Romanulu, octombrie 1871 (Anul 15)
1871-10-09
ANULU AL CINOI-SPRE PEDELE Adminîstrațiunea in Paganinin Românul. No. 1.~Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. V0E8OE ȘI VEI PT5T& ABONAMELITHIK CAPITALE : unu ani 18 lei; faee luni 2» lai trei lun! 12 lei; 1 lună 5 lei. îl? DISTRICTE : unu ani, 68 l ©i. Și se lun! 29 lei; trei luni 15 le;uă lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale Iunei Unu esemplaru 20 banî. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Aastria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franc.) •A.IiTJÎÎT'I'DISI Aanuțiuri, pagina IV, linia 30 litere — 40 ban! lirarți sunt și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și ori-ce tiimiterî NEFRANCATE vorü REFUZATE»— republicate pe vorü arde. Bucuresci, 8. Brumarele. Déci sar pute ca națiunea se se ’ncreda, în privința gravei estiriî Strousberg, numai în înțelepciunea și patriotismul guvernului, cea ce ar voi de șiruri organulă tutoră romistemeloră aduse de Strousberg și menținute cu bâta. Atâtă de mare este acestă dorință, mai cu semn acumă, în ajunul deschiderii Camerelor, convocate totă pentru cestiunea Strousberg, în câtă Pressa de astăzi, uitândă respectură ce se datoresce acteloră Camerelor, voinței națiunii espresă de către densele, esclamă : „A abusată pré multă Românulu de calomniele și injuriele ce a aruncată asupra guvernului actuale, ca se nu amâne cu uă di mai multă desmințirea ce trebuie se’și dea elă ânsușî sieși prin faptele legale și românesc ale acestui guvern”.“ Pressa ne acusă c’amă anunciatu resinarea concesiunii c’vă fi mai târziiă de câtă dem sa, care este în posițiune d’a afla mai bine totă ce se petrece în sferele guvernului. Dem se lăsămu acesta și se ne întrebămă : care suntă acele fapte legale și românesc! ale guvernului . Cumă se va pare ore cititoriloră, cândă le vomă spune că aceste fapte suntă resiliarea concesiunii Strousberg ? Auziți, domni deputați, cari au luptată și*sunt as*s Corespondintele din Versailles ale partului francesc Siécle trimite spre publicare acestei foi următorele aprebări cu data de 9 Octombre, 1871: Mortea ministrului de interne d. Lambrecht, alegerile, și teribila condamnare a lui Rossel: acestea sunt astăzi subiectele conversațiunii în acestă frumosă orașiă Versailles, asia de tristă, valașia de puțină animată de la plecarea deputaților din trensulă. D. Lambrecht a murită din ruptura unui anevrismă lăsândă ministeriului de interne sincere păreri de reă. Acumă c cestiunea despre succesorei escă, și candidaturele nu facă greșelă d’a se totă produce. Vă scutescu de tote scomptele In loculu reposabilul d-la Lambrecht, s’a numită ca ministru de interne al Republice francese, d. Casimir Périer, fiul ministrului de supt Ludovic-Filip, amică al lui Thiers, care trece de orleanistă declarată. Le Siécle, Levenir national sairs charie se esprima puțină favorabile cu ocasiunea acestei numiri, care — 4‘ce celă dantâră — „va fi primită cu recela și ne’ncredere, ca uă urmare a acestei sisteme chimice a Republic?! fără republicanî." SAMBATA, 9 OCTOMBRE, 1871-~ .II ..I iilT—III!■!!IV [UNK] IMI UIMI«■ [UNK] [UNK]! ■ [UNK] [UNK] MM III «MMI — nuffîi Huza TB și vei fi IM mJOTBESCI, la. Adminintrațiunea (Jiarvnlui. IH3TRICTK, la cofsapendinții sgi țfi cu pas Pentru la adciiaistratiuati ra *-Halsgrafa, Pentru Pentru it Micoud, 7 Vipovicî, Field WBtsin si V DEPEȘI TELEGRAFICE. (Servițiuli privată ală Monitorului). Washington, 17 Octombre. — Președintele Grant a datată a doua proclamațiune care suspendă bilulă habeas corpus în nouă provincii. Londra, 17 Octombre. — Leon Say și Vautha au sosit aici, aducândă marele cordona ală legiunii de onore lordului primară. New York, 17 Octombre. — Biuroulă agriculture!stimeză recolta bumbacului la trei milione tancuri. Paris, 18 Octombre. — Scomotele de turburări în Corsica suntă exagerate. Totuli se mărginesce la câteva manifestări în doue comune și la câteva strigări de „se trăiescă imperatorele.