Romanulu, ianuarie 1873 (Anul 17)
1873-01-22
ANUAL AL ȘEPTE SPRE I» VOESCE SI VESPUTE ” t>_____ Ori-ce cereri pentru România, se adresezii la administrațiinea diariului. ANUNȚURI n pagina a IV, spațiulii de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS, la d-nii Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIEN A: lad-nK Haasenstein și Yogler Neuermarkt, II. Scrisori și orî-ce trimiteri nefrancate voru fi refulate.—Artidele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLARULU. _LUNI,MARȚI, 22, 28 IANUARII 1873 luminezAte și ver fi ABONAMENTE ii C.lltiUle: anualil 13 Ici; șiriclarii 24 lei. trei luni 12 lei; uă lună. 5 lei In Districte:unuanu 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lunii 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimis tril fr. ?. Austria și Germania, pe trimiatru franci 18. 1 A se adresa LA PARIS, la J. Darras-Halegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nil Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIENA: lad. B. G. Popo viel, Fleischmarkt, 15. ^iSĂSiBsi^Ediținnea de diminéla I 22 Colindarii *1 3 Făurarii. până reducerea la mai nimică a O- sendei infanticidului, cea mai orbită din tóte crimele? O te ună principlă morală ar fi permisă a se uștura pedépsa prevéfintá mai nainte contra acestui spăimêntătoru ultragiă făcută naturei? Nu avemă dér îi totă dreptul ă a fice că principie imorale aă președintă la aceste reforme, și că scopul lor este coruperea societății române ? Déríi se face —jurații achită. Mai ântâiă acesta nu este adeverată, dară se admitemă. Ei bine, dacă jurații achită, este are acesta ună curentă pentru ca infanticidul îi se nu mai fiără crimă, se nu se mai pedepsescá cu munca silnică, ci se devină delicti! și se se pedepsescá numai cu celă multă câțiva ani de întemnițare? Acesta se chiamă de a se conduce die mari principi e morali în reforma ligiloră, sort din contra, de înjosire principie imorali? Esistă nă principiă odioșii, in lege, pe acela l’aă trecută cu vederea reformatorii oficiali.Infantic idală asupra copiilor si nelegitimi, era iu i nainte 1 isbitur rle tiu pedepsă multu mai mică, ca și cândă crima narii fi fostu acea-ași. 1 Reformatorii trecură peste acesta tristă remășiță a regimului iesusticil, pe care o împrumutarămu și noi:a trebuită ea d. Cantili, pentru onórea Camerei, se ceră și se dobândesca ștergerea din lege a acestei inichități. Acesta este poate singura reformă basat.jim* principii un sii introdusă în codă. In loc de principie, în loc de punerea codului în armonie cu constituțiunea acolo numai unde erau în contrazicere, reformatorii nu s’au condusă de câtă numai de principie imorale, precum nedjurâmii cu casubi infanticidului, de câtă numai de scopuri și tendințe asemene imorale și corupetare, fiindă câ tote reformele nu tindă de câtă a falsifica principiale din Constituțiune și chiară litera iei. 1 Falsificarea unei legi printr’unű acti ] de violență este de sigură ceva imorală; falsificarea ense a unei legi prin alte legi, este totă ce póte fi mai corupetorii și desorganisătură pentru ună Stată. Recformele propuse și deja votate de Cametă nu potu ave altă efectă. c In numeri!e valiére vomă urma a ne c ocupa de acestă mare subiecții. Decăt nimicii nu va pute ave ua înrîurire o salutariă asupra Camerii, se sperâ mtie că va ave celă pușină asupra Senantului; déci nici asupra Senatului, a atunci remână silințele de a sta-di ale presei române, ca uă protestare r<cî pentru ună viitoră de sicură multă mai apropiată decâtă crede reacțiunea. s_ ________ tii. Deși cestiuni grave de interesă generale ne-au făcută se lăsămă de câtă-va timpii la uă parte ilegalitățile și abuzurile regimului, totuși ne credemai datori a consacra câteva rânduri relatării unui faptă monstruosă. Acestă faptă sa comisă întruna din nopțile l;l din