Romanulu, ianuarie 1872 (Anul 16)

1872-01-22

ANULU ALU ȘI SE-SPRE-ț­ECELE. Administrațiunea hi Pasagu­­lu B n­atin: 1. — Ecolacțianea, Strata Colțea, No. 42.SAMBATA, 22 IANUARIE 1872. VOESCE ȘI VEI PUTEA ABONAMENTE N CAPITALE : una ani 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; u5 lună 5 lei. IN DISTRICTE: ună ani 58 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; vă, lună, 6 lei. Abonamentele íncepu la 1 și 10 ale lunei. Hui esemplari, 20 bani. Francia, Italia și Anglia, pe trimistni franci 20. Austria și Germania, trimestru 7 fl. arg. (18 franci) ^ANUNȚURI Anunț­uri, pagina a. IV, linia 80 litere — 40 bani. Inserțiuni și reclame, pag. III, linia 2 lei — — ScriSor ei ori­ ce trimiteri NEFRANCATE vom­ fi REPUSA­TE. — Article­e nepublicate ce vom­ arde. Edițiunea de séra nrramEZA­TE și veî fi ABONAREA N­<1 BUCURESCI, le Administrații men- cjS arhtifcĭ. IN DISTRICTE. 1* corespondenții cel și ou p<*£ Ut Pentru Anumțiuri a ee adresa la admirdstrațiune. T­.A. I.VI?TS Pentru abonamente: la d, Darras-Hallegrain, Rtve do l'ancienne comedie, 5. Pentru onuvițiuri: la d-nií Órain et Miocmd, 7 Rue .Rooheahouart. LA WIEN .A Pentru abonamente: la d. B. O. Pop^iol, Pkiselp­­markt. 15. Pentru anunțiurl: la d-nil Haa&eo.»teiß șl Tegkp Neuer markt, 11. SE SĂ­­VICIU TELECA AFIC ALU «KOJHAHTUIbUI.» Petersburg, 1 Fevruarie. Consulele ge­nerale de la Bucuresci, barone offenberg, a fost­ numită ministru al­ Rusiei la Was­hington. Karacazy a fost­ atașații la ministerialii de externe. Bucuresci, “10 Jurám­u . . . .pe ce se juramu ca se ne créita­ majoritatea cabinetului ac­tuale? . . . . . jurămQ pe crucea lui 2 Mai, că întru nimici­ n’amu voi s’adu­­cemu supărare, nici chiar si neplăcere dom­­nitorii miniștrii. Retrași din politica ac­tivă, nu putemu ave celü mai mici in­teresă la schimbarea miniștrilorü. Ș’a­­poi, cine nu va înțelege că noi, cari a­­vemu durerea d’a crede că partea învă­țată ș’avută a națiunii este în perioda sin­­cedirii, suntem­ cei mai interesați a dori vieță lungă și putere deplină acestui mi­­nisterist, căci elfi, și numai elfi promite ca prin sistema doctorielor­ drastice ne va deșcepta, și ne va face se redevenimü ómeni, și toți uniți întru apărarea drep­tului, a legalității și a naționalității. Inte­­resul a­delfi, fiindu cea mai puterică dife­­ză și­ ce putem fi da puterii esecutive, că întru nimicii nu voim fi se*I aducem fi ne­plăcere, o rugăm și se cugete mai bine la cea­a ce face, ca se nu perdemn, nici dânsa nici noi binele ce asceptăm fi, fie­­care după planul­ sec, de la sistema medicamentelorfi drastice. Rugăm fi cu di­­nadinsulfi pe d-niî miniștrii se cumpănescă mai bine dosele doctoriei orfi ce ne dau. ca se nu ne espunem fi la periclului d’a perde resultatului ce asceptăm fi, guver­­nul fi în felulü se­ și noi într’ar fi nostru. Ne esplicăm fi. Libertatea presei supără pe do. mi­niștrii. N’ar fi însemat bine s’o combată totfi prin libertate ? se opun­e lece­­ fiarie contra unuia, și se sdrobéscu astfi-felfi tote calomniele ce ele ar voi se respân­­descă? Și nu vecifi că, procedând fi într’ alta-felu, filosefi pe omeni a bănui, ba încă a crede, că nu pre suntfi calomnii cele ce se spunfi, de vreme ce esecutiva se teme de vorbele lumii ? Încă ceva: mi­niștrii găsiră că este bine se dovedescă prin justițiă că suntu calomniați. Fiă ș’asia. Pentru ce case ilegalele arestări preven­tive ? Pentru ce s’arestază nu numai gi­ranții diamielorö­dorfi, și