Romanulu, martie 1871 (Anul 15)
1871-03-26
ANULU ALU eINCI-SPI$-pK§ta VOELOR ȘI TREI LOTIc ABONAMENTE IN CAPITALE: vuna anü 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 2 lei; 1 lună 6 lei. IN DISTRICTE : una anu, 68 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; un luna 6 lei. Abonamentele incepű la 1 și 16 ale lunei. Una exemplarü 25 bani. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) ANUNȚIURI Anunțuri, pagina IV, linia 30 litere — 40 bani inserțiuni și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și ori-ce trimiteri NEFRANCATE vor fi REFULATE. — Artidele nepublicate se vor arde. SUBSCRIERE In favarea rănițiloru francesi. Lotăria deschisă în profitului rănițiloru francesî, prin oferta domnei comitese Zoe de Rosetti, pentru uă stofă, moire-antique, care stă și acumu espusă la una din ferestrele magasiei aux Villes de France, peste drumul de Sărindar, se va trage la 23 Aprilie, ora 1 după amiazi în localul administrațiunii Românului. cu oricâte bilete se vor fi fi vîndută până la acea epocă. Doritorii sunt invitați a se grăbi pentru cumpărarea biletelor a câte 5 lei inutil. Se mai găsesc îi încă la redacțiunea acestui diarist. Domna Mitana Iconomu, trimite 20 lei noui. Administratiunea in domunii,p. 1. — redacțiunea Strada Colțea, i p.42.E REDACTORE ALIGISimO GARAIA BORDEAUX 6 Aprile. (Oficiale) A isbucnită uă mișcare la Limoges: una colonelă de cuirasei a fostă asasinată. Naiuia Parisului, platoul de la Charillon este coronată (înconjurată și asediată). Pentru a se ’nlătura vărsarea de sânge nu s’a ordonată atacarea forturiloru Issy și Vanves: aceste forturi voră cădea cu capitalea, cândă va veni momentulü. PARIS, 5 Aprile. Se vorbesce multă despre uă intervențiune împaciuitore. Numerose întruniri în acestî sensă se organiseză la Paris. SUBSCRIERE PENTRU AJUTORULU INVIDAȚILOR O. Lista No. 3, încredințată D-nei principese Șosea Ghica. D. baron B. Bellio, 120 franci; Jean G. Linche, 100; Const. C. Philippesco, 60; Anonimi, 60. Alex. Plagino, fiiă, 40; tină anomime, 60; majori A. Berendei, 20; Unü anonime, 7 lei 50 bani; Majort A. Budiștenu, 10. Tot alii 477 lei 50 bani. Lista No. 5, încredințată D. . . Zoița Golescu, 60 lei; Ana Racoviță, 40. Alesandru Golescu, 40. Ștefan Golescu, 60; H. et Müller, 40; C. Racoviță, 40- Total, 280 lei nouă. Lista No. 22, încredințată d-lui Grigore Cantacuzino. Elena Gr. Cantacozino, 100 franci; Olimpia Lahovari, 40; Elena Lahovari, 30; Efrosina Lstioti, 20 ; Anastase Filiti, 20; Apostola Mănescu, 20. Totali) le nuoi 230 Lista No. 34, încredințată d-lui Nicolae Gherasi. Anonimii 50 franci; Anonimi 50; Anonimă 50; Anonimă 50 ; Anonimă 50; A........ 50; Bapca 50; Anonimu 6O Anonimă 50; Totalii lei nuoi, 450. Lista No. 53, încredințată D . . D-nu Conduratu, 200; d. căpitan A. Catardjiu, 120 ; Nicolae Golescu, 60. Totalü 380 lei nouî. SERVITI TELEGRAFICA AKIU ROMANUIil'l. PARIS, 4 Aprile. — Eocuri de artilerie urmeză intre Clamart și Issy. 40,000 gardi naționali se află înaintea fortului Issy Mont-Valerien a încetată d’a trage. Represintanții Parisului au avută un întrevedere cu comuna pentru a trata despre împăcare. Diabulă Opinion nationale anunțță că deputații Parisului au organisată, împreună cu primarii, unii combată de împăcare și pace. MADRID, 4 Aprile. — Se crede că minieterială se va modifica într’ună sensu progresistă. Deputatul Nocedaci proiecteză nâ cerere de punere suptă acusare a cabinetului. Bucuresci,ET 1871 Una cetățiană ne comunică urmatórele fapte, cerându-ne selectoriii publicității: „Aflu, ne scrie acelă cetățiană, că fostulu casiaru alu județului Dâmbovița, d. Scarlata Codreanu, asupra căruia s’a constatată uă deturnare de fonduri publice, în valore de 300.000 lei, a fost eliberată din arestulă preventivă și s’a curmată orice urmărire.