Romanulu, martie 1872 (Anul 16)

1872-03-26

ANULIFALU ȘfISE SPRE^pE CELE VOEACE ȘI VEI PUTEA ABONAMENTE N CAPITALE : unu anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 5 lei. IN DISTRICTE: unu anii 58 lei; ?ese luni 20 lei; trei luni 15 1ST; un lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lune î nă esemplaru, 20 bani. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru franci 20. Austria și Germania, trimestru 7 fl. arg. (18 francii abuuțueI Anunțiuri, pagina a IV, linia 30 litere — 40 bani, aserțiuni și reclame, pag. III, linia 2rei Scrisori si ori ce trimiteri NEFRANCATE vor fi ilEFUSATIfi. — Articlele nepublicate se vor arde. Avis membrilor baroului românii. D. Dimitrie Cristea, autorile revistei din No. 4, urmândö a se judeca ’naintea jurațiloră în sesiunea de la Aprilie, face nr.8 apelă la membrii baroului română, ce crede în presă, se bine-voiescă a se ’nscrie pentru apărarea sea. Distanța de la Bucuresci sau Iași până la Bacău este mică, cândă este vorba a apăra una drepta consacrată de Constituțiune. (Gazda de Bacău.) Administrațiaxiea ín Panagiali Barnan«, ft*. 1. — Beratianea, Strata Jolțea, No. 42. DUMINIUA, LUI>1, MARil ZO, ZI, Zo MARTIU 1872 mmSHS Edițiunea de sera LUMINEZA TE și VEI fi abonarea IN BUCURESCI, la Administrațiunea diariului. IN DISTRICTE. In corespondinții sei și cu> oști Pentru Anunțuri a se adresa la administrațiune. XIA. IWIRIîS Pentru abonamente, la d. Darras-Hallegram, Rne de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțuri: la d-nii Órain et Micoud, 7 Re*, Rochechouart. LA VIENA Pentru abonamente: la d. B.3. Popovici, File s ©markt. 15. Pentru anunțuri: la d-nii Haasenstein și Vilgi Neuermarkt, 11. Bucuresci, % Kw"4 In urma necontenitelorii și stăruitorelor scompte de plecare și de abdicare, ministrul de interne al Spaniei publică să circulare către toți guvernatorii provincielor, în care dice: „Nici regina nu cugetă a pleca în străinătate, nici regele nu este dispusă a lăsa tronulă pe care i l-a oferită națiunea în virtutea suveranității sale. Regele este otărită a respecta, și face se se respecte de către toți, acesta suveranitate și a o apăra ca soldată. El este dispusă a nu se impune nici uă dată voinței poporului, legitimă espresă, darö tată asemene nu va permite că acea voință se fiă siluită în persona sea.“ Ifiariulu din Spania Epoca dice: „Se spune că regele Amedei, aflândă despre scomptul ă ce-a circulați" în privința unui proiectă ală seă de călătoria în Italia, ar fi crisă că nu va eși din Madrid decâtă . . . balsamatu. „Se fi vorbit a sea se nu fi vorbită astăfel o fiulă afurisitului — acesta este termenul cu care se servescă gazetele ultramontane — totuși este învederată că situațiunea este forte gravă în Spania. In alegerile de la 2 Aprile, cestiunea s’a pusă netedă pe terâmură dinastică; ruperea pare a fi deplină între coronă și partizanii lui Zorilla.