“ Autorii strigăriloră stdițid se vor fi urmăriți. Aceste tulburări nu inspiră nici uă grijă. S’a luattl măsuri de precauțiune. Charles Ferry, comisarii estraordinarü, a trebuitü se ajungă ieri la Ajaccio. Escadra, plecată la golful de Juan, a debarcată în Corsica unü batalione precum și marinarii echipagiului. Berlin, 18 Octombre. — Două convențiuni au fost încheiate între Germania și Francia. Una din ele stipuleză deșertarea a șase departamente. Dacă Francia nu va plăti a patra jumătate de miliardă, precum și 150 milione procente pene la 1 Masă, 1872, Germania va ave dreptul de a ocupa din nou disele departamente. Aceste șase departamente sunt declarate neutre și trupele franceze nu le vor pute ocupa de câtă în numără suficiinte pentru a menține ordinea. Cealaltă convențiune privesce la relațiunile vamale cu Alsacia și Lorena. Scutirile vamale vor dura până la 31 Noembre, 1871. Mărfurile din Alsacia și Lorena sunt scutite de tase până la 31 Decembre, 1871. Aceste două convențiuni sunt încă eonesitate inseparabile și efectul uneia depinde de ratificarea celeilalte. Ratificările se vor efectua până la finele Junei Octombre, atâta timpu pentru a face se cadă conversiunea ș’apoi infama conversiune Strousberg, susținute de acestă guvernă; auriul, domul represintanțî al țerei, d-ni Vernescu, Bosianu, Cantilli, Plaino, etc. cari n’ați avută în facia vóstru ca adversari de câtă numai pe guvernă și paginții lui, auziți. N ați făcută nimică , respingerea proiectelor de convențiune și conversiune, resinarea concesiunii nu suntă faptele vóstre, ale celor 51 represintanțî, ele sunt ă fapte demne și românesci ale guvernului! Audiți, domni Bozianu, Vernescu, Crețescu, nu voi ați resiliată concesiunea, nu voi ați fostă interpeții fideli al simțimântului națiunii, ci guvernulă el a resiliat-o, ale lui suntă aceste „fapte demne și românesc. Însuși guvernulă v’o dice acesta prin organulă seă. Ș’vă dată ce este bine constatată că ale guvernului, erări ale represintanțiloră țerei suntă aceste „fapte demne și românesc!“, vă dată ce este bine constatată prin acesta că nu guvernul ă a presintată Camerelor, proiectulă de convențiune și celă de conversiune, cumă s’ar pute că țara, în unanimitate, se nu se ’neredă, în cestiunea Strousberg, numai înțelepciunii și patriotismului unui asemene guvernă? Acastă încredere este cu atâtă mai necesarii astă ori, cândă guvernulă a și regulată pe deplină cestiunea, in câtă nu privesce, și nu mai ’i mai rămâne de câtă s’o arunce fără vesta în Cameră, garnisindu-o cu fel fi de felă de promisiuni și amenințări. E că care este, după Noua Pressa liberă din Viena, noua tocmelă pe care guvernul a și aprobatu-o: „ Citim u in Noua Pressă Liberă următórele: negocierile, ce aginteie română din Berlin, d. Rosetti, întreține fără scirea d-lui Strousberg și a nobililor- sei consorți, cu posesorii obligațiunilor române, și mai cu semă cu comitatur din Breslau, suntă aprope a se termina. Căile ferate române se nu fiă estimate, ci se se dea în stăpânirea posesorilor de obligațiuni, cari vor priimi acestă împâcăciune, astăfelu precumu se află astăși. Posesorii de obligațiuni se constituiescă în societate de acționari. Se calculeza că acțiunile tot ară pute produce unu beneficiu de 5 jumătate procente. Cu acesta posesorii de obligațiuni își reservă dreptul d’a acționa pe Strousberg și companionii săi. După ce prim-procurorele a respinsă propunerile guvernului română d’a urmări pe Strousberg pentru sustracțiune—sustragerea obligațiunilor din depositul casei de bancă—d. Rosetti a repetată acesta cerere procurorelur generale. Fiindă că obligațiunile române, astă-felă argumenteză prim-procurorele, s’aă emisă de Strousberg și cu tóte că, spre a impedica emiterea, s’a fi depusă, totuși n’aă trecută din posesiunea lui Strousberg, astil-felu nu se pare legalminte constatată sustragere a acestoră obligațiuni din partea lui Strousberg. Din partea comitatului de acțiuni din Viena primimu în acestă cestiune spunea că negocierile comitatelor din Berlin, Breslau și Viena au ajunsă la una resultată favorabile și că s’a făcută ună mare pasă înainte pentru resolverea diferințeloră pendinte. Represintanții susă-numiteloră comitate, sprijinite prin consimțimentul