Romanulu, iulie 1871 (Anul 15)

1871-07-15

ANULUAL CINCI-SPRE-S3ECELE VERGE ȘI VEI FATE] abonamente IN CAPITALE: unui anui 48 lei; șase luni 24 lei; IN DISTRICTE : una anu, 58 lei; ș ese luni 29 lei; trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei Unu esemplaru 20 b»nî. Frenda, Italia și Anglia pe trimintru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) ANXTIII’IXTRI Anunțiuri, pagina IV, linia 80 litere — *0 Dani înerțiâuni și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și ori-ce trimiteri NEFRANCATE TOrű « REPUSATE“* Article!« republicate se vor arde, trei luni 12 lei. 1 lună 6 lei. ------------- I—— SERVITIU TELEGRAFICII <3 ANU ROMAXilul- fIA,p Paris, 25 Iulie.—In alegerile municipale candidații republicani moderați au obținută majoritatea. . J Munich, 25 Iulie Președintele cabinetului d. Bray, a demisionată. Regele j i-a priimită demisiunea. Madrid, 25 Iulie — Serrano a depusă în mânele Regelui mandatul de a compune unü ministeriu. Regele a însărcinatfl pe Zorila, care, ar fi și propusă pe membrii noului Cabinet. | ________ t (Servițiul privată ală Monitorului). — Paris, 24 Iulia. — Resultatulă complecta ala alegerilorü este : 24 candidați , republicani moderați și șefe radicali au fostă aleși; sunt: 49 balotagiurî. 7 V4 ore dimineța. — Afară de cei 24 candidați republicani-conservatori aleși, încă 28 alți au obținută uă majoritatea relativă și vor fi probabil minte aleși. . ______ 1 Adminstrațiunea In Pasaginli Română.8p. 1.—Rtd»c iin«» finic«*, Sa. 42. Bucuresci, Coptorii. Uă nouă sistemă d’a se viola Constituțiunea, invențiune proprie a Cabinetului Radovici. Monitorele ne spune că „d-nu Nicu Catargi, deputată, s’a însărcinată cu gerarea afaceriloră prefecturei de Covurlui.“ Deputații sunt opriți de Constituțiile d’a fi prefecți. Asia este, o jice d-nulă Lascar Catargi. Constituțiunea este și remâne în vigore. Ce-î pesă ensă Constituțiunii deca ună deputată „se ’nsărcinază cu gerarea afaceriloră prefecturei?“ Invențiunea este frumosă. Astăfelu și Constituțiunea este respecată în litera iei, și deputatulă este prefectă, și toți câtă se fiă mulțumiți. Despre cele ce se spunn în lume de șepte 1e zile, și suntemă șicum că veți recunosc ej 1 teși-ve că cel mai cumpliți inimici aij „regimelor actuale“, cumă jice dinastica ii Pressă, n’arü fi pututu procede mai ne smerită pentru a compromite totu, ba dacă I pentru a denigra totu. 1 Cugetați și veți recunosce enșive c’ațît procedată ca cei mai cumpliți inimici ai „regimelor actuale“. Inimici, căci decât erau amici, ș’amicî inteligințî nu veninț n • « * cu convențiunea și cu conversiunea numitea Camerei; nu veninț, căci trebuia se sciți că ele erau atâtă de reles’atâtă de , respinse de țară, încâtă era peste putință ca consciința națiunii se nu le reverse chiară prin aceste Camere. Inamici căci ați consimțită se presintați Camereloră convențiunea și conversiunea în fo ü d’a se fi respinsă voi enșivS ș’a ve fi retrasă de la putere, daca vi se cerea ca negreșită se le supscrițî; inimici căci de șepte <sile faceți pe lume se cruită că voi, cari de la începută ațî compromisă „regimele actuale“ cu acesta cestiune, îlă compromitețî acuma și maî tare respândindă scomptură că vĕ retragețî de a guvernă pentru că vi se refusa sancțiunea legii votate de Cameră. Acesta este părerea nostră, credința nostră. Cugetați acuma și decă mai voiți și mai puteți îndreptați reula ce ațî făcută; de nu, vie d. Epurénu, sau cineva camă așia, cumă lăsați se sedică, căci de sicură mai multă rău desfidemă pe orîcine se facă și se potă face „regimelui actuale.