Romanulu, noiembrie 1870 (Anul 14)

1870-11-19

I . ANULIî ALP PATRU­ SPRE­ PECESSA ________Administrațianea la Fagagiulfi loaita, »p. 1.— Medacțiunea Strada Dolțan Wo. 48.________ JOII, 19 BRUMARUI 1870, TOLEBOE ȘI VEZ PUTE ABONAMENTE S. n. L. n. trați­ană .... în capitale 48 districte 58 . «• luni n „ 24 „ 29 'reț luni „ „ 12 „ 15 DA lună B „ 5 „ 6 Abonamentele începă la 1 și 16 ale lunei. Din exemplară 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. r. aus. 7 ANUNȚIURI L. b. Iinia de 30 litere..............................— 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — ARTICLELE NEPUBLICATE SE VORUS ARDE. — REDACTORE EUGENIU CARADA. LUMIl­ÉZA­TE ȘI VEA EI Pentru abonamente și anunț­uri a se adresa: In B­u­c­u­r­e­s­c­i, la Administrațiunea ziarului In Districte, la corespondinții sei și cu poșta TL.A. PARIS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegraine Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiuri: Lad­ibÓrain, Thomas et D­ie Rue Lepeletier, 23. I. A VIENNA. Pentru abonamente: La d. G. B. Popovici, 16 Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckt București, H Brumaru In revista nostra d’a-1­­ altă­ieri, vorbindu despre miculii numerode deputați, cari, părăsindă linia de pur­tare ce o urmaseră pân’noi, depăr­­tându-se de coreligionarii lor­ po­litici din ajunu, pentru misteriose rațiuni, dedeseră majoritatea la pre­­ședință eroului macelarilor­ de la Craiova și Ploiesci, adăugeamă: „Vomă vedé casé dacă și ’n vii­torii acestu micii nu­mere, care făcu majoritatea, nu se va căi de ceea ce a facutu a<fi, dacă ș’atunci va puté da satisfacere tutorii preten­­siuniloru puterii, anunțate de pe acuma în discursulu tronului, și dacă va pute duce greua respon­­sibilitate d’a vede Camera silită a respinge cererile guvernului și din causă’i chiamatii la putere în com­­­pleta ministeriulu maceluriloru de la Craiova și Ploiesci, care va a­­duce cu sine, prin noue măceluri chiar­, realisarea ultimelor­ cuvinte ale discursului tronului.“ Pe cându scrieamü aceste linie, adică puține momente numai după alegerea președintelui, însuși d-sea se ’nsărcina a do­uă secțiune celor­ câțî­va deputați independinți din ajunu, cari îi făcuseră majoritatea, prin insolipța cu care respundea unui deputată, d-lui L. Eraclide. Ore puținii cari făcuseră majorita­tea, au aplaudată în animă acestă purtare a președintelui d-lorit, și s’au crezută ore îndemnați prin a­­césta a stărui se rămână în crisa­lida ce adoptaseră ? Déri, pentru a se convinge mai bine acesta micii numero despre efectulü­présiei sale și despre con­secințele ce va atrage după sine, se va punem, sub ochi, ca și sub ochii întregei Camere,urmatórele linie din Pressa de a<fli: „Dura-va multă astă majoritate? Nu scimți, căci marturimü că noi Nici UĂ­DATĂ NU AM­ ASCEPTATU CEVA BUNI DE la astă Cameră, nu amü crezută că în ea se va forma oă majoritate constatată, și credința nos­tra a diferita multa de aceea a d-lui Iepureni, care nu a încetată » în sesiunea trecută de a face cele mai mari laude Camerei, de­cendă că numai astă Cameră a fostă ade­­VERATĂ REPRESENȚIUNE A ȚEREÎ ȘI ALTE ASEMENI LAUDE BANALE. „In destulă că, pentru momentă, triumfală principiului de ordine a fostă completă prin alegerea pre­ședintelui camerei, și asta triumfa ARE SE FIE AVUTĂ ÎN CONSECINȚE.“ „Acestă triumfă ne-a dovedită câtă de slabe suntă partidele ex­­treme și anti-dinastice. După ce am căzută în persona d-lui I. Ghica, aă întreprinsă, în aceiași ședință, apărarea celui altă drapelu, d. Can­­diano, vomu vede cum a ’și vom­ susține și acesta drapela.