Romanulu, noiembrie 1870 (Anul 14)

1870-11-21

ANTLITALU PATRU-SPRE PECELEA Râm.Inlsni Ațlaiasă la Fâ.sa«ri«.f. Hoaa»Mt. Sfp. 1.— ^ad.»oțstsana Strada Colțan Wa. 48. SAMBATA 21 BRUMARU’ 1870. VOIESCEȘX VKI FOTE abonamente S. n. L. n. Unii ane . . .,. în capitale 48 districte 58 Sése luni „ „ 24 „ 29 Trei luni „ 12 „ 15 UÍS lună n „ 5 „ 6 Abonamentele incepe la 1 și 16 ale lunei. Unii exemplari 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. argv. aus. 7 AisrxjisrTnskl L. b. Linia de 30 litere...............................—40 Inserțiuni și reclame, linia ... 3 — LPMXWéZA-TS Șl VEI FX Pentru abonamente și anunțuri a se adresat ln Buenresel, la Administrațiunea Ziarului In Districte, la corespondenții sei și cu poșta LA PAHI8 Pentru abonamente: La d. Darras-It allegraite Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 33. LA VIEWA Pentru abonamente : La d. G. B. Popovieî, 15 Fleischmarkt. Pentru anunțturi: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckt fiin causa sSritorii de astă iji, isiariulă nu va ai pare luni; de vor fi schi I importante, le Vomü publica prin suplimenta. ...................... ........ I LISTA DE SUBSCRIERE în favorea râninilor a Fraicest și a familielorülorii. Bucurescî, 20 Noembre 1870 J)-hn redactore alu jianului ROMANULU. Domnule redactore, Vétfenda cu cătă bună-vointă d-vóstra vo Însărcina și a face se ajungă la destinațiune chiar cea mai modestă ofrandă pentru Francia, iau curagiulii și ea are inaint* una oca seamă, destinată pentru suferinzi luptători ai Republicei francese. Primiți, d-le redactare, aaburarea distinsei mele consideratiuni. Zmaranda Georgescu. Doiuî redactare alu pianului RQMANULU. Domnule redactare, AmQ onorea vé trimite pe lânga acesta und pachete cu seamă, produsü ale câtoreva momente libere în ocupatiunile mele domestice» pe care vé rogu se binevoit! a’le trimite în adjutorulö răniților. Frances!, eroi al libertății poporelorö. Dumnezieu se încunune silințele lor, cu victorie ! Bine-voitî, vé rogé, d-le redactore, a primi asecutarea prédistinsei mele considerațiuni. Maria Musuleanu născută Campuhingeanu meotti, și al 18-lea, precum și părți din alö b 15-lea și al 6-lea, după raporturile Francesilora, 7,000 de ómeni. Inami -uri a lasate pe câmpul de bătălia 1,000 de morți și, se dice, mai mult de 4,000 răniți. Se află d in mânele nóstre 1,600 de prisonieri, ale ^ ärora numerii cresce din ce în ce. Sa asecură că generalul Aurelles este rănite. Perderile nóstre sunt de 1,000 ómeni, piin care cari putini oficiărî. VERSAILLES, 29 Noembre. — Inamicul a fost o tovinta lângă AmLn3, fugindu ln lovălmășâlă spre Nord și urmărite finde de trupele nóstre. In Intiniturile inamicului ama c mai găsită 4 tunuri. In combaterea de la 28, ami perdutii unu tune. o 18 Noembre, 1870 redactore alu pianului ROMANULU. Domnule redactare. Primiți acésta mică ofrandă de 3 litre 50 dramuri scamă, pe care ve rogfi a o trimiîe ranițilorö Franceal. Primiți, etc. Loxandra Miculescu. = ■ SERVITIU TELE € ISIAFI € U Alill »S»*lAiVri.UI. VERSAILLES, 30 Brumare. —oficiale.—Astăzi puterile militare din Paris au fácutö eșiri însemnate spre est și nord de Paris. Mai multe posisiuni, perdute mai dinainte, au fostii reluate. Cetățuia de la Amiens a capitulatö TOURS, 1 Andiré.— Seifile sosite de la Paris prin baronü spune că la 30 Brumare sera operațiunile ofensive ale aperătorilor Parisului ne începute. Gara de la Choisy a fosta atacată astăz, Francesii a trecuta rîul Marna pe opt poduri, păstrându’și positiunile io asta-seri Măne bătălia va urma. LILLE, 30 Brumare.