Romanulu, ianuarie 1871 (Anul 14)

1871-01-13

ANULU ALU CINCI-SPRE­ PECELE Aministratiunea in Pasagrain Romaiiu, IVo. í. — Redacțiunea Strada Col­ea, No. 42. VOESCE ȘI VEI PUSE ABONAMENTE IN CAPITALE : unii anii 48 lei; șese luni trei luni <2 lei; 1 lună 5 lei. IN DISTRICTE : unu: anii, 58 lei; șese luni 29 lei; trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 Unu exemplaru 25 lei.n. Francia, Italia și Anglia pe trimistru Austria și Germania trimestru 7 fl. Anunț­ul­, pagina IV, linia Inserțiuni și reclame, pag. III, linia 2 Scrisorile și ori-ce trimitere REFULATE. — Articlele nepublicate S' REDACTORE EUGENIU CAR­ADA. ^v.si MERCURI, 13 IANUARIU 1871. SUfiRIIEZĂ-TE ȘI VEI FI a­bonarea IN MSTINCTE ’­­a Adminis'^ti^nea cjiarialuî. a .­E'.la c,>resP ° admtu seî ?» cu poșta. Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. TA PARIS Pentru abonamente : la d. Darras-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțțuri: la d-nii Crain, Thomas et C-nne Rue Lepeletier, 28. LA VIENA Pentru abonamente : la d. G. B. Popovici, Fleisch­markt, 15 Pentru anunț­uri: la d-nii Haasenstein și Vogler, Neuemarkt, 11. LISTA DE SUBSCRIIRE în favorea prisonierilor­ și răni­­țiloru francesi. Efimia Constantinescu 10 lei m­oi. Deta una pachetu scamă. Uă fetiță de 7 ani, 2 litre scamă. Elena Fontănianu (Slatina) vă oca scamă. Elena Cărligianu (Giurgiu) 3 litre scamă. Una Română din col. IV din Vâlcea, 1 oca scamă. Efrosina Capelianu 635 dramuri scamă. Er. Wollanski (Tecuci), 2 oca scamă. D-hă redactare al Ziarului ROMANULU. Domnule redactare. Avemă onorea d’a alătura aici mica sumă de 182 lei 62 bani, produ­­sul­ unei colecte făcută de d-nele Maria Grünbaum, născută Carence, și Luisa Woyci^ka, născută Bölény, la biserica Bă­­răției, cu ocasiunea aniversării insurec­­țiunii polonese din 1863, în favorea ră­niților­­ francezi. Ve rugămă, d-le redactare, se bine­voiți a o trimite la destinațiunea sea. Primiți, d-le etc. Membrii comitatului ad-hoc. Tibler Mü­mler, Jean Chivalibogowski. SUBSCRIERE PENTRU PRISONIARI. Panaiti­ Malasca (Galați) 100 Lei bani. Al. Sihleni .... 20 P. Satzian .... 20 G. Satzian .... 5 P. Petrini..................... 5 P. Theodorescu ... 10 Maria N. Popovici . . 4 Grigore Mociucescu, notarulu comunei Chiojdeni, districtule Râmnicu-Saratu .... 5­68 Dumitru Ionescu ... 2 CANDIDAȚI pentru Colegiu III al Capitalii Admiși în întrunirea electorale, ținută la 11 Ianuarie, în sala Ate­neului : Ștefanii Golescu. i­icolae Golescu. Dumitru Bratianu. C. A. Hesetti. George M. Gh­i­ca. Teodorii Meedințianu. SItAVITIU­ TELEGRAFICU ÄR.D BORDEAUX, 24 Ianuarie. — Prusianii, renoindü, la 22 Ianuarie, ataculfi contra orașiului Dijon, fură respinși pe totă li­nia și urmăriți de Garibaldiani. Prusianii, în graba retragerii,­și-au­ părăsit­ răniții și ambulanțele. LILLE, 22 Ianuarie. —■ Cambrai este bombardată de ori dimineță. Atacul­ Pru­­sianilor. la Bernaty a fostă respinsă. Depeșe afișate de direcțiunea telegrafelor. (Traducerea Redacțiunii „Românului“). BORDEAUX, 18 Ianuarie. A Uă de­­pișsă a lui Bourbaki din 17 Ianuarie cu­prinde : Amă făcută se se tsecute una atacă generale de la Montbeliard la Montrandois, cu scapă de a trece peste linia de la Lysaire la Bethencourt, Bu­­sseret, Ilericourt și de a lua St. Vialrant. S’a făcută uă mișcare ocolitare din partea aripei stânge, spre a înlesni trupeloră operațiunile lord­ Ensă aceste trupe, amenințate și ata­cate la flanculă soră, n’am putută con­serva posițiunea. Avemă înaintea nostră ună inamică numerosă cu uă artilerii for­midabile și care primesce ajutore din tote părțile. Din causa acestoră condiți­­uni favorabili pentru inamică și bune­­loră posițiuni ce ele ocupă, precumă și din causa obstaculelor, ce esistaă la so­sirea nostră sau cari ni s’aă creată în urmă, în amiculă a putută resiste hărțui­­rilor­ nóstre, derit a suferită perderi se­riose. Atacul­ nostru din 15 Ianuarie, renoită la 16 și 17 Ianuarie, de­și n’a produsă tote efectele dorite, cu totă vi­­gorea ce amă desfășurată, a inspirată ca se respectă inamicului, care a crezută prudinte de a se menține în­să defen­sivă constantă. Timpul ă este forte urîtă, mergerea înainte forte grea. M’amă de­cisă a mă înapoi a­mâne în posițiunile ce o supamă înainte de bătaie. BORDEAUX, 22 Ianuarie.