Romanulu, mai 1871 (Anul 15)

1871-05-30

ANULU ALU CINCI-SPRE PECELE administrațiuneanu Pasagiu i Romina NoI •—Redacin»ca*Strada Oitea, No. 42. DUMINECA, LUNI, 30, 31 MAIU 1871. VOESCE ȘI VEX PUTIE ABONAMENTE IN CAPITALE: unu anu 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; 1 lună 6 lei. IN DISTRICTE : unu anu, 68 lei; șase luni 29 lei; trei luni 16 lei; un lună 6 lei. Abonamentele Incepu la 1 și 16 ale lunei Unú esemplaru 20 benl. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) anunțiurii Anunțiuri, pagina IV, linia 30 litere — 40 bani Inserțiuni ți reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile ți ori-ce Uimiteri NEFRANCATE vor fi REFUZATE.—Articlele nepublicate ce vor arde. IN BUCURESCI, la Administrațiune» cjiarhirii. IN DISTRICTE, la corespondinții s«i și cu poala Pentru Anunțiu și a se adresa la administrațiune TA PARIS Pentru abonamente: la d. Darran-Hallegrain, But de 1 ancienne comedie, 6. Pentru anunțiurî: la d-nil Órain, Thomas et C-nJf Rue Lepeletier, 23. LA V1ENA Pentru abonameute : la d. 6. B. PopovicI, PleiMk markt 16 Pentrununțiurî: la d-nil Uaneenstein și Vogil Neuermarkt, 11. InUlAMNEZATE ȘI VEI FX DEPEȘI TELEGRAFICE (Servițiulă privată ală Monitorului). Versailles, 7 luniu. — Dimulu oficiale publică numirea lui Picard ca guvernare al fi băncei Franciei și a lui Rouland ca procurore generale pe lângă curtea de compturi. Stânga și alți deputați voră propune se se proroge puterile lui Thiers pe câte timpu va dura actuala Adunare. Cecilia a fostă arestată. Se desminte scomptulu că sară fi ivtă turburărî la Lyon și în alte orașe din provincie. (A) m&Q Edițiile de sera la tățile militare au produsă uă forte mare a treacțiune ’n contră-le și n unele carare, cinară în cele mai puțină revoluționare, trupele nu suntă câtuși de puțină bine privite. E ceva sigură că suntă 0_ și mai reă privite de câtă căndă să intrată în capitale. Insurgenții găsescă uă mulțime de perusane care ’i ascundă și ’i ajută a fugi din Paris. s Politica Englitezei, privitóre la cei ce tată scăpată, e asceptată cu o mare negrăbdare. Bucuresci, ?0 £ £ £, 1871 Nu este adeverată, dise guvernată prin Monitorii, că Iosif Ionescu a fostă torturată pené la morte. Spre respunsă la acesta oficiale și pozitivă negare a Miniștrilor și, primmită astă-două telegramă din Pitești, care dice: „Procurorele generale a constatată că Iosif Ionescu a fostă torturată. A decisă desgroparea cadavrului, cerândú medici din Bucuresci. „Negulescu.— Dimancea. “ Nu suntemă din acel cari acasă pe miniștrii pentru infamiele și crimele funcționariloră sei. Miniștrii însa cadă în acuzare, devină părtași crimeloră, cându ocrotescă pe criminali. Se nu le dem asupră-1 d. Lascar Catargi crimele comise de funcționarii ucigași, se nu se facă părtașii! crimelor- lorö. Sufletul ucisului strigă din mormentă și fu aurită de procurorele generale. Dreptatea derii se rădice acumö ;«étra mormentale, luptă care s'ascunsese crima, se se suspinde astăzi funcționarii acusațî, și mâne se fră toți trimiși naintea justiției, pedepsindu -se totă d’uă dată și prefectură și polițaiulu, carii s’aă făcută părtași crimei, tăinuindu-o. In acestă momentă sosindu-ne Monitorulu, găsimă uă noă Comunicat care dice: „Jurnalulu Românulu, din 28 Mai e curentă, instră unu articulata care se arăta ca edura soeră a Iulesei Ionescu a presintată ui petițiune d-lui ministru de interne și ci pene acumă nu s’a făcută nimică spre satisfacerea cererilor el. " „Cestiunea fliodlă acumă în manile justiției, ministeriul de interne, îndată ce a primită petiția văduvei Ionescu, a înaintat’o ministeriului justiției. Prin urmare, acusația cuprinsa în susa cualulă articulă din Românulu este neîntemeiată și o desmințimă. “ Pentru ca publiculă se vedă câtă respectă adevérulu doi, miniștrii și câtă de bine suntă