“ Se nu se scape din vedere că Pressa spune tóte acestea după ce a cântată pe tóte tonurile frumusețea­­ alegerii dh lul Costaforu la preșe­denție. Se nu se scape asemenea din vedere că, chiară după ce vorbesce cu atâta despre u­ă despre Cameră, Pressa nu lipsesce, d’a ■adauge că alegerea d-lui Costaforu este triumfală prin­cipiului ordinei .... de la Var­­șiava, de la Craiova, de la Ploiesci,... și că ne asigură c acestă triumfă are se fiă avută în consecințe Con­­­secințele se amă arătată în revista d’a-l­altă­ieri, chiămarea la minis­­teriă [a d-lui Costaforu ș’a minis­­teriului macelariloru de la Craiova și Ploiesci în completă! Acesta este celă puțină cea­a se speră Pressa, cea­ a ce prevestesce prin consecin­țele triumfului omenilor­ de ordine. Uă dată stabilită că Pressa cân­tă victoria pentru alegerea d-lui Costaforu, pe care îl­ pune între ai sei, ómeni de ordine, nu mai remâne îndouială că însuși președintele Ca­merei, prin vocea și pena amicilor ă sei politici, mărturesce că nici uă dată NU S’A ASCEPTATU LA CEVA BUNI DE la astă CAMERĂ, pe care o pre­­șâde. Minunată! Mare onore pen­tru cei ce scră se ’și alegă ună a­­semenea președinte! Și nu numai atâta: amb­ii poli­tici au d-lui Costaforu, omenii d-sele de ordine, asigură, cu o claritate de limba giă care aretă gradul­ de con­­siderațiune ce portă Camerei care l’a alesă președinte, că „credința „d-loră a diferită multă de acea­ a „a d-lui Iepureni, carele a­d­isă că „numai astă Cameră a fostă ade­vărata represintațiune a țerei“. Asia dorit, președintele Camerei, împreună cu ami­ii cari caută vic­­toriă pentru alegerea s­a la preșe­­denție, spună verde în ochii acestei Camere că „nu este adevărata re­presintațiune a țărei “. Celoră cari aă inventată măceluri, chiară fără alegeri, celoră cari au inventată bandele electorale de foști pușcă­riași, celoră cari au inventată ope­rațiunile gendarmiloră deghisați nu le place uă Cameră pentru alege­rea cerei-a puterea a făcută ună singură măcelă la Pitescu și pen­tru cele-l­alte s’a mărginită, unde a putută, a pune în lucrare numai bandele și deghisații, invențiunea esinții ómenilorü de ordine. Acesta este u­ă simțimeatu forțe naturale. Cea­ a énsă ce nu ni se pare de­locă naturale, este cumă amicii d-lui Costaforu se potă mândri ca aă ajunsă la președinția unei Camere, de la care nu așteptă nimica buna și pe care o declară că nu este adevărata represintațiune a țărei. Dacă oase d-nu­ Costaforu, Boe­­rescu și cei­l­alți ómeni de ordine nu așceptă nimica buna de la Ca­meră, pare c’așceptă ceva forte bună din altă parte, și d’acea a o țină întruna cu dinastia, pe care o mes­tecă în totulă și’n tóte, pare că după cumă de visa dinastiei este nihil sine Deo, asemene devisa omenilorü de ordine de la Pressa este nihil sine Dinastia, Totă astă­zi Pressa, mai nainte d’a ajunge la Cameră pentru a­­ adresa măgulirile pe care le amă aretată mai susu, revine din m­oă asupra cestiunii proclamării rega­tului și a independinței României. De astă dată pune punctele pe i, cumă zice Francesulă, și explică că de la­tină congresu europénü vo­­iesce acestă proclamare. Cine n’ară voi­o ? Și cine va fi acela, care se nu muncască din tóte puterile pentru a o dobândi? Ună singură a­­devărata Română nu este, care se nu voiască a’și da chiară pen­tru realisarea acestei mărețe ideie!