Romanulu, ianuarie 1872 (Anul 16)
1872-01-22
ANULU ALU ȘI SE-SPRE-țECELE. Administrațiunea hi Pasagulu B natin: 1. — Ecolacțianea, Strata Colțea, No. 42.SAMBATA, 22 IANUARIE 1872. VOESCE ȘI VEI PUTEA ABONAMENTE N CAPITALE : una ani 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; u5 lună 5 lei. IN DISTRICTE: ună ani 58 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; vă, lună, 6 lei. Abonamentele íncepu la 1 și 10 ale lunei. Hui esemplari, 20 bani. Francia, Italia și Anglia, pe trimistni franci 20. Austria și Germania, trimestru 7 fl. arg. (18 franci) ^ANUNȚURI Anunțuri, pagina a. IV, linia 80 litere — 40 bani. Inserțiuni și reclame, pag. III, linia 2 lei — — ScriSor ei ori ce trimiteri NEFRANCATE vom fi REPUSATE. — Articlee nepublicate ce vom arde. Edițiunea de séra nrramEZATE și veî fi ABONAREA N<1 BUCURESCI, le Administrații men- cjS arhtifcĭ. IN DISTRICTE. 1* corespondenții cel și ou p<*£ Ut Pentru Anumțiuri a ee adresa la admirdstrațiune. T.A. I.VI?TS Pentru abonamente: la d, Darras-Hallegrain, Rtve do l'ancienne comedie, 5. Pentru onuvițiuri: la d-nií Órain et Miocmd, 7 Rue .Rooheahouart. LA WIEN .A Pentru abonamente: la d. B. O. Pop^iol, Pkiselpmarkt. 15. Pentru anunțiurl: la d-nil Haa&eo.»teiß șl Tegkp Neuer markt, 11. SE SĂVICIU TELECA AFIC ALU «KOJHAHTUIbUI.» Petersburg, 1 Fevruarie. Consulele generale de la Bucuresci, barone offenberg, a fost numită ministru al Rusiei la Washington. Karacazy a fost atașații la ministerialii de externe. Bucuresci, “10 Jurámu . . . .pe ce se juramu ca se ne créita majoritatea cabinetului actuale? . . . . . jurămQ pe crucea lui 2 Mai, că întru nimici n’amu voi s’aducemu supărare, nici chiar si neplăcere domnitorii miniștrii. Retrași din politica activă, nu putemu ave celü mai mici interesă la schimbarea miniștrilorü. Ș’apoi, cine nu va înțelege că noi, cari avemu durerea d’a crede că partea învățată ș’avută a națiunii este în perioda sincedirii, suntem cei mai interesați a dori vieță lungă și putere deplină acestui ministerist, căci elfi, și numai elfi promite ca prin sistema doctorielor drastice ne va deșcepta, și ne va face se redevenimü ómeni, și toți uniți întru apărarea dreptului, a legalității și a naționalității. Interesul adelfi, fiindu cea mai puterică difeză și ce putem fi da puterii esecutive, că întru nimicii nu voim fi se*I aducem fi neplăcere, o rugăm și se cugete mai bine la ceaa ce face, ca se nu perdemn, nici dânsa nici noi binele ce asceptăm fi, fiecare după planul sec, de la sistema medicamentelorfi drastice. Rugăm fi cu dinadinsulfi pe d-niî miniștrii se cumpănescă mai bine dosele doctoriei orfi ce ne dau. ca se nu ne espunem fi la periclului d’a perde resultatului ce asceptăm fi, guvernul fi în felulü se și noi într’ar fi nostru. Ne esplicăm fi. Libertatea presei supără pe do. miniștrii. N’ar fi însemat bine s’o combată totfi prin libertate ? se opune lece fiarie contra unuia, și se sdrobéscu astfi-felfi tote calomniele ce ele ar voi se respândescă? Și nu vecifi că, procedând fi într’ alta-felu, filosefi pe omeni a bănui, ba încă a crede, că nu pre suntfi calomnii cele ce se spunfi, de vreme ce esecutiva se teme de vorbele lumii ? Încă ceva: miniștrii găsiră că este bine se dovedescă prin justițiă că suntu calomniați. Fiă ș’asia. Pentru ce case ilegalele arestări preventive ? Pentru ce s’arestază nu numai giranții diamielorödorfi, și