crescuți în desmințirile ce ne dau, n’avemă trebuință de câtă se reproducemă din nou, aci, câte-va linie din celălaltă Comunicată, ce ne-a fostă dată guvernulă și pe care lă amintirămu la nceputul revistei. „D. ministru a priimită copie după procesele verbale și după visum-repertum care se publică aci dreptă respinsă la informațiunile m-adeverale, respândite de unele iiare, în acesta privință“. Procesele verbale ale autorităților locale și visum-repertur ală mediciloră spuneaă că Ionescu a murită de morte bună. Cine devü n a spusă adeverulă, dintre miniștrii și noi, publiculă vede,a văzută. ______ ‘n' Uü Englesy, d. Maioru Frede rik Millinger, veniüdü maî dilel trecute în Bucuresci, a anunțat prin «Ziarie că va ține în aala Ate ui- neuluuă conferință asupra Cuce ețî ririî evreiescî. Maî nainte de clufișată pentru ținerea conferinței, ac. cu ce ne spune d. Millinger că s’a ’ntémplatö Iță D-lui redactore alv dianului ROMANUL ” Domnule redactor«, dă i‘ Conferința asupra Cuceririi evreiesc! , fostă oprită din ordine superiore. Cu totul, acestea ea se va ține la Londra, la Berlin uia la Petresburg, la Moscva, afară numai e déca ordine superiore nu voră veni ai opri și acolo. Déc’acesta se va ntâmpla nu va trebui se comunicămă că cucerirea evreiască este completă. Primiți, d-le redactare etc. Mn Frederick Millinger, Bucuresci, 9 iuniu 1871. â-Times resumeză și apreciază în lipsele de mai la vale evenimintele pe care le descrie cea din urmă scrisóre a corespondintelui seu din Paris . Francesiî împluni acestă minută cea mai tristă pagină a istoriei loră ș’a istoriei lumii. Acusațiunea că se esercită cea mai nemilosa cruzime a ’ncetată d’a se mai aplica unei singure partite seă unei singure clase de persane. Trupele de la Versailles pară dispuse s ’ntrece pe comuniști. Marchisal de Gallifet escorteză uă co anâ de prisonieri la Versailles séd la 5atory. Alege 82 dintr’ânșii și’i ucide la o sculă-de-triumfu. Vine apoi după dânșii, >a se se supune aceleiași Sorte, oă companie de 20 de pompieri, apoi are 12 emei, dintre care unele în vârstă de câte 10 ani. Camera, mântuindă in doua zile pro clamarea deputaților, va mântui, credema, I Luni și respunsulu i ei la discurațile Tronului, ale cărui proiectil îl publicara fii mai la vale. Respunsulă Camerei este corecta, și intru tote dupe tipicii: uă singură numai Inservațiune ne permiteam a supune al prețuirii deputaților, sau mai bine Minis triloru. Pentru ce se plăcu se vorbescui necontenită de mpregiurarî grele, și se spuse mereu că țera este obosită? Pentru ce, in cuvintele ce Miniștrii au pusă în gura Domnitorelui, nu este de câtă ostenelă și oboselă, și ierăși ostenelă și oboselă în cuvintele puse în gura deputațiloru? Aceștia ăncâ mergu și mai de- parte. Zscendă : „Fideli interpreți ai țereî, obosită prin luptele trecutului, vomă căuta a satisface adeveratele iei trebuințe, aliându libertatea cu ordinea și întărindu stabilitatea." . Națiunea obosită și deputații fideli interprețî ai oboselii!!! Dumnezeule, cel tablou de oboselă și obosită! Națiunea pe brânci, cu burta pe pământii, cu ochii închiși de oboselă, și deputații, fideli interpreți ai oboselii, și mai pe brânci negre ji sită, și cu limba scosă de obosală! Schimbați, domni miniștrii, schimbații mai curândă acesta de chiar are de obosela, căci în credință ne spunemă că este deja ! și póte deveni din ce în ce mai obositore 1 pentru totă lumea. ! Ș’apoi, domni miniștrii, cumii nu vei deți logica acestei grave și necontenite oboseli ? 13 „Țera obosită prin luptele trecutului.