redactorii, ba încă și administratorii lorii ? Pe ce temei guvernul scormonă și scotocesce spre a găsi pe autorii articleiorii ce-i displac fi ? Ce felfi ? Nu scie elfi că Constituțiunea ca și codulfi civile, opresefi căutarea paterni­tății? Delfi, ne vor fi respunde miniștrii, aceste sunt fi efectele medicamenteior fi drastice. Asta este. Se le amintimü­inse că praticianii cei înțelepți restrângi­ la unii forte mici numere de cazuri aceste medicamente. Se le aducem și încă aminte că acele medicamente irită profundă mem­brana mucosă a canalelor digestive, și că acea iritare este une­ori mai periculosă de­câtă ansa­ și otrăvirea. Guvernulfi trămise na­­intea justiției pe girantele diariului Ade­vĕrulu. Nu se mulțămi éase cu atâta; elfi suci și resuci pe girante pene ce-lfi făcu a spune că redactorele este d. A. Beldiman. Aci medicamentulfi drasticii în­cepu a produce iritarea și guvernulfi a­­cum si silesce opiniunea publică se­ î­n pcă, între altele prin Uniunea Liberale de la 16 ianuarii­ : „Astă­ fji este uă stare de lucruri ostra­­conati­uționale; astă­­ ji voința unuia sefi a unora, stărue a se supstitui voinței majorității poporului. Acesta-i adevĕrul”. Prin urmare, într’un asemene transițiune anarhhică, presa vatămă, presa este îm­­­părătore, căci marea iui majoritate este’ ’n contrazicere cu tendințele minorității de la putere; și â că legitimitatea proce­selor fi de presă. „Noi n’avem fi unii guvern și constituțio­nalii, n’avem fi să represintațiune a țerei, avem fi uă false comedie care parodiază șef-guvernamentul, este numai aparinția înștelătorie a formei, fără realitatea solida a lucrului. „Nu este der fi faptel fi unuiazard fi a­­cestfi procesă intentată d-lui A. Beldi­­manfi, este uă eră r­oue care se prepară presei în genere. Nu’î un fi incidinte ci uă stare normale la cari avemfi se simți supuși a trăi.“ Dérfi Adevérulü ee fu siliți! elfi ee spue ? „Juriulfi, instituțiunea ce o detorima unur Domnitori! Români! și pe care voiesce a ne o răpi unfi.............s. c. 1. „Juriul­ este spresiunea opiniunii pu­blice a țerei, și țâra este convinsă că re­dactarele acestui­­^l­ariü n’a spus si de câtfi adevĕrulu cândfi a­­fisü ca“décfi popo­­rului, într’unQ momenta de desperare, s. c. 1. „Adevĕrulu cânda a z­isă că ómenii a­­cestia nu represintă majoritatea țerei, căci prin surprindere aui pus si el mană pe guvernui s. c. 1. „Adevĕrulu cândfi a­m fosit că ’n istoria României data de la 1866 va represintă s. c. 1. s. c. 1.“ Intrebăm fi dorfi, cine este velfi care a rădicații crucea lui 2 Maiu. d. A. Bel­­diman fi scö miniștrii actuali ? Cine îmor­­mênteza pe 1866, și pune pe m­ormân­­tului lui crucea lui­­ Maiu, ca simbo­­ de salvare; d. A. Beldimane șefi dd. mi­niștrii actuali? Derfi pe profesorii de la Botoșiani, pe d. Nicolae Ionescu, și acum și pe d. Con­­standachi, profesorele de la Bacău­, cine i-a destituiții în contra legii ? D. A. Bel­diman, sefi miniștrii actuali ai principe­lui Carol I ? „Astă­zi, dice Gazet­a de Bacal, d. Constandachi, contra art. 398 din lege, este suspensii de d. Tell, călăului instruc­țiunii publice, din causat c’ar fi partici­pată la Congresulfi­­ ziariștilor si români." Dorfi preotului Muscelenu cathristii, și popa Tache, osânditii ca fură, numiții preoti sa unuia din cimitirele Bucures­­cilorfi ? Dorfi redactorii presupuși ai u­­nora articl­i, arestați preventivă, și ban­diții grațiați prin înalții deoretfi ? Cine are le face tóte