­­ In urma unei bombardări, orașiulă Dole a fost­ o­­cupată de Prusian!. La 21 Ianuarie, 8 ore dimineță, orașiulă Dijon a fost­ atacată de numerose­ trupe de artileriă și cavaleriă. Menotti, Ricciotti și Bossari au avută diferite combateri împrejurul­ orașiului Fontaine. Lupta a fostă crâncenă, a du­rată totă­­ ziua. Ricciotti, împresurată un mo­menta, sa degagiază cu vigore. Menotti a conservată posițiunea sea. Intr’ună cu­vântă Francesii s’aă mănținută în posi­țiunile loră și aă făcută prisoniarl. Per­­derile Francesilor­ sunt­ seriose, cele ale inamicului mai considerabili. Ante-postu­­rile francese și prusiane suntă alăturea unele de altele. Se crede că bătălia va reîncepe mâne. BRUXELLES, 22 Ianuarie. — Cores­­pondința Havas din Paris, cu data de 20 Ianuarie, spune că Parisul­ nu s’a a­­bătută din stoicismul ă­scă la nuvela eșe­cului lui Chanzy și a atacului de est și în contra fortului Mont-Valen­en. Statul-­­majoră informă că Chanzy, în combate­rile sale de retragere, a vou­ă probabil­­mente se evite uă vărsare de sânge inu­tile. Un depeșe anunță că nici departa­mentule nu sunt­ descuragiate. țiaruri oficiale publică sorii de la Bordeaux în 14 Ianuarie, anunciând­ că Chanzy a per­­dută 12 tunuri și 10.000 de prisonieri și că Bourbaki se află aprope de Belfort. VERSAILLES, 21 Ianuarie. — Corni­țele Herison, care se pretindea a fi în­sărcinată de Trochu de a cere de la principele regale r.nă arminstițiă de­ 24, ore spre a ’mormênta morții, a primită răspunsul ă că comandanții a­nte-posturi­­loru, ca și în îngagiările anteriore, voră avea a se ocupa de flă­care rănită, în spațială coprinsă între ambele linii, și a­ lă pune în locă f­icură, sub uă asistență mutuale; propunerile pentru armistițiu ce­­rendă mai multă de­câtă acesta, nu se potă primi de­câtă decă sară face prin scrisă. MUNSCH, 20 Ianuarie. — Camera de­­putațiloru a primită tractatele federale, cu 192 voturi, contra 48. LONDRA, 21 Ianuarie.—In prima șe­dință a conferinței, representanții Turciei, Rusiei, Germaniei, Austriei și Italiei au declarată, prin protocale, că dorescă viu ca pacea se fiă conservată în priinte. VERSAILLES, 21 Ianuarie. — Impe­­ratorele către imperatrice: — în amiculă s’a retrasă cu totulu­­ri dimineță în Paris, înainte de Saint-Cloud­amă mai făcută încă 15 oficiari și 250 de omeni pri­soniari. Lângă Saint-Quentin numărul­ prisoni­­ariloră nerănițî a fostă de 9000 omeni, și numărulă răniților­ în orașă și prin alte locuri împrejură este mai mare de de câtă 2000 omeni; finenda comptă și de morți, perderile Francesilor­ se suie negreșită la mai multă de­câtă 15.000 de omeni. în amiculă s-a retrasă până la Valenciennes și Douai și a reocupată Cambrai. VERSAILLES, 21 Ianuarie. — Bom­bardarea Parisului a fost­ continuată ori fără întrerupțiune. Artileria asediatorre a începută focurile sale spre St. Denis. In noptea spre 21 Ianuarie, efortul­ ina­micului pentru a surprinde 2 companii de andwer n’a reușită. Troskov anunță din Bourgogne că, în noptea de 20 spre 21 Ianuarie, satele fortificate și ocupate de inamică au fost­ numerase. La Failly și Bailly si pe west, 5 oficialî și 80 omeni au fost­ făcuți prisoniari. Perderile nóstre nu sunt­ mici. Patru baterii tragă de aici dimineță Danjoutin mai alesă contra castelului Bucuresci. \\ Carîndarift 1871 pri­sóra s’a ținută uă întrunire electorale publică, spre a se oțărî asupra pamlidajill­­­i a ~­uiileniului 111 din Bucuresci. Sala cea mare a Ateneului era plină. 