“ Asia deja situațiunea se complică din ce în ce mai multă în Spania; și, dacă Spaniolii nu se voră teme de bandele electorale; și déci națiunea, în virtutea suveranității sale, legitimă espresă va vota, cumă crede Epoca, contra dinastiei, atunci, se voiescă să se nu voiescă, regele va fi nevoită a respecta acastă suveranitate. S’asceptăm dern alegerile, căci ele numai ne voră pute spune ce voiescă și cumă scă a voi Spaniolii. De la Spanioli venir dă la noi, întrebama pe doi deputați și Senatori, cari s’afl dusă pe la casele loră, merge-voră și naintea alegătorilor, pentru a se da sema despre voturile ce aă dată ? Și décâ do, deputați și senatori voră crede că n’au nici uă datoria către țara legale, că nu cunoscă pe alegătorii legali și că nici dânșii nu-i cunoscă, aceștia ore nu scă și nu simtă că au interesulă celă mai mare și datoria cea mai sacră se înhiăme el înșiî în întruniri publice și se le cură socotélá despre cele ce aă făcută ? Doru, cetățiani alegători, cândă ore o se ’nțelegemă că celă care își desprețuiesce elă ânsuși dreptul ă seă, nu póte se ceră ca altule sei’să respecte; că celă care se nesocotesce pe el- însușî desprețuită va fi de către cel-l-alțî; că celă care se trateză pe elu însuși ca servitore și se smeresce și se supune oricărui îl va are la biciură, lovită și robită va fi de către oricine va ave plăcere sĕ-le lovască și se lă robescă? Suntă ómeni, cetățiani alegători, cari mergă, în Senată și in Cameră, și vorbescă, și mai cu sumă votéza, în numele vostru. Déca ei suntu in adevĕrű aleșii vostrii, represinitanții vostriî, pentru ce nu le dați adevărata putere morale, întrunindu-vă liberă, cerându-le darea de semă despre cea a ce aă făcută și confirmândă, voi ânșire d a dreptulă, faptele loră ? Cumă faceți d’a nu vede, d a nu simți și ’nțelege că do, senatori și deputați au cea mai mare trebuință de directa vostra aprobare pentru a se desminți, prin acte temeinice, că calomnia aă grăită cel cari aă jisți că el nu suntă represintanții vostrii, ci al biciului, al bâtei, al siluirii șal corupțiunii? Cumă nu nțelegeți că chiară interesele vostre materiale, averea vostră ș’a fiiloră vostril, ceru imperiosă s’aprobați séu se desaprobațî ceaa ce se face, ca astăfelă se esimă c’uă oră mai nainte din critica și durerosa posițiune în care ne pune starea de lucruri în care ne aflămă, și care nu se póte arăta mai bine decâtă cu acea puterică spresiune a suferindului Română „ne ferire fără apă?“ !- A sosită ora, cetățiani români, se fiți celă puțină cea-a ce natura v’a făcută a fi, ceaa ce clima și musica nostră aret!că suntemă. Frigulă și căldura la noi vină una peste alta, fără transițiune. Astă ii înghiață o raulă de frigă și a doua ji crapă chiară petrele de căldură. Ieri seră amfirămă orchestra d-lui Hübsch, esecutândă uă artă romănască, și plângea, și gemea, și suspina forte corda vidrei d-lui Hübsch; și ’n momentală cândă credeamă că ș’a dată sufletulu Românulă, d’uă dată veniră, năvăliră unele după altele și unele peste altele sunetele ș’acordele de vessică, d’uă dată isbucni vieța și se bătea inima Românului, așia, cumă <zice elă că, se bate Dunărea lui. Ei bine, cetățiani alegători! Pentru ce se firaă totă degerați când acă că natura se desi morți d’uădată, suptă suflarea cea câldurată a vieții ș’a producerii? Pentru ce totă acorde de suspine și nici mulă de täriu și de vieță ? Și pentru ce s’asceptămă ca viscole noul se ne silască se ne frămentămă și se ne lovimă unii pe alți ca valurile Dunării, în locu d’a ve ’ntrusti, in modă liniștită și legale, s’a aproba séu desaproba voturile ctloră cari le-au dată în numele vostru ? Camerele s’aă inchisü: deputații dâră suntă dctori se merg î naintea suvernanului, naintea alegotorilor o loră pentru a le da samă despre cea-a ce au făcută. Nu-și Împliniscă acestă datoria? Chiămați- se șî-o