Romanulu, ianuarie 1871 (Anul 14)
1871-01-13
ANULU ALU CINCI-SPRE PECELE Aministratiunea in Pasagrain Romaiiu, IVo. í. — Redacțiunea Strada Colea, No. 42. VOESCE ȘI VEI PUSE ABONAMENTE IN CAPITALE : unii anii 48 lei; șese luni trei luni <2 lei; 1 lună 5 lei. IN DISTRICTE : unu: anii, 58 lei; șese luni 29 lei; trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 Unu exemplaru 25 lei.n. Francia, Italia și Anglia pe trimistru Austria și Germania trimestru 7 fl. Anunțul, pagina IV, linia Inserțiuni și reclame, pag. III, linia 2 Scrisorile și ori-ce trimitere REFULATE. — Articlele nepublicate S' REDACTORE EUGENIU CARADA. ^v.si MERCURI, 13 IANUARIU 1871. SUfiRIIEZĂ-TE ȘI VEI FI abonarea IN MSTINCTE ’a Adminis'^ti^nea cjiarialuî. a .E'.la c,>resP ° admtu seî ?» cu poșta. Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. TA PARIS Pentru abonamente : la d. Darras-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțțuri: la d-nii Crain, Thomas et C-nne Rue Lepeletier, 28. LA VIENA Pentru abonamente : la d. G. B. Popovici, Fleischmarkt, 15 Pentru anunțuri: la d-nii Haasenstein și Vogler, Neuemarkt, 11. LISTA DE SUBSCRIIRE în favorea prisonierilor și rănițiloru francesi. Efimia Constantinescu 10 lei moi. Deta una pachetu scamă. Uă fetiță de 7 ani, 2 litre scamă. Elena Fontănianu (Slatina) vă oca scamă. Elena Cărligianu (Giurgiu) 3 litre scamă. Una Română din col. IV din Vâlcea, 1 oca scamă. Efrosina Capelianu 635 dramuri scamă. Er. Wollanski (Tecuci), 2 oca scamă. D-hă redactare al Ziarului ROMANULU. Domnule redactare. Avemă onorea d’a alătura aici mica sumă de 182 lei 62 bani, produsul unei colecte făcută de d-nele Maria Grünbaum, născută Carence, și Luisa Woyci^ka, născută Bölény, la biserica Bărăției, cu ocasiunea aniversării insurecțiunii polonese din 1863, în favorea răniților francezi. Ve rugămă, d-le redactare, se binevoiți a o trimite la destinațiunea sea. Primiți, d-le etc. Membrii comitatului ad-hoc. Tibler Mümler, Jean Chivalibogowski. SUBSCRIERE PENTRU PRISONIARI. Panaiti Malasca (Galați) 100 Lei bani. Al. Sihleni .... 20 P. Satzian .... 20 G. Satzian .... 5 P. Petrini..................... 5 P. Theodorescu ... 10 Maria N. Popovici . . 4 Grigore Mociucescu, notarulu comunei Chiojdeni, districtule Râmnicu-Saratu .... 568 Dumitru Ionescu ... 2 CANDIDAȚI pentru Colegiu III al Capitalii Admiși în întrunirea electorale, ținută la 11 Ianuarie, în sala Ateneului : Ștefanii Golescu. iicolae Golescu. Dumitru Bratianu. C. A. Hesetti. George M. Ghica. Teodorii Meedințianu. SItAVITIU TELEGRAFICU ÄR.D BORDEAUX, 24 Ianuarie. — Prusianii, renoindü, la 22 Ianuarie, ataculfi contra orașiului Dijon, fură respinși pe totă linia și urmăriți de Garibaldiani. Prusianii, în graba retragerii,și-au părăsit răniții și ambulanțele. LILLE, 22 Ianuarie. —■ Cambrai este bombardată de ori dimineță. Atacul Prusianilor. la Bernaty a fostă respinsă. Depeșe afișate de direcțiunea telegrafelor. (Traducerea Redacțiunii „Românului“). BORDEAUX, 18 Ianuarie. A Uă depișsă a lui Bourbaki din 17 Ianuarie cuprinde : Amă făcută se se tsecute una atacă generale de la Montbeliard la Montrandois, cu scapă de a trece peste linia de la Lysaire la Bethencourt, Busseret, Ilericourt și de a lua St. Vialrant. S’a făcută uă mișcare ocolitare din partea aripei stânge, spre a înlesni trupeloră operațiunile lord Ensă aceste trupe, amenințate și atacate la flanculă soră, n’am putută conserva posițiunea. Avemă înaintea nostră ună inamică numerosă cu uă artilerii formidabile și care primesce ajutore din tote părțile. Din causa acestoră condițiuni favorabili pentru inamică și buneloră posițiuni ce ele ocupă, precumă și din causa obstaculelor, ce esistaă la sosirea nostră sau cari ni s’aă creată în urmă, în