redactorii, ba încă și administratorii lorii ? Pe ce temei guvernul scormonă și scotocesce spre a găsi pe autorii articleiorii ce-i displac fi ? Ce felfi ? Nu scie elfi că Constituțiunea ca și codulfi civile, opresefi căutarea paternității? Delfi, ne vor fi respunde miniștrii, aceste sunt fi efectele medicamenteior fi drastice. Asta este. Se le amintimüinse că praticianii cei înțelepți restrângi la unii forte mici numere de cazuri aceste medicamente. Se le aducem și încă aminte că acele medicamente irită profundă membrana mucosă a canalelor digestive, și că acea iritare este uneori mai periculosă decâtă ansa și otrăvirea. Guvernulfi trămise naintea justiției pe girantele diariului Adevĕrulu. Nu se mulțămi éase cu atâta; elfi suci și resuci pe girante pene ce-lfi făcu a spune că redactorele este d. A. Beldiman. Aci medicamentulfi drasticii începu a produce iritarea și guvernulfi acum si silesce opiniunea publică se în pcă, între altele prin Uniunea Liberale de la 16 ianuarii : „Astă fji este uă stare de lucruri ostraconatiuționale; astă ji voința unuia sefi a unora, stărue a se supstitui voinței majorității poporului. Acesta-i adevĕrul”. Prin urmare, într’un asemene transițiune anarhhică, presa vatămă, presa este împărătore, căci marea iui majoritate este’ ’n contrazicere cu tendințele minorității de la putere; și â că legitimitatea proceselor fi de presă. „Noi n’avem fi unii guvern și constituționalii, n’avem fi să represintațiune a țerei, avem fi uă false comedie care parodiază șef-guvernamentul, este numai aparinția înștelătorie a formei, fără realitatea solida a lucrului. „Nu este der fi faptel fi unuiazard fi acestfi procesă intentată d-lui A. Beldimanfi, este uă eră roue care se prepară presei în genere. Nu’î un fi incidinte ci uă stare normale la cari avemfi se simți supuși a trăi.“ Dérfi Adevérulü ee fu siliți! elfi ee spue ? „Juriulfi, instituțiunea ce o detorima unur Domnitori! Români! și pe care voiesce a ne o răpi unfi.............s. c. 1. „Juriul este spresiunea opiniunii publice a țerei, și țâra este convinsă că redactarele acestui^lariü n’a spus si de câtfi adevĕrulu cândfi afisü ca“décfi poporului, într’unQ momenta de desperare, s. c. 1. „Adevĕrulu cânda a zisă că ómenii acestia nu represintă majoritatea țerei, căci prin surprindere aui pus si el mană pe guvernui s. c. 1. „Adevĕrulu cândfi am fosit că ’n istoria României data de la 1866 va represintă s. c. 1. s. c. 1.“ Intrebăm fi dorfi, cine este velfi care a rădicații crucea lui 2 Maiu. d. A. Beldiman fi scö miniștrii actuali ? Cine îmormênteza pe 1866, și pune pe mormântului lui crucea lui Maiu, ca simbo de salvare; d. A. Beldimane șefi dd. miniștrii actuali? Derfi pe profesorii de la Botoșiani, pe d. Nicolae Ionescu, și acum și pe d. Constandachi, profesorele de la Bacău, cine i-a destituiții în contra legii ? D. A. Beldiman, sefi miniștrii actuali ai principelui Carol I ? „Astăzi, dice Gazeta de Bacal, d. Constandachi, contra art. 398 din lege, este suspensii de d. Tell, călăului instrucțiunii publice, din causat c’ar fi participată la Congresulfi ziariștilor si români." Dorfi preotului Muscelenu cathristii, și popa Tache, osânditii ca fură, numiții preoti sa unuia din cimitirele Bucurescilorfi ? Dorfi redactorii presupuși ai unora articli, arestați preventivă, și bandiții grațiați prin înalții deoretfi ? Cine are le face tóte aceste? Crucea lui 2 