aceste? Crucea lui 2 Mafii, scu. miniștrii principelui Carol fi ? Delfi pe d. Davila, cine l’a acusat și de plastograf și la trămis fi în judecată? Crucea lui 2 Mafii sefi miniștrii princi­pelui Carol ? E că ce spune în acestei pri­vință Uniunea Liberale de la 16 Ia­­nuariei. „Procesului Davila s’a curmatü de m­ă­­ri la Universitatea din Iași. Inculpatul­ a rostit achitații — și pe drepții cuvântil — fiind și­ cu mai multfi de câtfi ridicole erafi acusațiunile ce i se aducea fi. D-nu Davila, într’uă apărare elocinte, abilă și nervosă a desfășiurat și întrega causă, a arătată chiar si originea acestor fi intrige care că­utat­ instrumente servile spre a face din înființătorul fi scalei de medicină, a labo­ratorului și alți museului medicale — uă victimă. »Nu în sacro-santulu Colegiu alu Universității de Iași se pute face a­­cestaj­uriciăsă faptă: de ac­ea­ a felicitămfi pe domnii judecători cari și-au fâcutfi da­­toria neascultând si de cât si impulsului con­­sciinței lorii luminate.“ Ancă ceva, de deslușită, domni mi­niștrii. In­ z­iua de 11(23) Ianuariei se res­­pândesesi doué scrii la bursa din Viena. lina, că s’a făcuți­ un fi atentată în contra imperatorului Rusielorfi și c’a și murită; alta că „Domnului Românilor fi, Carol I, obosită de sarcina Domniei, s’ar fi re­trasă din România.“ Nu ese fumai fără La 4(16) Ianuari fi­i, la venatóre de urși Unulfi din urși, atacă pe imperatore. Acesta nu’și perdu cum­­pătului, trase asupra ursului, ilfi ucise și’și scăpă singură viața. D’aei se vede lesne cumfi acești­ faptfi învârtită deveni unfi jocfi de bursă. Cum fi âns$ deveni din noi! unfi joci­ de bursă obosela și abdicarea Domnului Românilor si? Care este foculfi care produse acestei sumfi? Se nu fiă are focului ce­ ifi puneți mereu pe spinarea țarei? Și nu simțiți nici acum fi, c’asemene jocuri de bursă, pot fi deveni pene ’n sfirșit și periculose și pot fi ruina chiar și pe cei mai dibaci jucători? Sfîrșiți derfi, vă, conjurăm fi, sfîrșiți cu jocurile de burse, încetați mai cu semn d’a rădica și purta crucea lui 2 Maiu; încetați căci. . . . este naturale se ’nce­­pe u­ii cu toț­i a va urma, a asculta d’astă dată cu toții ordinile stăpânirii ș’a ne pune pe jocuri de bursă, și toți apoi împreună a lua crucea lui 2 Maiu, ca celfi puținii — morte pentru morte — se murimfi la noi și cu ai noștri. Fostului consule ale Franciei la New­ York, d. Place, mai nainte consule la Iași, dovedită de delapidare de bani ai Fran­ciei în înțelegere cu nesce fabricanți de arme, tocmai în timpul fi resbelului, a fost­ condamnată la doui ani de închi­­sore și 2000 franci amendă. D. Naquet, unul si din deputații din Ca­mera francese, a presintat si din inițiativa sra cu totulfi privată, unii proiecții de lege având si de scop si de-a ordona con­fiscarea averilor si lui Louis-Napoleon Bo­naparte, ca respun­jetore de desastrele ultimului resbelfi. In urma venirii la putere a ministe­­riului din urmă alü Austro Ungariei, sati făcută următorele numiri diplomatice : Cornițele Poar s’a numiții ministru la Copenhague; D. baron Welterkirohen ministru de Svedia; D. cavalerü Haimerlé ministru la La Haye ; 1). baron Sonnleithner ministru îu Bre­­silifi; D. baron Potti­nburg ministru în Grecia; D. Pfustei­schmidt ministru la Carlsruhe. . Acestai din urmă are acea­ași calitate și pentru Wurtemberg și pentru Hesse, și își are reședința la Stuttgart; D. baron Frankenstein este numit și mi­nistru la Drioda și pe lângă