comitatului din Londra, care s’a transmisă atâtă prin telegrafii câtă și în scrisori, au solută a apăra interesele mandaților- loră, mai cu semă prin garanțiele ce au luată pentru licidarea cuponeloră cu scadința espirată la larvariu și t luliu anulii curinte, și că în proiectulă lucrată de densele, care are se mască pe obligaționari într’uă societate, capitalulucelor din urmă se transformă în totă valorea în acțiuni; crcí pe de altă parte aă isbutitii ca, pentru puserea în lucrare a proiectului loru, se intereseze primele puteri financiare dinterstauia. Garanțiele prevedute în acestă proiectă nu numai asigură construirea necompletă a celor 647 chilometri și construirea din noă a celor 271 khilometri nepuși în lucrare, pentru uă sumă comparativă mică, ci oferă totă d’ua-dată obligațiuniloră și vă dobândă de 5 procente, pentru obligațiunile transformate în acțiuni. Comitatul nu se ’ndroiesce că acestă proiectă va fi aprobată de acționari premium a fosta aprobații și de guvernulű românii. (Orientul I). Prima condițiune este: „căile ferate române se nu fie estimate. “ Acesta spre a nu se constata că, pentru cele 245 de milióne ce ni s’aă luată, ni s’aă făcută lucrări de celă multă 80 sau 100 de milióne. A doua condițiune este : „licidarea cupónelor, cu scadința espirată la 1 Ianuarie și 1 Iulie.“ Licidarea de câtre cine? Ore nu de către România? Aci e cestiunea. A treia condițiune : „pentru punerea în lucrare a proiectului, se intereseză primele puteri fiinanciare din Germania. “ Acestă din urmă condițiune atrage în urmaT respingerea a priori a oricărei învoieli. Primele puteri financiare ale Germaniei au făcută din cestiunea Strousberg uă nerușinată coțcăiiă, și se mai dăună noi ore cea mai mică ’ncredere acestora puteri germane ?! Nebuniară fi Românii, cari ară mai puțină a trata cu primele puteri financiare ale Germaniei, ca se espună țera a none coțcării și—cea a ce este mai multîl — se lase a se învârti în miijloculă nostru mâna pangermanismului, se dea un vecinie pretesta necurmateloră intervențiuni ale consulilor germani, se urmeze și daci nainte formarea ministerielor, disolverea Camerelor și falsificarea dreptului electorale, după voința unui Strousberg sau Radoviciarecare. Ajungă-ne durerósele învățăminte ale anilor din urmă. Se ne oprimă aci. Nici uă concesiune Germaniloru séu Austriaciloru: acesta o ceră imperios cele mai vitale interese economice și naționale ale României. Se evaluamă ce ni s’arată, și se plătimă. E că singura resolvere, care ar satisface tóte interesele țarei. Vomă găsi apoi de sicurü mijlóeele d’a termina curênda și bine rețeua căilor nóstre Brate, mai multă seă mai puțină contradictorie cari aă circulată în acestă privință. Mai multe nume suntu propuse; dora două candidați numai se pară a ave semne de reeșire. Se vorbesce în tote cercurile c’aceștia sunt: d. Victor Lefranc și.... ghiciți, dăcă puteți........D. Ernest Picard, da, ânsuși d. Ernest Picard m.Se crede cu tóte acestea că d. Victor Lefranc este acela care să va ocupa. In acestă casă, portofoliul ministerialul de comerciă și agricultură va trece în mânele d-lui Ancei, deputatul Havrei. Se asigură că d. Victor Lefranc va fi însărcinată cu interimară ministeriului de interne. Se vorbesce asemenea puțină și de d. Jules Simon pentru acestă mandată provisoriă, dară mă grăbscă a adauge că acestă scomptă este în generale considerată că fără masă. Conclusiunea ce se trage bucurosă din aceste diferite rumori este că Thiers para hotărîtă a țină mai multă în semă elementală republicană. Esperiența acestoră’ luni din urmă a demonstrată fără ’ndoiala președintelui Republicei totă pendulă ce ar resulta din escluderea sistematică Republicanilor din funcțiunile publice. Totă mai este timpă, decă există voința, d’a repara greșielile comise. Se speră că domit că guvernulă va țină la onorea d’a persevera în noule intențiunî ce ’i se atribuie. Aici lumea a fostă pre multă mișcată de noua condamnare la morte a căpitanului Rossel. Se spera că, judecata consiliului al treilea fiindă casată, judecătorii celui dală patrulea consiliu vor fi