“ Ună altă cetățiană ne scrie: I) avocată riblinft a lii indet-------- --------- țuluî Dâmbovița a fostă făcută ministrului de finance urmatora denundare: „D. Matei Tomescu, suptă prefectă și totă d’uă dată arendatorii ală moșiei Tomșianul, proprietatea statului, ș’a ’nsușită în acea proprietate are 200 de pogone, pentru carii și figureză în registrele generale c’ună venită fonciară de 1200 lei noul. Ce mesurî a luată d. ministru spre a nu permite acestă spoliare a averii Statului?“ Una alți treilea cetățiană ne trimite următorea relatare: „D. Kneza Cantacuzino a fostă unulă din cei carii în alegerile trecute aă organisată bande ș’a împărțită bandiților, bani și băuturi. „Faptulă a fostă constatată de către parchetă. Instrucțiunea s’a făcută, și în momentul d’a se nainta tribunalului spre urmărire, d. Ministru al justiției cere dosiamiulă, éase oficiosu, prin d. Tacian procurore. „Judele de instrucțiune, d. Stătescu, respunde că nu le pute da oficiosii, derü cam va nainta oficiale parchetului spre intentarea acțiunii. „După plecarea d-lui Stătescu din Tribunale, vine procurorele, d. Tacian, sparge dulapulü și se desiarură.“ Acumă, că Tapliniramü cererea acestoră trei cetâțianî romăni, publicăndă aceste relatări, îl întrebămă: de ce se miră? Aceste proceduri nu sunt ele conforme cu trecutulă membrilor actuali ai guvernului ? Voiescu are acest! onorabili cetățîani ca membrii guvernului actuale se se lapede de trecutulă loră, de principiile loră ? Deri atunci ce ’nsemnătate mai potă avea ei, și pe care cuvénta ară mai sta la guvernă ? Și pentru ce acești trei onorabili cetâți anî cerți se punemă luptă oehiî publicului aceste procederî ale guvernului? Ca se scie publiculă că guvernul actuale este credinciosă misiunii sale, pentru simpla înregistrare a acteloră ? Séu pentru a ne face ca pe tostă <jiua și din ce în ce mai multă se ne plecamă fruntea cu durere și rușine în fața arbitrariului ș’a tutoră delapidărilor și distrugeriloră, ce suntă consecințele naturale și fatale al despotismului? In orice casă, cererea dumnelor, fiindă împlinită, se ne permită onorații membrii ai guvernului se supunemă înalteî dumnelor ș a prețuiri opiniunea nostră. Aceste procederi suntă logice și n’avemă dreptul ă a critica pe cei carii își împlinescă misiunea. După noi însă, aceste acte sunt pre mici pentru nișce bărbați atâtă de mari. A curma procesele bandelor, și a da din nuoă în judecată pe cei bătuți și jăfuiți, este un procedere logică: a sparge dulapul, pentru a lua dosarele, este asemenea ună fapte naturale și consecințe, uă reminisciață a vieței politice a d-lui Costaforu. Ense nu este demnă de acestă guvernă și, prin urmare, nici de d. Costaforu se se servască cu jumătăți de măsuri, se cară dosarele în modă oficiosă, și chiară spargerea dulapului, deși este ună faptă frumosă, totuși ense este ună faptă mică și nedemnă de splendida origine a cabinetului actuale și de năprasnica misiune cu care este însărcinată. A sparge mă bietă dulapă!... Ce faptă meschină pentru cei carii suntă chiămați a sdrobi și spulbera muitată, uă națiune!.. Acumă câțiva ani, într’uă situțiune ce ’n micit amintesce pe cea mare, în care intrămă astă dramă făcută cunoscută publicului procederea renumitului Ii Passatore. Guvernul actuale și situațiu nea presinte ne amintesce ună altă faptă. La 1814, după închiriarea păcii, prisonianul francesi, cari se aflaă pe pontanele de la Kingstown, în Irlanda, fură și dânșii liberați. Intre prisoniarii liberați erau șî două marinari, Celestin și Xavier, carii, fiind orfani, lipsiți de ori ce afecțiune în patria loră, se opriră la Dublin. Orfanii marinari, avéndü ănîma grilă de ori ce iubire, voiră mai ăntâiă a se îneca. Poporațiunea din Dublin scăpându-I într’uă a fi, Celestin Șise tovarășiuîui seă: — Xavier, se dechiarămă resbelă Dublinului. Suntemă în ănîma inamicului, în terunchii sei; se ceremu deru totă ce vomă voi șî.... decă ne va refusa, se să facemă se salte -n aeră cumă ne a făcută elă se săltămă la Aboukir: propunerea este dreptă Xavier, nu este asta? — Xavier.— Pre bine, dechirămă resbelă Dublinului, deră cum procedemă ? — Celestin.— Luamă mă apartamentă în strada Lakeville, între palatul poștei și manufacturele Richard Schwab: posițiunea este minunată. Ocupămă centrală celă mai avută ală Dublinului: suntemă în posițiune se arde mă iotă corespondința Irlandei, mai multe milione de stofe șî totă strata Sakeviile. Mănesa publicămă următorea proclamațiune: „Locuitori ai Dublinului, „Luptă semnații marinari, carii saă înnecată mai deună di saț fostă scăpați de voi, deditară fesbelă Dublinului. „Et louieson Lake viile Street, ino. 27. „Ei au pus suptă scândurile apartamentului lor a două sute de livre de ierbă de pușcă și-i voro d* * focu în coșurile următore: j „1. Dacă poliția va face cea mai mică încercare în contra lorii. . „2. Dacă va fi arestată acelă dintre dânșii, care se va plimba prin Dublin pe cănda celălaltă va sta acasă cu facla aprinsă. i „3. De nu se voru aduce marinarilor, totu ce voru cere pentru t trebuința și chiară pentru petrecerea 1 lorö. 1 „4. Dacă vecinii se voru retrage , din casele lorü sau se voru încerca sa spte ceva din fisele casei „5. Ambii marinari promitu pe onore, ci, vor a protege di și nópte ț orașiulit lorii, deed și proprietățile cetoți ani ț ei se voru purta bine i cu densiî. 19 I „6. Unulü din ambii marinari se va plimba în tote țiclele prin Du 1 bird, de la amiabil până la 5 ore; toți cetățianii sunt invitați a veghia i asupra lui; dacă la 5 1/2 ore nu va fi intratu în apartamentulű séu, tot va râșul ăseu va da focu și SakevilF ( va sălta cumva săltată Oriintele ) la Abloukir. < „Celestin. Xavier. .“ < Dublinulű, nefiindu în stare d’a I sacrifica uă stradă, câți va ómeni ș’uă cătime de avere se supuse tutorii cerințeloră dictatorilorü marinari, carii, după ce ș’aă împlinita 1 dorințele, au plecată sătul ș’avuți. Guvernulu actuale a luată puterea cu acelea’șî promisiuni de protegere, ce făcuseră Dublinului marinarii în cestiune, și mai totu cu aceiași procedere. Dați focă!.. cliceau marinarii. Abdică!... <^ice d. Lascar Catargiu. Faca se salie unu cartiari întregu!.. diceau marinarii. Vine invasiunea!.. clică miniștrii, de nu ve veți supune nouă cu recunoscință. Proclamațiunea și procederea marinarilor este identică cu proclamațiunile și procederile guvernului. Mergeți derit, domni miniștrii, căci națiunea vi s’a supusă și vi se va supune cu cea mai deplină umilință. Mergeți mainte, dorit... pentru ondirea originii voistre, mergeți pe faclă și fără șiovăiri și ipocrisiî, căci, încă vă dată, cândă puteți se faceți lucrurile ca bărbați, nu este demnă de d. consolă ală Germaniei se imitați pe foștii mici și borfași sugrumători al națiune!!... Iliwn— mimut VINRI, MARTIU 1871 ȘI VEÎ FIA BONRREA IN BTJOURESCI, la Administrațiunea diariuluL IN DISTRICTE, la corespondinții se î‘ și cu post. Pentru Anunțiuri are adresa la adminiatrațiuci ®. T.A PARIS Pentru abonamente: la d. Darra^-Halleghain, Ru de lancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: la d-niî Órain, Thomas et Oale Rue Lepeletier, 23. RA VIKNA Pentru abonamente.: la d. G. B. PopovicI, Fleisch markt, 15 Pentru anunțiurl: la d-nil Haasenstein și Vog!#t Neuerraarkt, 11. UA EDIȚ1UNE NOUA Și IMVULȚITA A NE MAI AUPITELOR INSULTE ALE pIARIULUI „NEUE FREIE PRESSE“ DIN VIENA. Fără indoială că România liberă era pierdută fără scăpare, decă acestă lătrătore și infamă fere nu’și ar fi rădicată vocea sea regușită de corupțiune. Vândută și respendută, acestă curtisană venare a presei austro-ungare are impertinința a arunca din nou în numerusă eî de la 1 Aprile cele mai nerușinate insulte asupra Romăniei și a națiunii romăne. Deși scîrbiți pene în suflet ű, totuși traducemă întregă acelă articlu, nu pentru că daiă merită sau are vruă valore pentru noi, deórece se sciescă acelă ciamiă este discreditată cu desevârșire, ci pentru ca ele se ne servesca deuă nouă probă ca: Némtulu, fie elu Prusianu séu Austriac,u cu și Ungurulu, este inamicu dü juratu alü Romăniei și a totu ce este românescu, și pentru ca se ne convingem că noi Românii n’avemă de așceptată de la aeste doue elemente, ce astăzi suntă legate prin alianția dualismului, de câtă trădare și împilare. De aci înainte, ca și până atumă, se nu uitamă nemica ci, după <sch‘sa noistră strămoșiască: „se ținemă minte!“ încrederea nóstrá în sinceritatea și buna voință a Neamțului și Ungurului se nu fîă nici câtă ună firu de mustață, deorece realitatea acestora este două milă de ori mai periculosă, decâtă cea punică, faciă cu poporală romănă. Asceptândă momentul în care va resuna încă uă dată cuvântul lui Catone, „caeterum censeo Carthagiaem esse delendam!“ se simti descent! asupra esistenței patriei nóstre, contra Austro-Ungarilorö L ordinea primipelui Bismark care, încă de pe la 1866, cândăsese cu uă puternică lovitura de piciură pe Austria din Germania, îi jise mânghâiând-o că: „de aci înainte, adică de la Sadova, chrămarea Austriei este în Oraunte!“ Oprindu-ne aci, se ascultămă cumă delireză „ Neue freie Presser* în parocsismul româno-mamiei sale, care... ce e dreptă, nu i se pote contesta că este cu sistemă, asemenea nebuniei lui Hamlet, după ce'și pusese—ca și Austro-Ungaria astăziî— întrebarea: „a fi sau a nu fi“ fără ca se’și pot ă da respinsă. E că deci articlul despre care vorbimă: „De câte-va zile lipsescă cu totală telegramele din Bucuresci, cu escepțiune ale aceloră foi austriace, ce-și fabricezü ele însele telegramele private de care aă trebuință. Telegramele espediate și plătite din capilala romănă peră fără urmă. Se pare că guvernulă opreșce espediare ttloră, pentru că’și reservoiză mono oluîă d’a informa elă însuși Europa despre evenimentele romăi.e probabilă énsa ca atât și telegramele câtă și banii plătiți se fură de către amploiați. Acesta ar pune mai puțină in mirare de câtă uă especiare constiințiosă. Cu puținii înainte de acesta au fostă prinși ca furi mai toți am loiații poștei bucurescene. Decă in Principate ar esiste uă justiție demnă de numele ei atuncea mai că toți amploiații Statului, cu di os bire însă judecătorii, ar fi aședați în Pritaneu, — pe romănesce (fisă închiși iu pușcărie.— Afară de acesta ațoi amploiații, în interes de soră propriu, sunt nevoiți a se alia cu Roșii, chiar și decă n’ar avei partea cea mai mare din ei a mulțămi posturile loră Roșiloru. Secretul fiecărei mișcări naționale este mal tată de una de natură sociale. Decă pe Bohemi 4 ar putea dota cineva cu posturi ce costă puțină bătaie de copii cumă suriü: portofoară unui ministru, servițiură de cancelarie sau de portieră, ei ară uita cu plăcere corona lui Wenzel și ar servi cu îndătinata loră stăruință ocupațiunea loră de mai nainte a