— Prusianii au plecate substamente din Amiens, restrângendu- 99 cu mare grăbire spre Paris. (Servițiunii privată ale Monitorului) TOURS, 29 Noembre. — Mai multe vin îngagiamente au avute locu la 28 Noembri spre Loira. Inamiculü a fosta respinsa ci perderi in destule de considerabile. .Muti prisoniari. Unü tunü luata. VERSAILLES, 29 Noembre. — (Telegrama regelui Prusiei către regină.) — Principele Frederic Carl anunță că combatere de ieri a fost u uă adevărata Învingere unei mare părț din armata Loirei ; era Ogagiate corpul alț 20-lea și, probabil =====^.■^neg8 Ba B Bg M i Bucuresci, 302 £ £* In aceste momente sartea Franciei se decide. După spirile ce ne vină din străinătate este peste putință ca celü puțină începutul sfârșitului se nu se fi făcută. Depeșia de la Tours, seü mai bine depeșia de la Paris prin balonu, pe care o publicămă mai susă, ne spune că abia alaltă-seră aă începută în fine operațiunile ofensive ale apărătorilor Parisului; și dacă Prusiani- j soră începuse a le merge real chiară ( fără aceste operațiuni, ce trebuie naturalminte se sperama acumă, cându aă începută a-i ataca și cele douetrei sute de mii de luptătorii, atâtă de bine echipați, armați și esercitați în Paris? Deși depeșia prusiană oficiale din Versailles este forte vagă, nu voieste a ne spune nimică precisă, totuși oricine pate descoperi în acestă îngănare avantagie reale repurtate de Frances!, căci nici uă dată de peștele prusiane nu sunt lipsite de claritate și de infasă, cându celă mai mică avantagiu este repurtată contra apărătorilor Franciei. In totă casulă derâ,decă victoria a fost ă, ea n’a putută se ftă în partea Prusianiloră. Lăsândă acumă la uă parte de peșta oficiale din Berlin, oricine trebuie se recunoiscă că ieșirea Francesilor e ma putută se fiă de câtă victoriosă, pentru ca se necesite părăsirea imediată a misiunei generaliului Mantreufel, ajunsă la Amiens și victoriosă, care în loc de a urmări și nimici armata francese de la Nord, plecă cu mare grăbire de la Amiens spre Paris, curmând o două dată șirul succeselor sele. Trebuie se observămă că trecerea rîului Marna, la est de Paris, pe opt poduri, probeza că puterile puse în mișcare de Francesi suntu forte mari, căci au trebuită lupte crâncene, atâtă pentru stabilirea acestora opt poduri, câtă și pentru a trece rîulă, destulă de depărtată de forturi pentru ca apropiarea lui să nu potă fi destulă de bine curățată de focul forturilor. Atacarea gazei de la Choissy probeză că posițiunea de la Villejuif, pe care Prusianii asigurau mereu c’aă luat-o și care cu tóte acestea, este armată într’mă mosă formidabile de către Frances, probezâ,o bemă, cacestă posițiune a făcută minuni ș’a permisă trupeloră francesenă mișcare agresivă forte înnaintată asupra posițiuniloră Prusianiloră. Multor a li se voră pare stranje nesce ieșiri atâtă de seriose la nord și la est sau sud-est, pe căndă se scie că puterile principale ale Prusianilor, precumă și cartierul generale este la sud-vest și la vest. Prin urmare, asemene ieșiri potă pre bine se nu flă de cătîi uă tactică dibăcie pentru a sili pe Prusian se alerge în mare maneră spre puntele ameninate la nord și la est și ’n acestă timpără năvălire puterică din afară se atace însușî cartiabală generale și se asigure victoria, că victoriă decisivă pate. In