Mafii, scu. miniștrii principelui Carol fi ? Delfi pe d. Davila, cine l’a acusat și de plastograf și la trămis fi în judecată? Crucea lui 2 Mafii sefi miniștrii principelui Carol ? E că ce spune în acestei privință Uniunea Liberale de la 16 Ianuariei. „Procesului Davila s’a curmatü de mări la Universitatea din Iași. Inculpatul a rostit achitații — și pe drepții cuvântil — fiind și cu mai multfi de câtfi ridicole erafi acusațiunile ce i se aducea fi. D-nu Davila, într’uă apărare elocinte, abilă și nervosă a desfășiurat și întrega causă, a arătată chiar si originea acestor fi intrige care căutat instrumente servile spre a face din înființătorul fi scalei de medicină, a laboratorului și alți museului medicale — uă victimă. »Nu în sacro-santulu Colegiu alu Universității de Iași se pute face acestajuriciăsă faptă: de acea a felicitămfi pe domnii judecători cari și-au fâcutfi datoria neascultând si de cât si impulsului consciinței lorii luminate.“ Ancă ceva, de deslușită, domni miniștrii. In ziua de 11(23) Ianuariei se respândesesi doué scrii la bursa din Viena. lina, că s’a făcuți un fi atentată în contra imperatorului Rusielorfi și c’a și murită; alta că „Domnului Românilor fi, Carol I, obosită de sarcina Domniei, s’ar fi retrasă din România.“ Nu ese fumai fără La 4(16) Ianuari fii, la venatóre de urși Unulfi din urși, atacă pe imperatore. Acesta nu’și perdu cumpătului, trase asupra ursului, ilfi ucise și’și scăpă singură viața. D’aei se vede lesne cumfi acești faptfi învârtită deveni unfi jocfi de bursă. Cum fi âns$ deveni din noi! unfi joci de bursă obosela și abdicarea Domnului Românilor si? Care este foculfi care produse acestei sumfi? Se nu fiă are focului ce ifi puneți mereu pe spinarea țarei? Și nu simțiți nici acum fi, c’asemene jocuri de bursă, pot fi deveni pene ’n sfirșit și periculose și pot fi ruina chiar și pe cei mai dibaci jucători? Sfîrșiți derfi, vă, conjurăm fi, sfîrșiți cu jocurile de burse, încetați mai cu semn d’a rădica și purta crucea lui 2 Maiu; încetați căci. . . . este naturale se ’ncepe uii cu toți a va urma, a asculta d’astă dată cu toții ordinile stăpânirii ș’a ne pune pe jocuri de bursă, și toți apoi împreună a lua crucea lui 2 Maiu, ca celfi puținii — morte pentru morte — se murimfi la noi și cu ai noștri. Fostului consule ale Franciei la New York, d. Place, mai nainte consule la Iași, dovedită de delapidare de bani ai Franciei în înțelegere cu nesce fabricanți de arme, tocmai în timpul fi resbelului, a fost condamnată la doui ani de închisore și 2000 franci amendă. D. Naquet, unul si din deputații din Camera francese, a presintat si din inițiativa sra cu totulfi privată, unii proiecții de lege având si de scop si de-a ordona confiscarea averilor si lui Louis-Napoleon Bonaparte, ca respunjetore de desastrele ultimului resbelfi. In urma venirii la putere a ministeriului din urmă alü Austro Ungariei, sati făcută următorele numiri diplomatice : Cornițele Poar s’a numiții ministru la Copenhague; D. baron Welterkirohen ministru de Svedia; D. cavalerü Haimerlé ministru la La Haye ; 1). baron Sonnleithner ministru îu Bresilifi; D. baron Pottinburg ministru în Grecia; D. Pfusteischmidt ministru la Carlsruhe. . Acestai din urmă are aceaași calitate și pentru Wurtemberg și pentru Hesse, și își are reședința la Stuttgart; D. baron Frankenstein este numit și ministru la Drioda și pe lângă casele mari