urmă contra junelui d. T. Florenscu, închisă la Văcărescu. Toți scrii că 1. Fiorescu fusese condamnată la 8 ]ei ani de închisore, pentru că pălmuise bun la teatru pe d. Hiotu, prefectură poiliției. Suntă done luni de cândă sentința era rămasa definitivă și condamnatură își făcea osânda, întruna din nopțile trecute, ună oficiaru se presintă la ușia temniței cu ună ordină, cerendă pe d. Florescu pentru a’lă trimite la temnița de la Bucoviță. Directorele închisorii refuză intrarea oficialului și eliberarea condamnatului, fiindă că reglementul penitenciarului opresce a se transfera noptea arestații. Oficiarul nu vrea se asculte, forțeză sentinela și intră în închisore pentru a executa ordinară barbară și ilegale ce i-se dedese. D. Florescu este luată îndată din închisore, fără scirea familiei sale, fără hainele necesarii unei călătorii in timpă de iarna, și dusă noptea de la Văcăresci in gara de la strada "Fargovet», spre a fi espediată cu trenuli. Sosind îi acolo pre târnbiă, din causa lungimii drumului făcută pe josă, în locă de-a fi înapoiată la închisore seă adăpostit undeva, nenorocitnlă tenorii, doborâtă de frigă și de ostenelii, este pusă într’un căruță și dusă la Chitila, spre a așcepta sosirea trenului următoră. De aci a și fostă pornită la Bucoveță. Ce se va fi întâmplatu în urmă cu densulii in sciină; totă cea-a ce amă putută afla este că ministrulă de interne, informată a doua zi de familia d-lui Florescu despre acesta 1 procedere barbară și inumană, ar fi declarată că nu scit; nimică, eră oricuAtift < t care oficiarulă ari calcatu temnița noptea, și-ar fi luată pe d. l Florescu, se faice că era dată de d. procurore generale al fi curții. Pentru oricine cunosce capacitatea și mai cu sema caracterulu actuarestei procurare generale Iorgulescu, ac lemene lucru nulii póte surprinde. ). Iorgulescu, doctore îndreptă din laidelberg, este procurorele care cu op lasiunea lui 8 Augustă a președint la prtarele de la Ploiescu, unde preved 11 lini au fostă bătuți cu ștrengurile în , limnitele închisorii. jef. Iorgulescu este procurorele care pruptă interogatorele prevențților fiind că ele nu conțineau cele ce d-sea avea de la denșii ca se declare. d I). Iorgulescu este, precum se vede" prin trecutu lit scă, educată la scala a vi îstui regiină de ilegalități și de torocită, numai aptitudinea sea de-a căra pe acesta cale uă adevărată ce- mbritate, la rădicată la funcțiunea semnată ce ocupă astăzii, și de care tă dând și ordine barbare și inumane ancelă pentru transferarea d-lui Filisca la Bucoveță. Uă faptă atâtă de monstruosă nu lui irefiuză de cândă cu nenorocitul ă sei Fálcoiéni. „Ease celă puțină a anunci ea s’a făcută fără scirea procu • 3 d . . . • v . do relui generale, și nimeni nu uitatu nu va uita purtarea demnă a re netatului Grigore Ferichidi, care a pre deinită se-și dea demisiunea, de câtă se ceiiméscu“ nu a se face complicele u-i călcări de lege ș’alu unui altă barză, ci a se călca măcară atribuțiue sale. Astăzii procurorele generale Iorgucu se face instrumentală unei restainări meschine, ală unei resbu tul nări cu atâtă mai odiosă, cu câtă este personale a d-lui Hiotu, care vrea se evite cu terere resultatele ce póte aduce uă purtare necalificabile. In ce starea ajunsă acesta țeră, ce siguranță mai este pentru vieța, averea și libertatea cetățianilor, deci asemene ilegalități, asemene acte barbare se comită fără soirea ministrului, aci în capitală, la câți-va pași de palatulă justiției, de către chiară șefulă principală însărcinată cu urmărirea unor asemene acte? Iu care societate, chiar cu instituțiuni barbare, se nesocotesce pene la asemene gradă sacrală dreptă aici celui desarmată în facia justiției, drepturi condamnatului la osânda lu I Casta ajunsă ierii domnitare vrea cu totă prețu să se aducă pe Români a regreta timpii reglementari; trebuie se mărturimă că și-a alesă bine mijilacele. Cinismulă ministrului filei de justific și corupțiunea unoră a din agisitii sei, o sei’Vescă cu înverșiunare BUCURFASCI, 2I gIS?