totă insulă, este evidinte că puterile germane grămădite în jurulă Parisului, nu maî ajungă pentru a mențina pe vitejii apărători al acestei capitale a luminiloru ș’a civilisațiunii omenesc. Părută apatie a acestoră apărători n’a fostă, — se pare acumă — de cătă, pe d’uă parte oă activă lucrare de pregătire, era pe de alta una miijlocă nimerită d’a adormi încrederea inamiciloră, d’a-î face se pună una pré mare temeiă pe puterea lor, lăsându’i se credja că voră perveni a mănține cu trupele ce aă lângă Paris, și interceptarea aprovisionăriloră, și tóte inertele puteri adunate în Paris. Acumă se desceptară și chiămară cu mare grabă la Paris cele 70 de mii de omeni ale generaliului Menteufel de la Amiens. Se sperămă că voră sosi pre tăristă, sau chiară că sosindă, se voră găsi destule puteri în Paris pentru a leface faclă și lord. Acumă mai multă decâtă totădeuna Prusianui voră căuta se scuse învingerile ce încârcă, susținândă ca fostă nă greșială strategică asediarea Parisului; el voră știce ca césta asediare ’la nevoită a’șî împărți puterile, pentru a opri formarea armateloră în departamente, uitându bucurosă că dacă n’ară fi asediată Parisul, lasă că elă s’ară fi putută apronsiona pentru uă resistență și mai lungă și’ncă și mai ruinătorre pentru asediatori, dera cele patru sute de mii de ómeni armați din Paris n’ară fi remasă inactivi ș’ară fi urmărită la rândul lor puterile împărțite prin departamente ale Prusianilor fl. Asia deri nu greșiele strategice, nici lipsă de întteligutra, de curagiu, de bune arme și de mari puteri, voră pute causa Germaniloră uă definitivă învingere in acesta resbelă, ci numai puterile vîue și tinere de care dispune Francia republicană, numai eroismul unei mari națiuni și deșceptarea suflată asupră’I de genială Republicai ș’alăgintei atine. In privința lupteloră de pe Leira, suntemă într’uă adevărată mistificare : Prusianis jică că el am bătută, Francezii clică că el aă fostă victorioși. Publicămă într’adinsă mai susü ambele depește ale Monitorului, pentru a se vede flagranta contrazicere ce existe între dânsele. In totă cnsulă, chiară cândă scriea prusiană, era nu cea francesc ară fi adevărată, resultă totuși din cifrele date, că acțiunea na fostă de cea mai mare gravitate, și că décá Francesia a avută uă miă de morți, totă uă miă au fostă și morții germani, mărturisiți de depeșia prusiană. Acceptândă deja lămuriri, se ne fiă permisă a ne molpui de sânta esactitate a depeșei către Augusta, cu atâtă mai multă cu câtă imediată după depeșia regelui,uă altă depeșiă, totă de la Versailles, după ce face cunoscută victoria Prusianilor, la Amiens, adauge ea însășî că *n lupta de la 28, adică aceaa despre care vorbesce regele. Germanii aă perdută mă lună, întocmai după cumăr^6 ȘÎ depeșta francese care dă Francesilor victoria. Reproduce mă mai la vale după Monitoru, comunicatură pe care bine voiesce a ni’să da d. ministru ală justiției în cestiunea permutării judelui instructore de la Vâlcea, care a cutezată a aresta pe ună primară horă. N’avemă nimică de respinsă acestu’ comunicată, care nu póte nega absolută nimică din acusările ce s’aă făcută d-lui ministru al justiției, care din contra recunosce a se fi comisă ceaa ce i se impută, adică permutarea judelui instructore pentru rațiuni neavitabile. Ne vomă mărgini deru numa a ruga pe domnii deputați se binevoiescă a nu scăpa din vedere totală autoritară și desfidătoră ală constituționalului dumniasoră ministru, care în facia represintațiunii se reî întrunită, în facia magistraturei pe care o mănuiesce după legea bunului seă placă, strigă cu aroganța ce’să caracterisă.