1500 de ale­gători celț­pucini asisteau. Celă d’ăntîi fl înscrisă spre a vorbi, d. Gr. Vulturescu, a demonstrată vin­ele sistemei preventive în vigore în România, periclele ce ea înfă­­țișeză pentru societate și pentru in­divizi, cari pot­ fi arestați, în ori­ce minută după placulă unui jude de instrucțiune, ținuți sune de bile în închisore și apoi, dovediți inocinți, li­berați fără nici oă răspundere pen­tru agintele care a comisă acestă nedreptate. D-sea a aretată apoi a­­vantagjele ce presintă din puntură de vedere economică, financiar­ă, administrativă și politică, completă descentralizare, a demonstrată că nu­­mai printrînsa se pute asigura in­­dependința, prosperitatea și desvol­­tarea diferiteloru centrurî de popo­­rațiune. Trecîndă apoi la cestiunea responsabilității aginților­ puterii e­­xecutive pentru actele comise de dînșii, d. Vulturescu a aretată că ori­ce responsabilitate este ilustriă dacă nu se va face legea cea mare, legea prin care se vor­ determina pe­depsele cari trebue se lovescă pe miniș­trii ce calcă legile și constituțiunea. D-sea resumăndu-și apoi discursul a cerută ca viitorii deputați ai Ca­pitalei se aibă, între mandatele spe­ciale, și pe acelu­a de a cere cu stă­ruință de la guvernă și de la Adu­nare legi pentru reformarea sistemei preventive, pentru descentralizare și pentru respunderea efectivă a mi­­niștrilor­. D-ni Candiano și Petrescu, cari aă venită după D-sea, afi­rm­­ată importanța dreptului electorale, au adusă aminte rușinosele fapte pe­trecute de doul ani în lua, trista urtare a Bucurescilor­, cari s’au rău și plătiți de puternicii Zilei, spre a desonora Capita­lea României. D-lor aă aretatu tristele consecințe ce a adusă apsținerea alegătoriloră la a­­legerile trecute, și aă cerută a face și Bucurescianul ce aă făcută Plo­­iescianii, cari nu și-au plecată nici ună minută capulă nici înaintea bătei, nici înaintea baionetei. Astăzi bătăușii numai au asigurarea nepe­­depsirii, nu mai au concursul­ po­liției și ală puterii publice, prin ur­mare cetățianii numai aă nici nă scusă dacă nu voră merge a-și în­­deplini datoria. Trecîndă apoi la candidații pentru Bucuresci, D­ loră aă aretatu cari suntă condițiunile ce se ceră pentru a fi cine-va de­putată ală Capitalii, și aă consiliată pe alegători a trimite în Cameră luptători ageri și încercați, pe calea libertății și a naționalității. D. Serumcă a venită apoi și a a­­retatu că localurile desemnate pen­tru alegere în doue din secțiunile orașiului sunt­ fórte depărtate și strîmpte. In colorea de Verde s’a desemnată localulă oficiărului stării civile, care este așezată d’asupra unei cârciume, unde totă­deuna se póte face scandală, și în galbenă­uă seblă așezată într’uă înfundătu­ră, unde totă felulă de desordine suntă lesne de făcută. D-sea a pro­pusă ca adunarea se nm­pestă uă comisiune de alegători, însărcinată a ynffiL JlfA onmieinnoa iaiaiimamA’, se strămute locul alegerii pentru Verde la Ateneă și pentru Galbenă la Vis­­tiăriă. D. Serum­ă a adusă aminte apoi cele petrecute la alegerile trecute, când­ de noptea încă se ocupau localurile de alegere de omeni, cari, fără să aibă dreptă de alegători, go­­ciau la deschiderea ședinței pe a­­deverații alegători, spre a pute apoi ei singuri a pune în lucrare frau­dele ceri avea ă se falsifice resulta­­tul­ alegerilor. Capitalii. Spre a înlătura asemea mișeii­ în viito­­riă, d-sea a propusă ca comisiunea de mai sus a se ruge pe autoritatea comunale, f­iă a nu deschide șale­le de alegere, de câtă la ora 10 lipsată de lege pentru începerea o­­perațiuniloră electorali și ală 2-lea, înainte de constituirea biuroului pro­visoriă, a face apelă nominale spre a nu asiste, conformă art. 58 din lege, de câtă