lua în considerațiune junețea, inteligința și sinceritatea patriotismului lui Rossel; se credea că, dându-se satisfacțiune disciplinei militare prin primulă verdictă, judecătorii celui d’ală couilea vorü țină ’n semn argumentarea asia da conehistătore a apărătorelui, d. Albert Joly, asupra art. 238, d’a nu se condamna la morte acestă tânără oficială d’ună merită superiore și care, chiară în miijlocul desastreloră Comunei, n’a avută nici uădată altă obiectă decâtă: isgonirea Prusiațilorü. Acesta este atâtă de adevărată, încâtă amu vădută astă dî vândându-se pe la toți librarii din oraș făuă lucrare întitulată Prescurtare despre arta resbelului, pe care Rossel a scris-o o întervalulă aceloră două condamnări la morte, și ’n care, în acestă momentă supremă, în care putea crede că bilele’l suntă numărate, căuta a prepara pe concetățianii săi resbuare printr’uă primă ’ncercare de la răspândirea artei militare, bine, ’n contra aserțiunii fótei bonapartiste, déri nu ne putemü opri d’a admira sângele celă rece ală imperialiștilor, cândă aruncă comicării de felulă acesta ’n Ia<?ia omenilorü. Buna ’nțelegere a imperiului cu suveranitatea naționale se cunosce forte bine: ea a constată, la 8851, în a lua de guleră pe represintanții națiunii ș’a-I închide la Mazas; ea a constată în a ’mprăștia sfărîmuturile represintațiunii naționale, întrunite la primăria despărțirii a 10-a spre a protesta ’n contra violării legiloră; ea a constată în a espedia la Cayenna și Lambessa pe bunii cetățiani ce se rădicară pentru apărarea constituțiunii. înainte de 1851, buna ’nțelegere a lui Bonaparte cu suveranitatea naționale se revelase deja prin tentativele de la Strasbourg și Eutonia; de la proclamarea imperiului sa infiltrată și mărginită în frumosa instituțiune a candidatureloră oficiali, cari au dată Franciei mă corpă legiuitore servile, acela c tre ’nchidea gura d-lui Thiers și oposițiunii, în momentul declarării de rebelă Prusiei. „Buna ’nțelegere“ a Ordinii evocă una din acele floricele bonapartiste ca trandafiri ’n spini. Citimă —zice acelașî cjiaric, în revista sea — citimă în Ordinea d-lui Duvernois că „imperiulă e singura monarchia capabile d’a trăi ’n bună ’nțelegere cu suveranitatea naționale“. Monarchieni se voră apăra, de vorü crede că facă parte din profesorii de la Universitatea romană aă depusă, la 5 Octombre, jurâmântală prevădută în tote celealte Universități din Italia. Se prepară, uă radicale reorganisațiune în învățământul universitară sau superiori. Mai multe fiame stăruiescă în a reproduce seomotulfi după care d. Thiers ară fi adresată cabinetului italiano, seü ară fi ’n afmă d a-i adresa, uă notă ale cărei conclusiuni suntă: 1. imposibilitatea, din puntulă de vedere francese, de a admite confundarea datoriei papale cu cea italiană; 2. opunerea formale a Franciei ca purtătorii de aremfi pontificali se plătescă impositulă imobiliare de 13 franci 20 centime pentru uă sută din aceste cupone. Pănă a fi însă nu există nici oă notă din partea d-lui Thiers. Nu se seie deca societățile democratice, asociațiunile de lucrători etc, se voră întruni la Roma la finele lui Octombre, cumă se proiectase. Garibaldi a ’nsărcinată pe d. Filopauti astronomulă și pe d. Castellazzo, scriitorulă, prisonară la Roma după Mentana, socială seă în Verga, ca se’să represinte. Mazzini n’ansărcinată încă pe amicii sei, pe d. Campanella și alții, a se uni cu garibaldianul. Guvernulă nu se va opune întrunirii, decâtă numai cândă șefii sei voră intra ’n înțelegere cu Internaționala. L’Av. nat. INVITARE La „CONGRESULU PRESEI ROMÂNE“ Subsemnații dă onóre a invita pe tote organele presei române—politice, literare, șciințifice, istorice și religiose — cari nu’și adâncă delegații soră, atâtă din România libră, câtă și din cele alte provincie române, se bine-voiescă a’șî trimite imediată represintanțî la Congresulu presei române, care ’și ține ședințele sale în Bucurescî. Ședințele regulate ale Congresului vară începe de la 12 ale cuvintei luni Octombre, 1871, în Bucurescî. Președintele congresului, Al. D. Holban Secretar, G. Dem. Teodorescu, Dem. Pandrava,