casele mari ducale de ducatele de Saxa, piariulfi oficiale ale Franciei spune că principele Napoleone, a ela care a tre­cută la 1868 prin Bucuresci, a fost­ nu­miții la 21 Ianuarifi, consiliari si generale la Ajaccio, (Corsica). In ziua de 23 Ianuarifi a fost uă furtună atât de violente în Anglia, în cât și a inundat mai multe porturi, causând si mari daune pretutindeni, la Londra a­­ adăunat fi­rosi tumulii Londrei și palatului Parlamentului. In z­iua de 24 fanuarisi a fost­ la Manchester un conferință de ne-confor­­miști. Era fi presimți 1,600 delegați. S’a adoptate în unanimitate un resolu­țiune în favorea învățământului esclu­­siv a lumesc și în scalele publice. S’a adoptati­ totfi de nă­dată moțiunea că rele giunea nu este să piedecă pentru agregarea la Universitate. ăL­UI­AREA DEPUTAȚILORU Ședința de Joul, 20 Ianuarie, 1572 După ce camera lucreză ’n secțiuni; Ședința se deschide la ora 1 după amicu­l cu 87 deputați presinți, supt pre­­ședința­ d-lui D. Ghica. Se aprobă samariului ședinței precedinte. Președintele aretă că tote secțiunile s­afi întruniți­ și desbătând fi de urgință proiectului de lege pentru contingentului armatei și propunerea pentru bustului lui Barbu Catargiu, au și numitü delegați. Secțiunea I­ense n’a desbătut și și nici n’a numită delegatulü șefi pentru cea din urmă cestiune. D. Ștefanii Golescu, președintele sec­țiunii I, arttfi că secțiunea s’a ocupații, afară de cestiunea contingentului, e’unii alții proiectă de lege, trimis și tot fi de urgință. Când fi­era se se iea 'n consi­derare și propunerea pentru reposatului Barbu Catargiu, s‘a ’nceput și ședința și deputații aă intraț și în sala ședințelor ei. Președintele amintesce că Adunarea a votați­ urgință asupra acestei propuneri și röge pe deputații secțiunii I a trece în secțiune spre a numi deri­gătit și pen­tru propunerea de care e vorba. (Scomoffi). Mai mulți deputați ceru­ suspendarea ședinței, D. Gr. Balșiă. Voturile camerei tre­buie se se respecte. D. G. Vernescu. Nu e vot fil­ierit cuvântului... . (Murmure și scomote). Președintele, consultând­ deca 10 de­putați ceru­ suspendarea ședinței, se spală de la biurofi și declară ședința suspendată, pentru ca secțiunea I se se -ntrunască.­­Deputații se scula de pe bănci și dis­­cnsiunile particulare, în grupe-grupe, mai multfi șefi mai puținii animate, continuă până la redeschiderea ședinței). La orele 3 fără ni fi pătrarfi, ședința se redeschide. Biuroulfi continuă cu anunțarea comuni­­catelorü­­ Jilei. Se acordă mai multe congedie. D. ministru de interne citesce mesagiul prin care se trimite camerei proiectului de lege pentru una credită de lei 5,925, bani 20. D. ministru de justiția opină ca, deca Camera crede de cuviință, comisiunea a­­lesă ieri pentru modificările propuse ’n codulfi pienare se se ocupe și cu studia­­rea proiectului pentru organizarea minis­­teriului justiției. D. Al. Lahovari susține caceetu pro­iecții trebuie trimis­i la comisiunea buge­tară. D. G. Vernescu demonstră că, in cee­a ce privesc e legile, se póte trimite la co­misiunea bugetară, ért­ cât și despre or­­ganisarea judecătorescă, ea trebuie se trepa prin secțiuni. Tot si ce se póte face e ca Adunarea se voteze ca acele proiecte se se elud­e de urgință ’n secțiuni. Adunarea votezu urgință ’n secțiuni. Președintele comunică numele depu­te­ților si cari, după espirarea congedielor si ce li s’au acordată, n’afi veniț si a lua parte la lucrările Camerei. După lungi