— Euse cea­ a ce este cu deosebire straniu în acésta cestiune, e că tocmai aceia carii trataă nu de multă acésta ideie ca p’uănebuniă, tocmai acela ca d. Costaforu, cari trataă cu furiă de nebuni pe cei cari ’și consacraă cu credință viața realisării acestei aspira­­țiuni a inimei adeveratului Romănă, se armăză asta-n ji ori acésta nebunie. ___nebunie după d-loră ! Asta-feră fiindu adeverulă, pe care ânsuși d. Costaforu nu’lă va pute nega, se ne fiă permisă a nu crede pré lesne în pre adânca convingere a celoră ce se urmeza astă­zi, întrupă modă criminale, c’uă ideie sublimă de care pururea și-aă bătută jocă! Se ne fiă permisă a bănui că agită acésta mare cestiune numai pentru a face dintrénsa scara pe care se pervină la putere, sau cu alte cuvinte: se servescă cu acesta sânta cestiune ca d’uă momelă grasă pentru acea dinastiă sine nihil, făcândă se lu­­cesc î­naintea ochilor ă iei farmecați vă coronei regale dincolo de mor­­mântul« libertăților» și drepturilor­ națiunii române, cu speranța că astă­felă dinastia va permite săpa­rea pe deplină și închiderea mormân­tului, ș’apoi.... cândă coróna regale va sbura ca găinele și vacele împtăriței din fabulă, ómenii ordine! voră b­oe di­nastiei. Nihil sine Deo!—­ n’a vrută Dumnezeu! și ea va căta se fiă mulțămită, căci de visul se invoca. A pățit-o Pressa cu drapelul­ Candiano. S’a pre grăbită a cânta victoriă! Ensuși guvernală, vei cuda pe d’uă parte că ’i va fi imposibile a reeși se rețină âncă în temniță ună represintante ală națiunii, era pe de alta că înviersiunea’i nu face de­câtă a pregăti calea celoră cu dinastia, a aderată „galbenü-verde“ cu părerea majorității comisiunii, care cerea liberarea, și Pressa a re­­masă, cu toți ai sei, ómeni de ordine, toți cu toții 14 • • • • Ce Came­ră de desordine!! ... Și acesta nu e nimică încă î Co­­misiunea pentru elaborarea proiectului de respinsă la discursul­ tronului în­trece pe tote. In însa și acestă co­misi­une­a triumfată „elementulă desordiniî!“ Omenii de desordine? ca d-nii Nicolae Ionescu, Nic. Fleva, N. Blaremberg, N. Voinovă, facă parte din acesta înaltă comisiune, care are a vorbi gură cu gură cu dinastia, ș’a-r spune ce credă ale­gătorii acestora omeni de desordi­ne .. . „Câta sunta de slabe par­titele estreme și antidinastice!“ .. Nu este asta, domni de la Presa?... Acumă n’a mai remasă de câtă se strigați: dinastie și regală, și ieră regală și dinastie!, ca doră dură se voră îndrepta lucrurile de susți. Ș’apoi, ca culme a disperării, 0că că și desculțată de Aurelles de Pa­ladine s’apucă și bătu pe nobilele principe Frederic Karl.—Pe m­ă Ho­­henzollern, me rogü ? Ce infamie! Și căndă te gândesci că mai toți deputații aveau cu fericire în mână căte uă copie manuscriptă a de­peșei în care era scrisă, negru pe albă, că corpulă al I X-le prusia­nă a fostă bătută pe Leira! .... ------------..................................... 8 y2 ore sera. In fine ni se comunică și nouă depeșta care de astă­­zi diminuță ir­­culă pretutindenea unde voiesce gu­­vernulă. Ecă­ o : VERSAILLES, 28 Brumarü — oficiale. — In urma bătăliei de ieri orașială Amiens a fost­ ocupată de către Germani. Principele Friderich Karl face cunoscuta că alț­iiecilea corp­ de armată prusiană a fostă atacată în 28 Brumarn de către puteri superiore. Francesi î își operar c­oncentrarea lângă Beaunne, adunându-și tote întăririle. TOURS, 28 Brumarü — oficiale. — Mai multe lupte vine s’au datu ieri pe rlula Loire. Inamiculu fu respinsu cu perderi simțitare. S’au ficutü numeroși prisonieri și s’a luatu unü tunu. Orașiul, AmienS, a fostu ocupata de către 70,000 Prusiani; bătălia a reinceputü lu 28. (Nu se scie re­­sultatul”). TOURS, 24 Brumarü.