ducale de ducatele de Saxa, piariulfi oficiale ale Franciei spune că principele Napoleone, a ela care a trecută la 1868 prin Bucuresci, a fost numiții la 21 Ianuarifi, consiliari si generale la Ajaccio, (Corsica). In ziua de 23 Ianuarifi a fost uă furtună atât de violente în Anglia, în cât și a inundat mai multe porturi, causând si mari daune pretutindeni, la Londra a adăunat firosi tumulii Londrei și palatului Parlamentului. In ziua de 24 fanuarisi a fost la Manchester un conferință de ne-conformiști. Era fi presimți 1,600 delegați. S’a adoptate în unanimitate un resoluțiune în favorea învățământului esclusiv a lumesc și în scalele publice. S’a adoptati totfi de nădată moțiunea că rele giunea nu este să piedecă pentru agregarea la Universitate. ăLUIAREA DEPUTAȚILORU Ședința de Joul, 20 Ianuarie, 1572 După ce camera lucreză ’n secțiuni; Ședința se deschide la ora 1 după amicul cu 87 deputați presinți, supt președința d-lui D. Ghica. Se aprobă samariului ședinței precedinte. Președintele aretă că tote secțiunile safi întruniți și desbătând fi de urgință proiectului de lege pentru contingentului armatei și propunerea pentru bustului lui Barbu Catargiu, au și numitü delegați. Secțiunea Iense n’a desbătut și și nici n’a numită delegatulü șefi pentru cea din urmă cestiune. D. Ștefanii Golescu, președintele secțiunii I, arttfi că secțiunea s’a ocupații, afară de cestiunea contingentului, e’unii alții proiectă de lege, trimis și tot fi de urgință. Când fiera se se iea 'n considerare și propunerea pentru reposatului Barbu Catargiu, s‘a ’nceput și ședința și deputații aă intraț și în sala ședințelor ei. Președintele amintesce că Adunarea a votați urgință asupra acestei propuneri și röge pe deputații secțiunii I a trece în secțiune spre a numi derigătit și pentru propunerea de care e vorba. (Scomoffi). Mai mulți deputați ceru suspendarea ședinței, D. Gr. Balșiă. Voturile camerei trebuie se se respecte. D. G. Vernescu. Nu e vot filierit cuvântului... . (Murmure și scomote). Președintele, consultând deca 10 deputați ceru suspendarea ședinței, se spală de la biurofi și declară ședința suspendată, pentru ca secțiunea I se se -ntrunască.Deputații se scula de pe bănci și discnsiunile particulare, în grupe-grupe, mai multfi șefi mai puținii animate, continuă până la redeschiderea ședinței). La orele 3 fără ni fi pătrarfi, ședința se redeschide. Biuroulfi continuă cu anunțarea comunicatelorü Jilei. Se acordă mai multe congedie. D. ministru de interne citesce mesagiul prin care se trimite camerei proiectului de lege pentru una credită de lei 5,925, bani 20. D. ministru de justiția opină ca, deca Camera crede de cuviință, comisiunea alesă ieri pentru modificările propuse ’n codulfi pienare se se ocupe și cu studiarea proiectului pentru organizarea ministeriului justiției. D. Al. Lahovari susține caceetu proiecții trebuie trimisi la comisiunea bugetară. D. G. Vernescu demonstră că, in ceea ce privesc e legile, se póte trimite la comisiunea bugetară, ért cât și despre organisarea judecătorescă, ea trebuie se trepa prin secțiuni. Tot si ce se póte face e ca Adunarea se voteze ca acele proiecte se se elude de urgință ’n secțiuni. Adunarea votezu urgință ’n secțiuni. Președintele comunică numele deputeților si cari, după espirarea congedielor si ce li s’au acordată, n’afi veniț si a lua parte la lucrările Camerei. După lungi discusiuni, la