“ 1 (A) Editiune de séra Déra cu gerarea afacerii Strousberg cumu rămase? Insărcinatu-s’a cu ea d.Epurenu séü remână însărcinați totu dd. Catargi-Costa-Foru ? Bun! suntu cel cari suntu déja mai buna a fostă ș’ar fi d. Epureanu. Bună este d. Costa-foru, căci a spusu curata c’a fostu silită se ia îngagiaminte mari pentru a veni la gerarea afaceriloră Strousberg, déju mai buna a fostu d. Epureanu care le-a gerată atâtu de bine, prin geranții Ambron-Jacques. Bine gera afacerile d. Lascara Catargi cândă spunea deputațiloră că-i dă Turciloru de nu voră vota conversiunea, deru le ar fi gerată și mai bine d. Epureanu care ar fi făcută de sicură din aceste afaceri cestiune ministeriale naintea Cameriloră. In adevere, domnii miniștrii, se ne iertați se va spunemu că reți, forte reți vați purtată d’astă dată. Sciți câtă vâlvă a făcut ta lume pustia aceaa de conversiune, și cu tóte acestea că șapte cjile de cândă țineți nepromulgată legea votată de Camere. Sciți câte s’aă vorbită despre acestă nenorocită afacere, și soiți cu Pressa a mersă pen’a jice, a scrie și publica că cestiunea Strousberg era „uă arma permaninte de splontatu contra régimelül aeriale!!!“ și dumnevóstru, miniștrii, bărbați inteligințî, politici mari, și dinastici sinceri, țineți de șapte dile legea nepromulgată ? Aveți vă poliția care scie totu, ve,de totu, aude totu, și cutezați a procede astfelă în câtă de șepte dile se seifică în lume că voi, care n ați făcutu nainfei Camereloră cestiune ministeriale din conversiune, ațî făcută acum o cestiune ministerială din legea votată de Camere Cugetați, domni miniștriĭ, cugetați serioși asupra conduitei vóstre, întrebați pe pre , chiara pe d. Mareșală restulă poliției și . Primindu în acesta momentă Monitorele citimă următoriulü buletine medicale: „Măria Sta Domnulă de câteva jile „este suferinde de febre intermitente cu „formă biliosă. Starea actuale este énse „mai satisfacétare și se speră oă restabilire completă a sănătății Mării Sale în „puține ”zile. „Doctorele Theodori.“ Care oma, flăcută de ministeriale, ar mai putea susține cabinetulü Radovici, când elă se prevălesce din încurcătură în încurcătură, și profită de totu, chiară de bale, pentru a nelinișci lumea și a compromite totuși totulă. Măria mea este de câteva zile bolnavă, și Monitorele nu vorbesce nimică. Pe cândă énsé Monitorele tace ministerială nu promulgă legea cu pricina votată de Camere, și respânsesce vorba că i se refuz sancțiunea și că elă face din acesta refusă cestiune ministeriale. Déri, străluciți miniștrii, dec’ ar fi asta cumă spuneți, sau celă maî puțină cumă faceți a se spune, n’ar fi [ fostă mai înțeleptă, mai politică și mai onorabile din parte-ve se nu fi primită, cumă Jiserama mai süsü, d’a presintă i Camereloru acele nenorocite convențiuni ■ și conversiuni ? Vă dată ce le-ați pre■sintate, n’ar fi fosta mai înțeleptă și mai onorabile se fi făcută din ele vă cestiunei ministeriale, ca astafelu, voi, și numai i voi se fiți în jocă, voi și numai voi se s cădeți sau se ve susțineți cu ele și prin ele ? In sfîrșită acuma în urmă, ore 11’ai fi fostă mai înțeleptă și mai onorabile dir parte-ve séu se promulgați îndată legea geo..........