amiculă a putută resiste hărțuirilor nóstre, derit a suferită perderi seriose. Atacul nostru din 15 Ianuarie, renoită la 16 și 17 Ianuarie, deși n’a produsă tote efectele dorite, cu totă vigorea ce amă desfășurată, a inspirată ca se respectă inamicului, care a crezută prudinte de a se menține însă defensivă constantă. Timpul ă este forte urîtă, mergerea înainte forte grea. M’amă decisă a mă înapoi amâne în posițiunile ce o supamă înainte de bătaie. BORDEAUX, 22 Ianuarie. In urma unei bombardări, orașiulă Dole a fost ocupată de Prusian!. La 21 Ianuarie, 8 ore dimineță, orașiulă Dijon a fost atacată de numerose trupe de artileriă și cavaleriă. Menotti, Ricciotti și Bossari au avută diferite combateri împrejurul orașiului Fontaine. Lupta a fostă crâncenă, a durată totă ziua. Ricciotti, împresurată un momenta, sa degagiază cu vigore. Menotti a conservată posițiunea sea. Intr’ună cuvântă Francesii s’aă mănținută în posițiunile loră și aă făcută prisoniarl. Perderile Francesilor sunt seriose, cele ale inamicului mai considerabili. Ante-posturile francese și prusiane suntă alăturea unele de altele. Se crede că bătălia va reîncepe mâne. BRUXELLES, 22 Ianuarie. — Corespondința Havas din Paris, cu data de 20 Ianuarie, spune că Parisul nu s’a abătută din stoicismul ăscă la nuvela eșecului lui Chanzy și a atacului de est și în contra fortului Mont-Valenen. Statul-majoră informă că Chanzy, în combaterile sale de retragere, a vouă probabilmente se evite uă vărsare de sânge inutile. Un depeșe anunță că nici departamentule nu sunt descuragiate. țiaruri oficiale publică sorii de la Bordeaux în 14 Ianuarie, anunciând că Chanzy a perdută 12 tunuri și 10.000 de prisonieri și că Bourbaki se află aprope de Belfort. VERSAILLES, 21 Ianuarie. — Cornițele Herison, care se pretindea a fi însărcinată de Trochu de a cere de la principele regale r.nă arminstițiă de 24, ore spre a ’mormênta morții, a primită răspunsul ă că comandanții ante-posturiloru, ca și în îngagiările anteriore, voră avea a se ocupa de flăcare rănită, în spațială coprinsă între ambele linii, și a lă pune în locă ficură, sub uă asistență mutuale; propunerile pentru armistițiu cerendă mai multă decâtă acesta, nu se potă primi decâtă decă sară face prin scrisă. MUNSCH, 20 Ianuarie. — Camera deputațiloru a primită tractatele federale, cu 192 voturi, contra 48. LONDRA, 21 Ianuarie.—In prima ședință a conferinței, representanții Turciei, Rusiei, Germaniei, Austriei și Italiei au declarată, prin protocale, că dorescă viu ca pacea se fiă conservată în priinte. VERSAILLES, 21 Ianuarie. — Imperatorele către imperatrice: — în amiculă s’a retrasă cu totuluri dimineță în Paris, înainte de Saint-Cloudamă mai făcută încă 15 oficiari și 250 de omeni prisoniari. Lângă Saint-Quentin numărul prisoniariloră nerănițî a fostă de 9000 omeni, și numărulă răniților în orașă și prin alte locuri împrejură este mai mare de de câtă 2000 omeni; finenda comptă și de morți, perderile Francesilor se suie negreșită la mai multă decâtă 15.000 de omeni. în amiculă s-a retrasă până la Valenciennes și Douai și a reocupată Cambrai. VERSAILLES, 21 Ianuarie. — Bombardarea Parisului a fost continuată ori fără întrerupțiune. Artileria asediatorre a începută focurile sale spre St. Denis. In noptea spre 21 Ianuarie, efortul inamicului pentru a surprinde 2 companii de andwer n’a reușită. Troskov anunță din Bourgogne că, în noptea de 20 spre 21 Ianuarie, satele fortificate și ocupate de inamică au fost numerase. La Failly și Bailly si pe west, 5 oficialî și 80 omeni au fost făcuți prisoniari. Perderile nóstre nu sunt mici. Patru baterii tragă de aici dimineță Danjoutin mai alesă contra castelului Bucuresci. \\ Carîndarift 1871 prisóra s’a ținută uă întrunire electorale publică, spre a se oțărî asupra pamlidajilli a ~uiileniului 111 din Bucuresci. Sala cea mare a Ateneului era plină. 