discusiuni, la cari sefi parte do. Valeri, A. Lahovari, G. Cantili, G. Bristianu, V. Boerescu, L. Eraclide, Cos­­tandache, G. Vernescu, Iepurenu, etc., privitóre la cestiunea déca trebuie sefi nu se s’apl­ce regulamentul, spre a se re­tragă mandatului acelora cari au lipsită 6 ședințe plenare d’a rândulă fără mo­tivă valabile . Se face că propunere ca biurculă se se încunoșciințeze încă vă­ dată dispozițiunile regulamentului și daca nu vor­ veni, se li se declare apoi colegiului vacantă. Oă altă propunere a d-lui C. Vsleau cere ca, afară de deputatul­ Greceno, care e ’n congedifi, toți cei alți 5, cari aă lipsită înainte de vacanțiune, se se considere ca demisionați, ora pentru cel alți se li se facă ’neunsoiințarea d’a veni la A­­dunăre. Asupra punerii votului. D. Boldur­­uțescu observă că ori­ ce escludere trebuie votată cu două treimi. D. N. Ionescu cere ca, la votă, se se pure separată fie­care deputat și, ca a­­supra fie­căruia, personalminte, camera sa și facă aprebiărle sa!e și se decidă în cun­oscu­ță de causă. D. G. Vernescu susține că n casulă de faciă nu e uă escludere, ei simplu considerarea ca demisionați a deputaților, ce nu vor fi se și esercite mandatului. D. V. Boerescu combate acestă te­­oriă. Puindu-se la vote propunerea d-lui G. Filipescu ca se se ’ncunosciințeze depu­tații ce lipsesc și, s’anume cel 6 cari n’au venit și din naintea vacanțiunii, eră în casă de nerespuns și după buijile se li se de­clare colegiului vacantă — se nasce con­testări și se cere votului cu bile. Procedându-se la votă, resultatului sema finului este: Votanți 78 deputați; Ma»j. abs. 40 voturi, Bile albe pentru 38 Bile negre contra 40. Președintele proclamă că Adunarea a respinsă propunerea. La punerea la votă a propunerii. Președintele arăta c’acesta propunere e n contra teoriei d-lui N. Ionescu, d’a se vota, personalminte asupra fie­cărui deputat și. După oă atreită citire a propunerii și după neunosciințarea că deputații ce se vor fi considera ca demisionați sunt si do. C. Suțu, N. Negri, En­i Cortazi, C. Ță­­pârdea și Negruzi Iacob. Se pune la votö acestă propunere și resultatului este: Votanți 77 deputați. Mai. ales. 34 voturi, Bile albe pentru 45, Bile negre contra 32. Președintele declară că Adunarea a adoptat și propunerea d-lui Const. Valeri. Explică éuse că d lui Iacob Negruzi, după espirarea concediului, n’a fostu în­­cunosciințatii a veni la Cameră, și că prin urmare d lui nu intră ’n categoria celor­ ce trebuie se li se declare cole­giului vacante. Provocând n­unfi vor fi în favorea d-lui Negruzi Iacob, președintele declară vacante colegieie d-loris C. Suțu, C. Țăpârdea, Enric Cortazi și Nicu Negri. D. Niculescu, raportorile comitatului delegațilorfi, citesce raportulfi șefi^asupra proiectului de lege pentru esti­marea unui contingența de 12,000 tineri pentru clasa anului 1872. D. G Manu arăta că a acestei pro­iectă* s’a adoptată numele de călărași în loc sl de dorobanți Fiindfi­ că derfi d-sea nu vrea se schimbe acestui nume, c-sea face reservele d-sele, ca nu cum fi­ va a­­cesta vor fi se prejudice adoptarea nu­melui. D. Iepurenu face asemenea reservele sale, ca nu cumfi-va acestei contingență se prejudice cifra ce se va trece în bu­­get si. Voci. S’a votată bugetul d. D. ministru de resbelu respunde că bugetului pe 1872 e deja votat si și că aceste observări nu -și mai a fi loculfi. (Rîsete, ilaritate, atât și în stânga câtă și pe bancele unife sta­t. Iepurenu).

Next