—„America dede Fran­ ciei 400 mii pusei, 50 milione patrone, 50 tunuri, 51 mitraileuse Gatling și 20 mii re­volvere. Anglia a oprit­ esportulű mai de­parte de arme, semnă ce’i trebuie ei. Din Evreux, 22 Brumarü, se scrie că garda nationale francese ’șî suspine tote posițiunile, armata francese a luat­ ofensiva la Vernons și luă de la Prusian­­uă sumedeniă de pro­­visiune, a cărui escortă de 1500 ómeni, după puțină luptă, luă fuga. Valea Eure și Byaou sunt­ curățite de dușmanii germani, Prusianii au pornit­ către Lyon. (Gazeta Transilvaniei.) Recomandămă domniloră depu­tați următorea telegramă, venită toc­mai la timpă, pentru a pute fi con­fruntată cu declarările tronului ș’ale guvernului că și ose­ele s’au lucrată anulă acesta cu mai mare îngrijire de­câtă în anii trecuți. TELEGRAMA. Bechetă, 29 Brumaru. D-lui ministru alu lucrăriloru pu­blice, și uă copie diariului Ro­m­anulu. Șioseua Bechetului, lucrată neregulatu, fără canalurî la locurile necesare, fără diga pe marginea rîului Jiula, care o inundeza, o­­prindu scurgerea apelor­, a făcută din a­­cele ape uă baltă, care a tăiata definitivă comunicatiunea cu schela: acesta rupere de comunicație face mai mari dificultăți comer­­ciului de­câtă starea din nainte. RugămQ guvernulu, ln interesul­ comună, a nu mai chieltui banii cu refacerea și osetei pene mai ântâiă nu va trimite oă comisiune de ó­­meni speciali se examineze positiunea acumai, care se asculte și opiniunea omenilor­ locali. Teodoră Pavlosvici, A. Donciu, Dimitrescu, Strass, Petropulu, Ghimpa, Calbuzis, Steriu, Cristi Leazu, Comnino, P. Balderichi, Ivan­ COVO, Zucatos. RESPECȚII PENTRU TRONU SI AUTORITATE­ Noi suntemă acusați că dărî­­mâmă prestigiulă autorității, că sun­­temă anti-dinasticî — mai cu semn anti-dinastici­i—că întroducemă în fine desordinea în sînul­ societății. Se mai poftescu acumă guver­namentalii, acusatorii noștri­, se ne repete aceste acusărî, cândă chiară prefecții puterii comită fapte de dispreț» pentru tronă și autorități, ca celă despre care se vorbesce mai la vale, și se mărturisescâ ânșii di­nasticii dacă noi amă făcută vrnă dată cea­ a ce­a făcută prefectură de Iași. Primarul­ Municipiului Iași. La darea tn concesiune a teatrului din Iași, Consiliuli comunale, de­și nu pagubă mate­riale a casei comunale, totuși, pentru a se con­forma usului statornicită ln tóte statele, ca loja destinată pentru capulu­ statului se nu fie ocupată de nimini in lipsa acestuia, sau a familiei sale, usa care -și are rațiunea sea în respectul­ ce se datoresce de fie­care înal­tei persone, care represintă suveranitatea na­ționale, a stipulată ună anume articolă (29) în actul ă de concesiune ca loja destinată la teatru pentru Măria Sea Domnulă, nu numai se ou potă fi agajată nimenui, dérii ca ea se nu potă fi chiară nici des­chisă de­câtă Mărieloră Sele Domnului și Domnei. Acesta su­pulațiune a contractual trebuie a fi respectată cu punctualitate de către toți acei pa care ea privesce, și in speciale de către administrațiunea locale, pentru motive: 1) . Că ea (administrațiunea) cea âotâiă tre­buie se dea­ exemplută de respectă către ca­­pulă-statului. 2) . Că ea este détóre, nu numai de a re­specta decisiunile consiliului comunale, dorü de a face se se respecte de către ori­cine S’ară încerca de a la călca. Cu tóte acaste case d­in prefectă ală ju­dețului, chiară în cea ântâiă será a deschide­rea stagiunii teatrale, a violată In modul ă cele mai necalificabile și respectulv datorita Mării Sale Domnului, și respectulü datorita stipulațiunii contractului, care era investită cu formele legale, și care prin urmare era obligatoriă pentru d-lum, și respectul, dato­rita proprietății străine, pentru că teatrală fiindă ținută în totală cu spesele comunei, este proprietatea sea, și nimini nu póte dispune de dönsula fără voia autoritțiî in­stituite de lege cu dreptul ă de a o re­­presinta, fără a se face violatorii alți pro-d

Next