* I scurtă,“ apoi, printr’uă formalitate di scurtă,“ apoi, printr’uă formalitate de grație, se comută pedepsa. Și pentru ce Englitera pastreza asemeni legi? Ore se nu posede și ea doctori în dreptă celă pucină tată atâtă de erudiți câtă și ai noștrii, cari se seie modifica mă codă?... Ense Englesii sunt omeni drepți și mai cu semă practici. Ei redu că cu legile ce aă, justiția se împarte dreptă și conformă cu spiritulu timpului. Pentru ce dâră se le modifice! Mai întâiă nu vedu utilitatea unei asemena reforme, și apoi ea ar mărgini simțulă morală și energia judecătorului, făcăndu’i sarcina mai ușiora, mai mecanică, pe cându acum este lăsată mai multă acțiunii propriului seă simță de echitate, strigătului consciinței lui ensușî, necurmat în esercițiă, cea-a ce înalță simțimintele, desvoltă cugetarea și ’i crează acea responsabilitate care dă omului mai multă serioșitate și probitate. In Englitera nu esiste libertate de presă, nu esiste libertate de întrunire, nu esiste libertate de discuțiuni după legi; cu tote aceste, nicăiri tote aceste libertăți nu simtă mai depline, deși nu lipsesce delocă asta di la licență, i care face pe unele diar de a represinta in caricatură pe regina, și unele întruniri publice a vota că regalitatea în Englitera este muesă costătoră, care ] trebuie înlocuită prin Republică. Aceste fapte puse nu pot ă decide pe re givernele și pe parchetele englese, nu ru se gândi la noui legi contra libertățiloră, ci nici chiară a aplica pe fele in vigóre. Do sicarii, dacă guv rernulă ară încerca se aplice în asemene modă legile, s’aru găsi de ndată cine se propună și se votene și reforma lorii; énse tocmai fiindă că purtarea guverneloră este atâtă ,e ințeleptă, stabilitatea deveni atâtă d e minunata, și Englitera ajunse a fi o totuși celă mai puternică organisată, ci pin tóte monarciele lumii. ^ Cându ne gândimă deja la modul ăn care codicele suntu privite în alte ărți, la solemnitatea și tema cu cari ire ori se face vreuă reformă în privița loră, ne coprinde să durere și să rușine de-a vede cum la noi gura er nulă și Camera se jocă cu aceste legi, el modificându-le după voia pasiunilor) (1( preocupațiunilor) loră momentane. 10 la deșertă a mă căuta care suntămrincipiile nestrămutate ce au mezivtă reformele propuse, principie des- ocrrcate de ori-ce pasiuni seu interese ptlitice de momentă, principie cari sin- sa ire trebuie se preșida la reforma co- ccelară. Nu găsim nimic decât numai tu eocupațiunile politice și interesul! momentului, séi decă ară fi de găsită ape umilă, ară fi principie imorale. Cândă se modifică uă asemene lege, pe i se cerceteza déca jurații suntă buni mîréi, décá achită sért condamnă, incipiele predomnitore în codice ută cu totală independinte de asenei mi preocupațiuni. Déca juriul e rou— va face, fia fusii în parentese, nu este locă — admitemă se se reforme, se det desființere chiară; énse ce are a - ie acesta cu reformarea pedepseloră, *au îngreuiarea seă ușiurarea loră? din Intrebămă, spre esemplu, care a scuză principială cea îndemnată pe dormatorii codului penale, se propunderi, la una oră fiina, s’a ținută în sala Ateneului întrunirea publică arendă de scopă discuțiunea unoră cesiuni relative la credibilă fondară română. După ce d. Fleva a explicată publicului, atâtă căușele pentru cari nu s’a făcută pene acum întruniri publice asupra acestei cestiuni, câtă și acelea pentru cari conferința presentă nu se putuse anuncia de câtă patru cinci ore mai nainte, d. Ion Brătianu s’a urcată la tribună. In timpă de ore două ore și jumătate, desvoltând c Gestiunea din felurite ponturi de vedere, d-sea făcu pentru toți