cari sefi parte do. Valeri, A. Lahovari, G. Cantili, G. Bristianu, V. Boerescu, L. Eraclide, Costandache, G. Vernescu, Iepurenu, etc., privitóre la cestiunea déca trebuie sefi nu se s’aplce regulamentul, spre a se retragă mandatului acelora cari au lipsită 6 ședințe plenare d’a rândulă fără motivă valabile . Se face că propunere ca biurculă se se încunoșciințeze încă vă dată dispozițiunile regulamentului și daca nu vor veni, se li se declare apoi colegiului vacantă. Oă altă propunere a d-lui C. Vsleau cere ca, afară de deputatul Greceno, care e ’n congedifi, toți cei alți 5, cari aă lipsită înainte de vacanțiune, se se considere ca demisionați, ora pentru cel alți se li se facă ’neunsoiințarea d’a veni la Adunăre. Asupra punerii votului. D. Bolduruțescu observă că ori ce escludere trebuie votată cu două treimi. D. N. Ionescu cere ca, la votă, se se pure separată fiecare deputat și, ca asupra fiecăruia, personalminte, camera sa și facă aprebiărle sa!e și se decidă în cunoscuță de causă. D. G. Vernescu susține că n casulă de faciă nu e uă escludere, ei simplu considerarea ca demisionați a deputaților, ce nu vor fi se și esercite mandatului. D. V. Boerescu combate acestă teoriă. Puindu-se la vote propunerea d-lui G. Filipescu ca se se ’ncunosciințeze deputații ce lipsesc și, s’anume cel 6 cari n’au venit și din naintea vacanțiunii, eră în casă de nerespuns și după buijile se li se declare colegiului vacantă — se nasce contestări și se cere votului cu bile. Procedându-se la votă, resultatului sema finului este: Votanți 78 deputați; Ma»j. abs. 40 voturi, Bile albe pentru 38 Bile negre contra 40. Președintele proclamă că Adunarea a respinsă propunerea. La punerea la votă a propunerii. Președintele arăta c’acesta propunere e n contra teoriei d-lui N. Ionescu, d’a se vota, personalminte asupra fiecărui deputat și. După oă atreită citire a propunerii și după neunosciințarea că deputații ce se vor fi considera ca demisionați sunt si do. C. Suțu, N. Negri, Eni Cortazi, C. Țăpârdea și Negruzi Iacob. Se pune la votö acestă propunere și resultatului este: Votanți 77 deputați. Mai. ales. 34 voturi, Bile albe pentru 45, Bile negre contra 32. Președintele declară că Adunarea a adoptat și propunerea d-lui Const. Valeri. Explică éuse că d lui Iacob Negruzi, după espirarea concediului, n’a fostu încunosciințatii a veni la Cameră, și că prin urmare d lui nu intră ’n categoria celor ce trebuie se li se declare colegiului vacante. Provocând nunfi vor fi în favorea d-lui Negruzi Iacob, președintele declară vacante colegieie d-loris C. Suțu, C. Țăpârdea, Enric Cortazi și Nicu Negri. D. Niculescu, raportorile comitatului delegațilorfi, citesce raportulfi șefi^asupra proiectului de lege pentru estimarea unui contingența de 12,000 tineri pentru clasa anului 1872. D. G Manu arăta că a acestei proiectă* s’a adoptată numele de călărași în loc sl de dorobanți Fiindfi că derfi d-sea nu vrea se schimbe acestui nume, c-sea face reservele d-sele, ca nu cum fi va acesta vor fi se prejudice adoptarea numelui. D. Iepurenu face asemenea reservele sale, ca nu cumfi-va acestei contingență se prejudice cifra ce se va trece în buget si. Voci. S’a votată bugetul d. D. ministru de resbelu respunde că bugetului pe 1872 e deja votat si și că aceste observări nu -și mai a fi loculfi. (Rîsete, ilaritate, atât și în stânga câtă și pe bancele unife stat. Iepurenu).