1500 de alegători celțpucini asisteau. Celă d’ăntîi fl înscrisă spre a vorbi, d. Gr. Vulturescu, a demonstrată vinele sistemei preventive în vigore în România, periclele ce ea înfățișeză pentru societate și pentru indivizi, cari pot fi arestați, în orice minută după placulă unui jude de instrucțiune, ținuți sune de bile în închisore și apoi, dovediți inocinți, liberați fără nici oă răspundere pentru agintele care a comisă acestă nedreptate. D-sea a aretată apoi avantagjele ce presintă din puntură de vedere economică, financiară, administrativă și politică, completă descentralizare, a demonstrată că numai printrînsa se pute asigura independința, prosperitatea și desvoltarea diferiteloru centrurî de poporațiune. Trecîndă apoi la cestiunea responsabilității aginților puterii executive pentru actele comise de dînșii, d. Vulturescu a aretată că orice responsabilitate este ilustriă dacă nu se va face legea cea mare, legea prin care se vor determina pedepsele cari trebue se lovescă pe miniștrii ce calcă legile și constituțiunea. D-sea resumăndu-și apoi discursul a cerută ca viitorii deputați ai Capitalei se aibă, între mandatele speciale, și pe acelua de a cere cu stăruință de la guvernă și de la Adunare legi pentru reformarea sistemei preventive, pentru descentralizare și pentru respunderea efectivă a miniștrilor. D-ni Candiano și Petrescu, cari aă venită după D-sea, afirmată importanța dreptului electorale, au adusă aminte rușinosele fapte petrecute de doul ani în lua, trista urtare a Bucurescilor, cari s’au rău și plătiți de puternicii Zilei, spre a desonora Capitalea României. D-lor aă aretatu tristele consecințe ce a adusă apsținerea alegătoriloră la alegerile trecute, și aă cerută a face și Bucurescianul ce aă făcută Ploiescianii, cari nu și-au plecată nici ună minută capulă nici înaintea bătei, nici înaintea baionetei. Astăzi bătăușii numai au asigurarea nepedepsirii, nu mai au concursul poliției și ală puterii publice, prin urmare cetățianii numai aă nici nă scusă dacă nu voră merge a-și îndeplini datoria. Trecîndă apoi la candidații pentru Bucuresci, D loră aă aretatu cari suntă condițiunile ce se ceră pentru a fi cine-va deputată ală Capitalii, și aă consiliată pe alegători a trimite în Cameră luptători ageri și încercați, pe calea libertății și a naționalității. D. Serumcă a venită apoi și a aretatu că localurile desemnate pentru alegere în doue din secțiunile orașiului sunt fórte depărtate și strîmpte. In colorea de Verde s’a desemnată localulă oficiărului stării civile, care este așezată d’asupra unei cârciume, unde totădeuna se póte face scandală, și în galbenăuă seblă așezată într’uă înfundătură, unde totă felulă de desordine suntă lesne de făcută. D-sea a propusă ca adunarea se nmpestă uă comisiune de alegători, însărcinată a ynffiL JlfA onmieinnoa iaiaiimamA’, se strămute locul alegerii pentru Verde la Ateneă și pentru Galbenă la Vistiăriă. D. Serumă a adusă aminte apoi cele petrecute la alegerile trecute, când de noptea încă se ocupau localurile de alegere de omeni, cari, fără să aibă dreptă de alegători, gociau la deschiderea ședinței pe adeverații alegători, spre a pute apoi ei singuri a pune în lucrare fraudele ceri avea ă se falsifice resultatul alegerilor. Capitalii. Spre a înlătura asemea mișeii în viitoriă, d-sea a propusă ca comisiunea de mai sus a se ruge pe autoritatea comunale, fiă a nu deschide șalele de alegere, de câtă la ora 10 lipsată de lege pentru începerea operațiuniloră electorali și ală 2-lea, înainte de constituirea biuroului provisoriă, a face apelă nominale spre a nu asiste, conformă art. 58 din