vădite nenumăratele finețe din proiectele străine de bănci funciare și de credită și circulațiune, finețe cari pună în cel mai mare periculă interesele economice și naționale ale țarei, arătă apoi binefacerile salvatore! ideie a creării acestor instituțiuni de către Români, precum și totă răulu ce póte resulta pentru țară deco voră triumfa tendințele manifestate de ministrul de finance, d. Mavrogheni, în expunerea de motive cu care a însocită proiectul de credită funciară română. Mulțumită ajutorului stenografiei, sperămă că în curendă vomă pute publica în întregulă săă ac estă însemnată discursă. Votarea reformelor codului penale urmeză cu uă repeziciune electrică, ca și cândă ar fi vorba de ună proiectă de lege pentru uă necesitate momentană, eră nu de una din acele legi, ce aă de [ basă principie eterne după cari se conduce societatea. 1. Prima impresiune ce încercă orice temă seriosă, vefiénd fi modul în care s’a elaborată, s’a propusă și se voteza reforma codului nostru penale, este " de-a se spăimenta de culpabilea ușiurința cu care se isbesee tocmai legea care exercita uă influința de fiece mo 1mentă asupra societății, care are lină 1 rolă atâtă de mare în societate in câtă 1 îi lpnneză chiară moravurile, devenindă criteriulu prin care se deosibibesce binele de reă și ajungându a o forma judecata oricărui omă asupra 11 cutărui sedentărui faptă. Și In țerele unde corpurile constituite ale Statului au conștiința marei loră P misiuni și responsabilități, se facă lucrări Îndelungi, se consultă juriscon suiții cei mai celebrii, se întreprindă P • cercetări statistice de cea mai mare I0 rigurositate și în timpii de mulți ani, pentru a se modifica m ună codă întregă, ci ună singură articlu din codă. 11. Și acea modificare nu se face de câtă 1 după lungi ani de esperiențâ nu numai asupra efectelor articlului din punctură de vedere curată sciințifică, ci și asupra modului în care s’a aplicat ă. . . . A pate că nu articlul de reă, ci s’a aplicil cată întrună modă eronată, și în a secemene ca să se modifică aplicarea, crti (10 nu articlulă. se Englitera se cârmuiesce încă și asta târji după vecinele iei legi; deși pe cudépsa cu morte nu mai esiste delncă în faptă, totuși criminalii se condamnă f0i ânca și astăzi a fi „spensiurați susu șire. Duminecă, la 21 cuvinte, colegială electorale pentru alegerea episcopilor il, a alesă pe arhierenlă Iocentie Chițulescu, fostă locțiitoru ală eparhhieî Râmnicu-Vâlcea, ca episcopii ală eparhieî Buzcă. BANCA NAȚIONALE A ROMÂNIEI . Proiectă de „bancă tie scumptu și circulațiune." STATUTELE "Artr.0r.0T t Denumirea societății, obiectul îi, durata și reședința ei. Art. 1. Prin acestea numiții aci fundezii, cu reserva aprobării guvernului, uă societate anonimă sunt numire de Banca naționale a României. Acesta societate va esiste între toți proprietarii acțiunilor, ce se crează mai josă, și va ave de obiectă esploatarea privilegiului fusei banei, așia precum resultă din actulă de concesiune ală guvernului română, acordată prin legea din...... și operațiunile arătate în art. 8 altt acelei legi. Art. 2. Societatea ’și are reședința in București. Ea va pute înființa atâtea sucursale și agenții câte va credle de cuviință,înse în orașiele Iași și Craiova voră fi create sucursale, cele mai târziiă doui ani după începerea operațiunilor bancei. Art. 3. Durata societății este lisată la 35 ani, începândă de la data espirării celor ș șase luni preventute prin art. 3 ale legii. Ca acestă termenii se potă fi prelungită, societatea va trebui se adreseze guvernului să înadinsă cerere, trei ani înainte de espirarea concesiunii, adică la finele anului ală trei-fieci și douilea. Cu tote acestea, concesiunea va fi încetată la finele anului al 35-lea, daca guvernulă nu va fi aderată la cererea de prelungire a bancei. TITLULU II. