cu alte cuvinte: se servescă cu acesta sânta cestiune ca d’uă momelă grasă pentru acea dinastiă sine nihil, făcândă se lucesc înaintea ochilor ă iei farmecați vă coronei regale dincolo de mormântul« libertăților» și drepturilor națiunii române, cu speranța că astăfelă dinastia va permite săparea pe deplină și închiderea mormântului, ș’apoi.... cândă coróna regale va sbura ca găinele și vacele împtăriței din fabulă, ómenii ordine! voră boe dinastiei. Nihil sine Deo!— n’a vrută Dumnezeu! și ea va căta se fiă mulțămită, căci de visul se invoca. A pățit-o Pressa cu drapelul Candiano. S’a pre grăbită a cânta victoriă! Ensuși guvernală, vei cuda pe d’uă parte că ’i va fi imposibile a reeși se rețină âncă în temniță ună represintante ală națiunii, era pe de alta că înviersiunea’i nu face decâtă a pregăti calea celoră cu dinastia, a aderată „galbenü-verde“ cu părerea majorității comisiunii, care cerea liberarea, și Pressa a remasă, cu toți ai sei, ómeni de ordine, toți cu toții 14 • • • • Ce Cameră de desordine!! ... Și acesta nu e nimică încă î Comisiunea pentru elaborarea proiectului de respinsă la discursul tronului întrece pe tote. In însa și acestă comisiunea triumfată „elementulă desordiniî!“ Omenii de desordine? ca d-nii Nicolae Ionescu, Nic. Fleva, N. Blaremberg, N. Voinovă, facă parte din acesta înaltă comisiune, care are a vorbi gură cu gură cu dinastia, ș’a-r spune ce credă alegătorii acestora omeni de desordine .. . „Câta sunta de slabe partitele estreme și antidinastice!“ .. Nu este asta, domni de la Presa?... Acumă n’a mai remasă de câtă se strigați: dinastie și regală, și ieră regală și dinastie!, ca doră dură se voră îndrepta lucrurile de susți. Ș’apoi, ca culme a disperării, 0că că și desculțată de Aurelles de Paladine s’apucă și bătu pe nobilele principe Frederic Karl.—Pe mă Hohenzollern, me rogü ? Ce infamie! Și căndă te gândesci că mai toți deputații aveau cu fericire în mână căte uă copie manuscriptă a depeșei în care era scrisă, negru pe albă, că corpulă al I X-le prusiană a fostă bătută pe Leira! .... ------------..................................... 8 y2 ore sera. In fine ni se comunică și nouă depeșta care de astăzi diminuță irculă pretutindenea unde voiesce guvernulă. Ecă o : VERSAILLES, 28 Brumarü — oficiale. — In urma bătăliei de ieri orașială Amiens a fost ocupată de către Germani. Principele Friderich Karl face cunoscuta că alțiiecilea corp de armată prusiană a fostă atacată în 28 Brumarn de către puteri superiore. Francesi î își operar concentrarea lângă Beaunne, adunându-și tote întăririle. TOURS, 28 Brumarü — oficiale. — Mai multe lupte vine s’au datu ieri pe rlula Loire. Inamiculu fu respinsu cu perderi simțitare. S’au ficutü numeroși prisonieri și s’a luatu unü tunu. Orașiul, AmienS, a fostu ocupata de către 70,000 Prusiani; bătălia a reinceputü lu 28. (Nu se scie resultatul”). TOURS, 24 Brumarü.