“!1 Dară nu pre acele lupte produseră con-instituțiunea și Domnie actuale? Pentru cei daru le osândiți? Ințelegemă aceste cuvinte în gura Beizadelei Grigorie Sturdza, daru în gurele vóstre nu le mai înțelegemă și ne întrebămu, care vâ este scopului? Voiți a de- a făima produsulQ aceloru lupte? Dară atunci logica va spune se strigați: traiescul' principele Sturdza sau principele Bibescu, ] séu améndoui d’uă dată, căci, maî strîngându-ne puțină, și ’n obosala cea mare , în care diceți că ne sfiămă, póte fi locu pentru amândoui, și la locu de tocmielă chiarü și pentru principele Cuza. Voiți óre se ziceți țârei : — Vedi! Ce prostiă ai făcutu luptând și de la 1821 și pen’acumă! Vezi că luptele nu ți-a fi produsă de câtă oboselă! Stăi dară pe brânci și lasă, că-țî purtamu noi de grijă și te vomă regula! Bine, recunoscemu c’asta se camă potrivesce. Recunosceți ca se și voi că se póte potrivi și ’ntr’altă felă. Dacă luptele ne-au fostă deșiarte, dacă ele nu ne-au produsă de câtă oboselă, dacă în sfîrșită ne sfătuiți se ne lăsămă se ne duceți d’a rostogolul« de unde amă fostă plecată, apoi de atunci se potrivesce și mai bine se ve Zhemă că, dacă este vorba asta, se ne lăsați casa cumă era, cumă amă apucatu-o din copilărie, cu tóte ale iei, dară și cu toți ai iei. Somnă pentru somnă , suntă mai deprinsă se dormă la mine și ’ntre ai mei. Acesta o voiți ? Și căndă Sturdza, seu Bibescu, și chiar Cuza, ne voră vorbi astă-felă, ce le vomă putea respunde, și cumă mai cu semn ne vomă putea opune, în acestă mare oboselă în care voiți și stăruiți se fimă? Atacă ceva, domni Miniștrii. Dacă diceți că țera este atătu de obojcită, cumă nu vedeți că ea nici ea putută lua parte laceste alegeri? Cumă nu vedeți că recunosceți astăfelă că ea a născută chloroformisată și prin forceps? Cumă dată va recunosce dânsa că fiiiei suntă acești deputați, ce nu i-a vâdută 1 ochi și nu scie că i-a născută ? Și maî este una. Născuții unoră părinți obosiți cum voră avea ce puteri d’a căuta, găsi și satisface „adeveratele trebuințe“ ale părințiloră loră? Ce ne face mă arcă cu acele cuvinti unice în Celulă loră: „Intărindă stabilitatea“? Ciudată asociațiune de cuvinte, și cu dată este stabilitatea vostră, ce spune că are trebuință s’o întăriți. Dară cu acea aliare a „libertății e ordinea,“ la ce că pute să vomă eși? E că ce ne spună în acestă privinț Informațiunile din Iași din 22 Mai: „Suntă treisprezece ani de căndă „Constituționalul“,“ propunând și sprijinind candidatura la tronă a lui Beizade Gr. Sturza, a fost grupată în fi.rulă seăpre al de doi. Vornicul și Gr. Balșă, Aslan, Poștelnicul, D. Cornea, etc. etc. și cu acești făceau mare siara prin țară spre a’și ajung scopurile. „Timpurile de astă-ți sémena fórte multi cu acele din 1858. „Și adî, ca și atunci, In salonele lui Beizadé se adună ună comutată... „Și afli ca tn 1858 s’aă organisatu prii judece comitate care se curgă adesi unî programulă politică In care acumă e subli înțelesă numai țnă și o pură punctă: candidatura lui Beizade la Tronă.... „Și afli, ca In 1858, foile la servițiuli politicei ori ideilor lui Beizade spună pi tote tonurile că majoritatea țetei este pen_ ___ ....... n—11 potrivire cu gradulu de cultura. „Vă mică diferință teză este énsé ■ intri 1858 și 1871 : „La 1858, conspirațiunea „constituționaliștilor“ nu era otciale... Ne înțeleg«ine vrea se ne privejil ! „In 1858 teoriele polilice ale „constituționaliștiloru“ de califrulu d-lui Vornicu Gr. Balșă, Postelniculă d. Cornea, era ă ca profesiuni de credință se unai aspirantă la Domnie. .. Țara Intreilea condamnată atunci și fugită de culă cu tóte puterile. „Astăzi acele teorii se impună din jurulu tronului și poporul a romănă sufere... „Ciudate fapte cu te aceste ! „Beizade Grigorieturdza cu Constituționaliștii sei nu puse prin sine inșișî nimică la 1858 și i că afli le facă trebile cei carii se Z*că prijinitorii lui Carol I! „Fie, boierii sunt consecințî! Sci vomă fi și noî pâne in fin" „Aceleași idtî care recomandaă țereî la 1858 pro andidat de carele vă mojicescu fóia a oposipel de atunci striga „comparatele compatele, per poco vi le de'a aceleași ideia că se trimfe ailă cu ajutorulă dinastru actuali, ajutorați - și ei de sutemuli ci>sută electorale".... „pe căndă case fiumfulu celii-laltu, cinstiți Constituțional?“ ^ Nu scimu pe csi va fi „și triura ț fulu celu-laltu,“ di cu programa Belizadelei, vedemü că multă va atârzia. t Libertatea cu ordin așia, cumă o voră Beizadelele, și cu file Provedințeî“ ce dize spune guvernim se înanifestă in t tată puterea loră aă deschisă și le deschidă calea, și ei a toți cei înțelepți și prevedetor strige dup’acumă a cu voi: 8 Trăiască boiăria Trăiască Bibesc Sturdza! Trăiască chiar ăla! Dumnezică, dominișoriî și domni deputați, se bine-câte lucrările domni a ilorii vóstre. j în AZî camera a lucrată în secțiuni I proiectele de legi presintate de guvern! Suni ședință publică, mu ’a " ................ .. 1Q rulus Times scrie din Paris, cu datele de Jouî, 25 Main : D„...imprcneau-ne acasă, întâlnii mai multe grupe de persane cari erau dusere la temniță, in mare parte erau nesce indivizi bine îmbrăcați, în mâni cu bas- 3 tone cu mânere de argintă și cisme de pe Iacă. t_ *Una aceste grupe, cari trecea r d a lungulu stradei Păcei, oferia uă interesa particulară, pentru că era obiecatula unoră injurii și fluierături mai multă de câtă orîcare alta. „Era compusă din fete in nimeru cam 20—30, bine îmbrăcate și rumóse, dintrună stabil,mentă de cusătore. Erau acuzate caă atrasă oă companie de soldați, că s’aă nebunită cu dânșii ca nesce i Judite și că, i-aă otrăvită apoi cu vină. „Aceste încântătore ființe mergeau ușiară între doue șiruri de gazde, respunzândă prin surîsurî la strigătele insultătore ale mulțimei, pe când ele erau duse în piacia Vendome, unde de bună-semână fostă împușcate. „Femeiele din Paris sau aretată destulă de târziu presinte la acestă scenă, dérQ acéstá arétare era inevitabile. „Multe au fostă ucise pe baricade, unele în stradele unde era bătaie, dere misiunea loră de căpetenia a fostă se organiseze sistema incendiuriloru. Din ne-norocire, ș’au împlinită forte bine acésta misiune. 1 c „tiei sute de femei in uniformă de gardiștî naționali au fost prinse n nesce balele plutindă pe Sena, în josulu apei. a Se zice că mulți marinari, dintre cei ce au apărată cu atâta energie strada Regale, erau femei îmbrăcate tiptlu.“ In noptea de Marți spre Mercur! —Zice independința belgică de la 1 Iunie în relațiunile sale — cățiva membrii ai Comunei au voită se'și scape vieță și se ncerce una estremă mijlocă d’a fugi. Că trăsură sosi la 10 ore sera la r usina de gază, așezată pe bulevardul Vincennes și se dede ordine d’a se îmfla o ună balenă ce se afla acii. Gardiștii naționali ce s’aflau în acelă a locu speriăndu-se d’aceste preparative, li se respunse că se făceaă spre a se trimite ’n provincie proclamațiunile comunei. La două ore de dimineță balonulă era gata se plece. Patru trăsuri pline cu ómeni veniră la usină. Gardiștii naționali nu cunosceau nici o decumă pe personele ce voi să se fugă, dare se ’mpotriviră d’a le lăsa se plece, amenințându’î oa voră omorîn balenă , cu glonțele din pușci, dacă balenele nu e sevoră desîmfla numai de câtă. Ună gardistă naționale adause chiar: — „ne-ațî băgată în focă, trebuie se stați 3 aci cu noi!“ Vezéndü că fuga e imposibile, membrii Comunei și cele patru trăsuri își luară drumulu înapoi spre hotel de viile. | ———— ___ . l- Corespondintele speciale ale <^ia- ---------------Citira într’uă scrisore din Paris, adresată aceluiași ^iaria englese: ^ Severitățile esercitate de către autori 6 Sfărîmăturile colonei Vendome, rădicate cu sgrijire, sau transportată în Palatulul Industriei, spre a servi ca modelă la a doua turnare a ei. Banca Franciei ș’a re’ncepută Luni — 27 Mas — cursula regulată ală servițielorsele, care fusese ’ntreruptă cu sila cinci dde d’arendulő.