— sperămu că ne nțelegeți— e seu se ve fi dată îndată de misiunea, suptamotivă că, cugetândă ați găsită că nu o puteți lua asupră-vă sarcina d'a aplici a legea votată de Camere, și mai puțini încă sarcina d’a o scamota, d’a o rado vicisa ? Nimică din tote acestea ați făcută, și iotă ce era contrariă stabilității șî chiară onorel ați făcutD. Și după ce > grămădirăți unulă peste altulă actele cehi,smaî contrarii ordinii și stabilității, și pi căndă țineți legea cu pricina în portofoliele vóstre și faceți ca lumea se nu scie ce se unestesce și prin urmare se bănuiescu, toțu voi veniți ș’aruncați în publică ș’ună buletine medicale în care ne vorbiți de „febre cu formă biloșă“ puind flăncă ș’acelu cuvântureț alese : „se speră uă restabilire completă?“— derű ăncă vădaiă spuneți, cumu óre ați lucra căndă ațî conspira contra „regimelul actuale“? Și fiindu că astă felă ve place a lucra, se ne dați și nouă voiă se ve spunemu ceva, care póte vă va face se vedeți și mai bine câtă de revoluționarie suntu procedările vóstre. La anul 1860, miniștrii N. Golescu, Brătieni, Boerescu, C. A. Rosetti, își dau demisiunea, luptă cuvântü că nu se înțelegu cu capul Statului în privința regimulul Constituționale Vodă Cuza înduplecă pe d. Boerescu a-și retrage demisiunea, déra cei-laltî stârnescă. Vodă Cuza se bolnăvesce de friguri cu „formă chiliosă“. Peste câtăva timpă vine ministeriul Catargi și demisioneză cu renumitulă refrenă : — Măria-ta ai refusam. — Vodă Cuza chiamă pe d. C. A. Rosetti și’i dice: érü suntu bolnavii de friguri cu formă biliosă, dumnevostru și boiării mă bolnăviți! — Ne oprimat aci, ca se nu se j>că că imitamii pe ministeriu în procedurî anticonstituționale, déra vomă închiria săceadă cunoscută publicului c’apăru acumu la Iași unu nou organü de publicitate suptu titlulu de Plebeaiu. Ecä acumu și carii suntu primele linie ale acestui nou ()iariu. „Asia dișii aristocrați, puii Fanarului, împreună cu unu numărul de ciocoi parveniți, foste slugi a poreclițiloră boieri, au ajunsă a cârmuierâșî pe serroanulQ poporii Română, cu a și a mândre tradițiuni din trecutu, déru cu atâta indiferință penru presintă și viitoru. De abia ne scuturaseră puțină jugulă la 1859, de abia se găsise ună Domnu Românu, a cărui nume ilustru va remâne scrisă cu litere de aură în istora națională; abia shema acestü Domnu, cu simțiminte românesci și cu durere de inimă pentru poporă, alungă în visuriile oră, pe reparițele ce se aruncase ca corbii pe sermana nostră Romănie, déru șepte ani de liniște, șapte anĭ de mândrie naționale, ne făcu se uitămă ce plagă e streinismulu și cetu e de tirană streinulu. “ Aici! domni miniștrii, lucrați mereu precumă ați lucrată déru atunci strigați celă puțină pe faclă cu Plebealu, Trâiască Alesandru loan I. ce ne este imposibile a sacrifica. Suntemü totudeuna gata a primi respunsurile cuviinciose acelora atacați , ar fi pusé și contra regulelor Ziaristice, și contra intereselor cititorului d’a ne umplea colonele cu respunsuri de la cel asupra căroraa nu s’a facut nici cea mai mică alusiune. n Unele gazete au râspândită scomptură că s’ară fi încărcată la Galați materialurile oale companiei căiloră ferate Strousberg, cu scopă d’a se scote din țară în detrimentul ă astoră căi. Spre sciința publicului, se face cunoscută că, materialurile în cestiune, încărcate la Galați, erau destinate a se debarca la Brăila, unde aă și sosită. (Comunicată). ( Monitorulu). D. Iordache Bălăcescu din Craiova ne trimite uă lângă epistolă ca respunsu la uă corespondință din Craiova publicată în Românulu de la 18 iuniu. Sperămu că d. Bălăcescu va bine-voi a ’nțelege că d-sea nefiinde de loc fi și întru nimica pusă în cestiune în acea corespondință, că ea ne facéndu cea mai mică alusiune macara la persona d-sele, nu’I da de locfi dreptul și a se supăra pe corespondintele nostru, și mai puțini âncă a ne trimite une responsi de șese pagine, la care vom fi fi obligați a primi unu altu respunsu de douespre-zece pagine, dând si astfel si unui spațiu JUDÎ, 15 IILIÜ 1871 LUEA MEZA-XE și vs. FI A BONAR 33A IN BUCCRESCI, la Administrațittuea pariului. ÎN DISTRICTE, la corespondinții sei și cu plăți Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. T.A PARIS Pentru abonamente: la d. Carrue-Hallegrain, Rue de lancienne comedie, 5. Pentru anunțiuri: la d-nu Drain, Thomae et C nn Rue Lepeletier, 28. X. A VIENA Pentru abonamente: la d. B. Q. Popovici, Fiale muiat ih Pentru onunțiuri: la d-nil Haasenstein 1 Vogt Neuermarkt, 11. D-lul redactore ale facrului ROMÂNULU Domnule redactare, Printr’uă lungă esperiință și multe observațiunî m’am convinsă pe deplină că d-vostră sunteți vrășmașiulă minciunii și iubitorulă adeverului; vé rogu déru, se bine-voiți a da locu în colonele stimabile lui (fiară ce redactați, următoreloru linie pe care le credă d’ua utilitate incontestabile. Mulțumindu-vă de buna vonță ce vé caracterisă, vé rogu se primiți asigurarea simțiminteloră de devotamentă ce ve conservă. Medică veterinariă, I. Georgescu. Domnule redactare. Singură personă care s’a interesată a stârpi pagubele ce causeza districtelor nostre, ignoranța estremă a cultivtorilor, ignoranța și mai primejdiosă încă a meșteriloră, a descântătorilor și a șarlatanilor de fotă feltilă, cărora țăranul lucredințeză animalele soră bolnave, este d. dr. Davila, care în timpă de ună sprezece ani silințe considerabile a pusă pentru răspândirea cunoscințelor veterinarie î n România, prin fondarea sculei veterinarie în Bucuresci la anul 1861. Profesorii scolei și ună mică nunerü de veterinari instruiți și laborioși, au respăndită cunoștințele medicinei veterinarie între elevii scoleî nu numai prin predarea metodică a cursurilor, de mâncă și prin fapte importante, prin observațiuni prețiose și esperiințe sciințifice două mare valore, astăfelă încâta scola a putută se dea agriculturei și armatei abili veterinari. Scliița și practica în acesta scóla au mersü prin urmare cu pași repezi spre progresă. Faptul e incontestabile. Deși viața întrega a unui om nu póte fi d’ajunsă pentru studiul mai aprofundată ală unei sclințe așta de întinsă ca medicina, înse acela care-și înțelege bine datoria consacră totuși se simte fericită cândă ostenelile sale potă contribui nu numai la progresul sclinței, ci și la avuția statului. Afară de acesta utilitatea medicinei veterinarie n’a meritată nici vădată a fi mai bine apreciată decâtă astă-da, și nimeni nu pote contesta că diferitele specii domestice de animale, considerate ca vite de muncă și de măcelărie, nu sunt două indispensabile necesitate pentru economia Statului, alimentațiunea poporului și bogăția națiunii. Asia dorii, veterinarii, prin cunoștințele ce posedă, contribuiescă nu numai la conservațiunea animalelor, utile omului, dară și la augmentațiunea și estensiunea lor, prin consiliere ce dau agricultorilor asupra perfecționării, multiplicațiunii și conservațiunii sănătății cailoră și viteloră cornute, sau căutăndă a preveni și vindeca bălele ordinare și epizootice, care facă se péra anuale ună mare numero d’animale. Ei bine, d-le redactare, după cele ce e spusel mai susü, se vede destulă de clară câtă suntă de utili populațiunii și Sfatului adevărații medici-veterinari. ()ică adevărații, fiindă că din nenorocire pentru Statul nostru se află și acum în seciuță în care trăimă neadevărații medici-veterinari, cari merită mai bine titlulă de empirici sau șarlatani, esercităndu medicina veterinariă la lumina zilei fără târnă și fără ca autoritățile competente, precum d. ministru de interne și onorari. consilii medicale superiore se le interzică acesta dreptü, după cum se vede acesta în alte state civilizate, unde tóte guvernele, tóte societățile de agricultură, toți scriitorii mari s’au rădicata contra acestora audi ci, vedendu că nu numui că nu merită plata ce li se dă, déra omorä vitele acelora cari le ’ncredințază tratamenteloru absurde și ade>a barbare ce ei indică. Vedă d. ministru de interne și onor. consiliu medicale superiore că, acești șarlatani simtă flagelula cela mai teribile pentru Statulă nostru, în care din nefericire se găsescă restăndul și resipiri mai prin tóte districtele nóstre câte unulă sau doul d’acești șarlatani, precumu în mijloculu capitalei Bucuresci se află mai mulți, dintre care unul este și d. Becea, veterinariulu comunei Bucuresci, a cărui capacitate s’a constatată mai de ună*4n d’uă comisiune de esperți cu caii d-lui Boșescu, carii fiindu afectați de răpciugă, d-lui declarase că nu suntă răpciugos!. Mare este întunecimea, d-le redactare. Oare d. ministru de interne nu vede că Românii nu potă din ca sa acestoră șarlatani, cari ne-aă inundată, se’șî capete cu bucățică de păne în țara loră, deși cu drepturi, cu diplome de medicl-veterinarî, era nu ca șaratanii de străini, fără nici una esamenă, fără diplome cu tóte astea cu funcțiuni. In categoria acestora se potă clasa: d-ni: Cuparencu Ion, care funcționază ca veterinară ală urbei Iași, fără certificată, fără diplomă și fără esamenă, Maschka, a Covurluiă ca veterinară de județă, Landau la Vasluiă, Sterie la Brăila, Ghițuescu Constantină, care era asistentă în farmacie și astăzi îndeplinesce funcțiunea de veterinară ală urbei Galați, și câți alții prin alte disciete și orașe mari, precum Craiova, etc. Cine a mai ve4uit, domnule redactare, dă asemene anomalii în acestă servn liă așia de importante și căruia guvernulă Îi dă asta de puțină atențiune? Acesta este de sigură că dovadi de buna administrațiune a Statului nostru, de aptitudinea capului servițiului sanitară, care tolerază p’acești șarlatani se’ucere lumea zicândă că suntă veterinari și astăfel proprietar! se se espună a’și încrede viața viteloră soră în mâni incapabile, cari se id positiva că n’au nici uă diplomă sau urmă de certificata. Déca toți aceștia se sciu că suntu veterinari, poftescu pe arena șciințifică la concursă cu certificatele și diplomele ce posedă; énsé. . . nesee șarlatani ca el, cari n’au nici une giadü academicü, au curagiulu? Nu. Așia dorü întregulă personale veterinară română, rogă atâtü pe d. ministru de interne, câtă și pe onorabilulă consiliă medicale superiore, prin organulü d-vóstre de publicitate, d-le redactore, se bine-voascä, în interesulă comună, generale ală țărei, a lua precauțiuni și măsurile cele mai energice și eficace cu asemene indivizi spre a nu-și mai da titlul de veterinari în viitoră, atacândă și degradândă prin acesta prestigiul adevaraților medici veterinari. Sperămă, că d. ministru nu va lăsa mai multă se rîdă de întrega națiune română nesce asemene omeni, cari atâta in trecutulă loră câtă și în presiute n’aă avută și nu potă se aibă altă sprijină de câtă uă rutină orbă și greșită, și, încredințați pe singurele resurse ale esperienței loră personale, forte mărginită, n’aă și nu potă se aibă despre natura și sediuță tuturoră bulelor interne de câtănesce noțiuni vage și incomplete, lipsiți fiindü cu totulă de cunoscințele anatomice J.