* așia voiă, așia facă 1 potă se nu daă samă nimenuii. Nu ne putemă opri încă d’a observa că d. ministru, spune cu toți seriositatea, ca ordinată uă anchetă în care rolul principale este dată filosului procurare generale de la Craiova, care a susținută, după cum se scie, acuzarea contra nefericițilorü cetățiani scăpați de asasinatele comise de putere la Mavrodulu. Și, pentru a nu areta numai noi, și națiunii și represintanților ăiei, ororile de totă felulă ce se comită, se lăsăm aci se le vorbesc, chiară una dintre victimele acestei puteri de abasă, de violență, de tortură. Pleissis, 11 Noembre 1870. D’lui redactare ală Ziarului ’ROMANULU Domnule Redactare. Aici la Proiesuî ne afirmu aub absoluta voință a funcționarilor guvernului, nici tonstitațiunea, nici cele-1 alte legi ale țerei nu ne mai ocrotescu libertatea individuale și nu ne mai asigură persóna; suntemu maĭ rea de cătii In Turcia, și era cuma : Ed, unuia din victimele de la 8 Augusti, achitați de juriulu Târgoviștei, m’amu pomenitu lun! séra, la 9 curentu, rădicata de pa stradă, dusa la poliție și aruncată în murdarulu aresta de acolo, din ordinulu d-lui M. Stoenescu, adjutorulu polițaiului, fără se’mi spună pentru ce. M’au ținuta acolo In stare nemăncare și de neodihna done nopți și done țjile și apói amu fost e liberata fără mi se spună séra pentru ce. Ar fi trebuită sa reclama pentru acésta. Se ceru satisfacere, conformu dreptului omului; dérit către cine sa faeil, căndul și alți camars^l mei de la 8 Augustă au fostu asemenea arestați, fără causă, totu tu aceste ț}He și bătuți nóptea chiarü la casarma dorobanțiloru poliției, cari, reclamându d-lui primprocurore, n’au afiita nici uă satisfacere, bancă unuia din el a mai fostu de alți douilea arestata și ținută vă rutragă fără se i se spună nici uă caută de cătă că ar fi fara căpătâtă, când omulu este destulă de stabilit aii, de 5 ani cu familia, plătindu-și dările către start! și ocupândö funcțiuni publice comanale. In fine nu scimti, domnule redactare, ce sa mai spunemü de starea în care ne aflamu, căci, în timpulu închisori mele, sm ve^utu că s’a adusă la aresta unui cetáțenu anume Ghiță Croitoru, numai pentru că ar fi vorbita de republică; l*au bătuto căndă l*au luatu la arestare, precumă mi-a spusă elfi ânsușî; a doi<ani diminața a fostă scos și de la închisoire și băgată în cazarma dorobanțiloră, unde l’am bătuta grozavă și apoi l’au liberate. De aceiaa am credeți că nu mai pot fi face alta ceva astăzi, de cătă a aduce la cunoscința țetei, prin organul a d-vóstru, atrocitățile ce fără încetare se petrec aici. Rugându-ve pentru publicarea aceștia, bine voiți, ve rogii, domnule redactore, a primi încredințarea osebitei stime ce va consstra. Tudor Ion. Fostă sergenți în armată și instructore la garda civică din Ploiesti. CE VA FACE CAMERA? In respunsuri la discursulu tronului, ce va face camera? Va tăcea ore asupra influințely violențeloru, violării drepturilor și cetățianilor și a legilorii, patronării și salariării bandeloru, terórei respândite în societate, bite tailore și schilodiriloră, isgoniri alegătoriloru adevarați de la urne ? asupra acestor regiune idosit și criminală de toropant, care exercită presiunea sea asupra tutoror operațiunilorii electorali?