alegători, întrunirea, în unanimitate, a ad­misă propunerile d-lui Scrum­ă și, spre a le presinta ca dorință a a­­legătorilor­, comisiunii interimare comunale și la trebuință și domnu­lui ministru de interne, a numită pe d-nii G. Petrescu, Pantazi Ghi­­ca, I. Radovici, Tănase Toncovi­­cianu și G. Chirițescu. D. Pantazi Ghica, luîndă cu­­vîntulă spre a mulțămi întrunirii de încrederea ce i-arată, a asigurată că-și va face totă­deuna datoria, cândă va fi vorba d’a apela liber­tățile publice și sinceritatea alege­­riloră. D-sa a espresă speranța că autoritatea comunale va da satisfa­cere dreptelor­ cereri ale alegetori­­lor­. Terminândă d-sea a aretată ferma sea convingere că guvernul­ nu va tolera nici ua dată ca aeste bande de tâlhari se oprescă pe a­­deverații alegetori d’a-și esercita Sată intimida d’uă mână de bă­i drepturne ioră constituționali D. Ion Brătianu a luată apoi cu­­vîntulă. D-sea a spusă ca auzită la țară unde locuiesce că ar fi das­­binare în partita naționale­, cu oca­siunea alegerilor ei. Anima­rea a în­­ghiățată, căci nimică nu perdea o­­perele de câtă desbinarea, d’aceea S’a grăbită a veni în Bucuresci spre a-și da­ prin sine însuși semă de starea lucruri­loră. D. Brătianu nu înțelege cumă ar pute fi desbinare și pen­tru ce. Astă­zi nu este vorba se face nu uă listă nouă de candidați; este vorba se dovedimă că lista votată anulă trecută de culorea de roșiu era adeverata espresiune a voinței Capitalei, și că erau calom­niatori acel ce pretindeaă contra­­riulă. Prin urmare n’avemă se ne ocupămă de persone, ci numai se confirmămu votulă nostru de anulă trecută, se respundemă la întreba­rea ce­a pusă Camera, cândă a anulată alegerile Bucurescilor­. Deră avemă dreptulă se dămă persone­­loră pe cari le vomă alege ore cari instrucțiuni. D. Brătianu zice apoi că descentralizarea administrativă, financiariă, militariă, etc. t­ebue se fiă una din cele d’ăntîiu preocupa­­țiuni ale deputaților­. D-lui demon­­stră vin­ele centralisări î și arată că ea a dusă la peste națiuni multă mai mari și mai puternice de­câtă România. Francia sufere astă­zi consecințele acelei sisteme și le plă­­tiu cauzei«, cu onorea și cu averea fiilor ă­sei­telor­ mai buni. Decă­derii în Francia centralizarea a adusă asemeni resultate, putemă înțelege și spera­nța din anii trecuț ne spună ce putemă aștepta la noi Revenindă apoi la alegeri. D Brătianu aduce aminte promisiunile pe puternicii din 1869 și 1870 au făcută alegătoriloru spre ai face se voteze pentru candidații guvernu­lui. Ei aă zisă că voră scăde im­­pozitele și apoi totă ei aă venită și aă cerută de la Cameră reînfiin­țarea monopolului tutunului, care este să peste pentru cultivatori, pentru comerciă și pentru toți con­tribuitorii; înființarea timbrului care lovesce pe cetățiană în momentele în care îi pesă mai multă; adău­girea impositului patentelor­ și su­punerea la acestă imposită a altoră clase de comercianți și industriali mici, cari pîn’aci erau scutiți, și al­te asemeni împovărări pentru con­tribuitori. Prin urmare, Zi °e d. Bră­tianu, înțelegeți ce încredere póte ave cineva în promisiunile unor­ asemeni omeni. Terminândă d. Bră­tianu face apelă la toți cetățianii ca se mergă a-și face datoria, căci momentele sunt­ grele, că furtună teribile amenință pe poporele cele mice mai alesă, deca nu voră sei a-și apera drepturile loră, în ori­ce împregiurări și contra ori­cui. După d. Brătianu, d. T. Ton­­covicianu se suie la tribună și dă citire listei de candidați. Fie­care nume, citită în parte, este admisă mai în unanimitate de alegători. Dăndă cititoriloră nostriî, acestă scurtă scurtă dare de semn despre cele petrecute la întrunirea d’a sérá, este de prisosă, credemă, se mai declarămă că anim­ă vocea nóstru cu a oratoriloră ce aă vorbită, spre ja invita pe cetâțianî se mârgă a-și

Next