ndeplinască. Nu vină ? Atunci ei se dechiară rebeli in facia suveranului și voi aveți dreptură și datoria d’a ventruni, d’a-1 judeca în lipsă ș’a ve da verdictulu? Ve va opri poliția, gendarmii și bâtele. Amu disuși tjhemă c’acésta este peste putință, acolo unde toți se ’ntrunescă pe teremile legale și-și apără dreptul în tóte formele legale. In orice casă în sfârșită, spuneți cea a ce domnesce în anima vóstră, ca se potă asta-fe să se scie și puterea esecutivă cu duc are a face. Spuneți, vorbiți,aprobați totă, ca astă-felu se nu se mai audă plângeri și gemete cari nu potă produce de câtă moleșire, paraiisiă și uscăciune în totulă și pentru toți. Ascultați, cetățiani alegători, ascultați âncă mă cuvântă ce avem peamanda vi-lu spune, ca astă-felă se putemă rămâne ’mpăcați cu consciința că ne-amu împlinită datoria. Sciți toți că Hollanduști ș au creată el exiștțământulă loră, și iaă mănținutu și’să mințim luptându-se necontenită cu marea ei cu lacurile. Scrți că Hollanda este mai josă decâtă nivelul mării. Hollandesii nu s’au spaimêntatu vétjenda marea d’asupra capului soră. Ei se puseră în luptă cu aceiă uriașiă a totă putinte și fără funduri. Ei lucrară, ușoară lacurile și le prefăcură ’n pământă roditore. Ei luptară, lucrară și puseră mării zăgazuri peste zăgazuri, smulseră pământulu din ape, făcură în fine ceea ce ne spune biblia c’a făcută Dumnezică: — „și s’a adunată apa cea de suptă ceră întru ac «nările séle și sa arătară uscatulu.“ Acumă câțiva ani, se vinde la Roterdam uă corabie vechiâ, ce se numia, de un ne ’ncelămft, Batavia. Lemnele acelei corăbii se ’ntrebuințara la necontenita facere și prefacere a zăgazurilor ș’a stavilariloră. Peste câtăva timpă marea î ncepe a veni peste pământă. Hollanda este amenințată da peri suptă apele fără funduri. Noul zăgazuri, noul stăvilare, și peste puțină apele începură din noă a veni. Domnul careotărît-a perderea Hollandei? Dară acesta nu se pute,fiserâ Holandezii, cari aă luată dreptă de visă a țărei loră cuvântulă: „mânpine-voiű 8e căutămă dură causa râului, diseră Hollandezii, și ncepură a căuta. Și, fiinducă celă care caută ’n adevară trebuie se găsescă, causa peiul se și găsi. Era ună verme, ună singură verme, care se așeijase ntruulă din lemnele corabiei care fusese Ună pentru a fi ună stavilaril; vermele impuia mermă, rose și tóte celelalte stavilare, și apa intrați Hollanda era de sicură se para. Români! Căutați vermele care ne râde. Căutați’să cu mintea și cu inima, și’să veți găsi culesnire, și vtjî schimba stavilarile, și România va scăpa de marea ce stă d’asupra capului iei ‘gata, din ce în ce mai multă, d a se râvârsa ș a o cotropi. Mâne, 19 Marte, procesul ai diariuluĭ de Romanii, pentru acuzarea de concusiune, adusă unil membru altr «mațiîn jurnale, fără de a’lă numi. Sperămă că guvernul va ave același succesă ca celă de astăzi. Imoralitatea personei ce era simțită cu musca pe căciulă este de notorietate publică. Unii românescenii. Corespondința provinciale a ROMANULUI Romanii, 18 (30) Marte, 1872. Orașiulu nostru era nierbere: toți cântaă jiariulă Adevĕrul), căci procesulă lui Beldimann fusese transferată aici. Doua zile juriulă nu sa putută întruni, pentru că nu s’aflau la eiă 30 de jurați pentru a forma curtea. Omenii guvenului făceau ce puteau, pentru a amâna procesulă, pentru plăcerea d’a mai fiim pe A. Beldimană închisă. In fine ar