lege, de câtă alegători, întrunirea, în unanimitate, a admisă propunerile d-lui Scrumă și, spre a le presinta ca dorință a alegătorilor, comisiunii interimare comunale și la trebuință și domnului ministru de interne, a numită pe d-nii G. Petrescu, Pantazi Ghica, I. Radovici, Tănase Toncovicianu și G. Chirițescu. D. Pantazi Ghica, luîndă cuvîntulă spre a mulțămi întrunirii de încrederea ce i-arată, a asigurată că-și va face totădeuna datoria, cândă va fi vorba d’a apela libertățile publice și sinceritatea alegeriloră. D-sa a espresă speranța că autoritatea comunale va da satisfacere dreptelor cereri ale alegetorilor. Terminândă d-sea a aretată ferma sea convingere că guvernul nu va tolera nici ua dată ca aeste bande de tâlhari se oprescă pe adeverații alegetori d’a-și esercita Sată intimida d’uă mână de băi drepturne ioră constituționali D. Ion Brătianu a luată apoi cuvîntulă. D-sea a spusă ca auzită la țară unde locuiesce că ar fi dasbinare în partita naționale, cu ocasiunea alegerilor ei. Animarea a înghiățată, căci nimică nu perdea operele de câtă desbinarea, d’aceea S’a grăbită a veni în Bucuresci spre a-și da prin sine însuși semă de starea lucruriloră. D. Brătianu nu înțelege cumă ar pute fi desbinare și pentru ce. Astăzi nu este vorba se face nu uă listă nouă de candidați; este vorba se dovedimă că lista votată anulă trecută de culorea de roșiu era adeverata espresiune a voinței Capitalei, și că erau calomniatori acel ce pretindeaă contrariulă. Prin urmare n’avemă se ne ocupămă de persone, ci numai se confirmămu votulă nostru de anulă trecută, se respundemă la întrebarea cea pusă Camera, cândă a anulată alegerile Bucurescilor. Deră avemă dreptulă se dămă personeloră pe cari le vomă alege ore cari instrucțiuni. D. Brătianu zice apoi că descentralizarea administrativă, financiariă, militariă, etc. tebue se fiă una din cele d’ăntîiu preocupațiuni ale deputaților. D-lui demonstră vinele centralisări î și arată că ea a dusă la peste națiuni multă mai mari și mai puternice decâtă România. Francia sufere astăzi consecințele acelei sisteme și le plătiu cauzei«, cu onorea și cu averea fiilor ăseitelor mai buni. Decăderii în Francia centralizarea a adusă asemeni resultate, putemă înțelege și speranța din anii trecuț ne spună ce putemă aștepta la noi Revenindă apoi la alegeri. D Brătianu aduce aminte promisiunile pe puternicii din 1869 și 1870 au făcută alegătoriloru spre ai face se voteze pentru candidații guvernului. Ei aă zisă că voră scăde impozitele și apoi totă ei aă venită și aă cerută de la Cameră reînființarea monopolului tutunului, care este să peste pentru cultivatori, pentru comerciă și pentru toți contribuitorii; înființarea timbrului care lovesce pe cetățiană în momentele în care îi pesă mai multă; adăugirea impositului patentelor și supunerea la acestă imposită a altoră clase de comercianți și industriali mici, cari pîn’aci erau scutiți, și alte asemeni împovărări pentru contribuitori. Prin urmare, Zi °e d. Brătianu, înțelegeți ce încredere póte ave cineva în promisiunile unor asemeni omeni. Terminândă d. Brătianu face apelă la toți cetățianii ca se mergă a-și face datoria, căci momentele sunt grele, că furtună teribile amenință pe poporele cele mice mai alesă, deca nu voră sei a-și apera drepturile loră, în orice împregiurări și contra oricui. După d. Brătianu, d. T. Toncovicianu se suie la tribună și dă citire listei de candidați. Fiecare nume, citită în parte, este admisă mai în unanimitate de alegători. Dăndă cititoriloră nostriî, acestă scurtă scurtă dare de semn despre cele petrecute la întrunirea d’a sérá, este de prisosă, credemă, se mai declarămă că animă vocea nóstru cu a oratoriloră ce aă vorbită, spre ja invita pe cetâțianî se mârgă a-și