—„America dede Fran ciei 400 mii pusei, 50 milione patrone, 50 tunuri, 51 mitraileuse Gatling și 20 mii revolvere. Anglia a oprit esportulű mai departe de arme, semnă ce’i trebuie ei. Din Evreux, 22 Brumarü, se scrie că garda nationale francese ’șî suspine tote posițiunile, armata francese a luat ofensiva la Vernons și luă de la Prusianuă sumedeniă de provisiune, a cărui escortă de 1500 ómeni, după puțină luptă, luă fuga. Valea Eure și Byaou sunt curățite de dușmanii germani, Prusianii au pornit către Lyon. (Gazeta Transilvaniei.) Recomandămă domniloră deputați următorea telegramă, venită tocmai la timpă, pentru a pute fi confruntată cu declarările tronului ș’ale guvernului că și oseele s’au lucrată anulă acesta cu mai mare îngrijire decâtă în anii trecuți. TELEGRAMA. Bechetă, 29 Brumaru. D-lui ministru alu lucrăriloru publice, și uă copie diariului Romanulu. Șioseua Bechetului, lucrată neregulatu, fără canalurî la locurile necesare, fără diga pe marginea rîului Jiula, care o inundeza, oprindu scurgerea apelor, a făcută din acele ape uă baltă, care a tăiata definitivă comunicatiunea cu schela: acesta rupere de comunicație face mai mari dificultăți comerciului decâtă starea din nainte. RugămQ guvernulu, ln interesul comună, a nu mai chieltui banii cu refacerea și osetei pene mai ântâiă nu va trimite oă comisiune de ómeni speciali se examineze positiunea acumai, care se asculte și opiniunea omenilor locali. Teodoră Pavlosvici, A. Donciu, Dimitrescu, Strass, Petropulu, Ghimpa, Calbuzis, Steriu, Cristi Leazu, Comnino, P. Balderichi, Ivan COVO, Zucatos. RESPECȚII PENTRU TRONU SI AUTORITATE Noi suntemă acusați că dărîmâmă prestigiulă autorității, că suntemă anti-dinasticî — mai cu semn anti-dinasticii—că întroducemă în fine desordinea în sînul societății. Se mai poftescu acumă guvernamentalii, acusatorii noștri, se ne repete aceste acusărî, cândă chiară prefecții puterii comită fapte de dispreț» pentru tronă și autorități, ca celă despre care se vorbesce mai la vale, și se mărturisescâ ânșii dinasticii dacă noi amă făcută vrnă dată cea a cea făcută prefectură de Iași. Primarul Municipiului Iași. La darea tn concesiune a teatrului din Iași, Consiliuli comunale, deși nu pagubă materiale a casei comunale, totuși, pentru a se conforma usului statornicită ln tóte statele, ca loja destinată pentru capulu statului se nu fie ocupată de nimini in lipsa acestuia, sau a familiei sale, usa care -și are rațiunea sea în respectul ce se datoresce de fiecare înaltei persone, care represintă suveranitatea naționale, a stipulată ună anume articolă (29) în actul ă de concesiune ca loja destinată la teatru pentru Măria Sea Domnulă, nu numai se ou potă fi agajată nimenui, dérii ca ea se nu potă fi chiară nici deschisă decâtă Mărieloră Sele Domnului și Domnei. Acesta supulațiune a contractual trebuie a fi respectată cu punctualitate de către toți acei pa care ea privesce, și in speciale de către administrațiunea locale, pentru motive: 1) . Că ea (administrațiunea) cea âotâiă trebuie se dea exemplută de respectă către capulă-statului. 2) . Că ea este détóre, nu numai de a respecta decisiunile consiliului comunale, dorü de a face se se respecte de către oricine S’ară încerca de a la călca. Cu tóte acaste case din prefectă ală județului, chiară în cea ântâiă será a deschiderea stagiunii teatrale, a violată In modul ă cele mai necalificabile și respectulv datorita Mării Sale Domnului, și respectulü datorita stipulațiunii contractului, care era investită cu formele legale, și care prin urmare era obligatoriă pentru d-lum, și respectul, datorita proprietății străine, pentru că teatrală fiindă ținută în totală cu spesele comunei, este proprietatea sea, și nimini nu póte dispune de dönsula fără voia autoritțiî instituite de lege cu dreptul ă de a o represinta, fără a se face violatorii alți pro-d