fi, Sâmbătă, 18 Martie, curtea se completă, și ce curte! Aă alergată toți in tóte părțile d’aă adunată pe jurați. In capulă loră era celula nostru naționale, ilustrulă Vasile Alesanari; urmau apoi trei Sturdzesci de la Miklaușeni și doi la Skeia, între cari și d. Mitică Sturdza, fostulu ministru de finance, bogați proprietari și arendași Soloman, Sincovitz și alți proprietari mari, vă galerii impuitare. După predărî duă elocință rară și cari aă mișcată adâncă auditorială, jurații s’aă retrasă in camera de deliberare. La 9 ore sera uă adâncă emoțiune cuprinse auditorium, cänandardulß română se presintâ ca prima-jurata și pronunță verdictulă de achitare, după formula sacramentale. Doul-spre-trece jurați, fosti miniștrii, proprietari mari, proprietari mici, arendași, neguțători, tineri și bătrâni, detera acestă verdictă in unanimitate, ca respunsă la ofensele ce s’aducă Romăniloră de ună ană și jumătate. ’ Ce va mai fi ® o puterea executivă despre juriu, cândă elă e compusă d’asemenea bărbați? ' Ârică uăfecțiune! Ințelege-voru cer de la putere că a guverna cu sitema ce practică adi este a perde afecțiunea tuturora claseloră poporațiunii ? Nu ’și póte nchipui cine va bucuria tuturora aici pentru acastă achitare. „Guvernul prusiană se pregătesce a face mă largă aplicare a legii asupra inspecțiunii sculelor”. Bă circulariă a ministrului culteloră invită autoritățile provinciali a face mă raportă către minister asupra tutoră inspectoriloră cari ar fi de dorită a se înlocui prin omeni devotați și mai emancipați de prejudice religiose. Mai multe cazuri de revocare de inspectori eclesiastici au fost deja semnalate de diarie. Guvernulu a dată ordine de a urma în funcțiunile loră eclesiasticii cari sunt atașați la armată sau pe lângă stabilimente publice în calitate de preoți, și cari au fost interziși (caterisiți) de episcopi. „Din parte-le, episcopii infalibiliști nu renunță la lupta. La conferință de prelați germani se va întruni in 9 Aprilie la Fulda, pentru a se înțelege asupra atitudinii pe care clerulu trebuie s’o ia în facia unei legi asupra sculetorul. „Se scrie de la Tunis, cu data de 19 Martie : „Telegrafulu ve va fi vestită deja, cândă ve va parveni zeiaua piunică, că principele renenc-Laroi de Iliusia vine te visiteze tumsuiu. Este asceptată pentru iiua de 23 Marnă, pe coverta fregatei națiane it Brncipe Umberto. Tutu acestu babuiaentu a transportată mapania pe principele Auedco. „Depeșia oficiale, anunțându sosirea principelui germanu a fustu primită ien și uuturată comunicata beiului de către consillele Germaniei d. Turin. „BeiUiă a pusă la dispozițiunea acestui consule una mică basmicatu cu vapore spre a merge te primască pe principe, caci fregata va trebui se se oprescâ destulă de departe de fermă, și pe timpă furtunosu nu se póte debarca. „La acesta ooatiune se pregătescu serbări la Tunis. Consulii Germaniei ș’alu Engliterei, vorúuta la rând omeia, baluri, și va fi mare recepțiune in sala sarutâriloru-de-Mans, la Bardo.“ Versailles, 28 Marții. „Adunarea a decisă, in unanimitate, de a’și suspenda ședințele până la 22 Aprie. „Ministrul de interne a cerută numirea unei comisiuni pirmaniate. Adunarea a adoptată acesta propunere.“ (independance belge). CONFEDERATIUNEI LATINA Gran danno pe’ poveri Rumâni l’essere andati ad aceaparrare una dinastia in Allemagna e per giunta nella Prussia. La e la masșima d#lle aberrazioni de’ popoli latini ed il irutto dell’attiva propaganda tedesca. Dintr’unu articlu mare ce publică Confederațiunea Latină din Februarii», estragemü urmatorele: Patria dispare unde e imperiulu; patria e atunci persona sacratissimă și divă a principelui, voinția sea și bună-plăcerea sea. De aci vine că Roma schimbându-și forma republicană in imperiu, nu mai era Romani, sau mai bine <ții éodü, Romanii erau toți locuitorii lumei romane. Internaționala și Imperium se potrivesc p intru acesta că nu admită nici frontiere nici patriă. Daca asta a rosti acesta in vechime, mai vertosa este astüfelü în timpii moderni, în carii imperiulu, restaurațiunea imperiului millenariu, este definită juridicii și canonizații de Papato ca dominațiune universale, dominațiune astăzi cu atâtă mai absolută și neinfrénata, pentru că lipsesce controlulu salutariu din secolii trecuți ale guelfismului Papei. In adevĕru, Leone III condu puse corona Cesariloru pre capulu lui Carlo Magna, du inălția asupra tutuloru regiloru și asupra tuturor popóreloru pământului, ’lu proclamă în modu canonicu rege alü regiloru (rex regum), domniiale Europei și alți lumei. Lupta imperiulu Cesarilor, romani, erau popore, erau regi; dar după ce veniră barbarii asupra imperiului romană și le cuceriră, acesta fu împărțită in multe principate, cam apoi, prin bine-cuventarea lui Leone III, tóte deveniri supuse imperiului restaurată al apusului, pentru că Cariu-Magnă, nu înțelese că canonizarea imperiului în Vaticanu ar fi fostă o simplă cerimoniă, ci o boteză îndată cu spada sa, combatându tóte popolațiunile, incependú de la Sassonil (jermaniei, și tóte dinastiele cari nu voiau a se supune imperiului. Totă așia făcură și succesorii săi, și în cursa de opta secoli Europa fu acoperită de ruine, de incendie, de jafuri și de sânge întru susținerea drepturilor Cesarelui. Napoleone I, care, după renundarea lui Francisco Austriacuiă, se puse densuia în loculă Cesarilorü germani, încă lupta cu rigore pentru drepturile inerenți imperiului, lupta douéă cei de ani pentru a-și face servă și vasală Europa íotrega. Astăzi unu nou imperiu se împlântă în inima Europei prin mânile victoriei. Acesta imperiu, näscutǎ, după datinele Longobarziloru, din sufragiulu principiloru și duciloru ostiritoru, neascultându-se parlamentulu de câtu mai în urmă și numai pentru formă, nascutü în mijli-ioculu furiei luptei și beției triumfului, Intrunü cu artiera generală, noulu imperiu ’și are desemnată misiunea: aceea de a trăi combaténdü și a înainta fără repaosu cucerind ű. Nașii noului imperiu sunt: unu soldatü căruntu, și unu bărbată de Statfi, care mai multă e soldată cutezători», decâtă diplomată induplecăciosă. Dacă aru lipsi alte argumente pentru tendințele invasive ale Germaniei, ar fi de ajuns acastă părechiă de ómeni ce o conducă, cu tote amăgitoarele proteste de pace, de ordine, de bună vecinătate și de progresă. Madrid, 20 Marte. „Guvernul spaniole a cerut desplicari prin agenții sei diplomatici în privința nouei sensațiuni ce s’a răspândită că d. de Bismark va renunțată cătuși de puțini la candidatura principelui Leopold de Hohenzollern pentru traumă Spaniei. „Marchisală de Bouillé, ambasadorul Franciei, se va duce in curcuda la Versailles pentru a da retațiune guvernului său despre situațiunea politică a peninsulei. (Clazzette des étrangers).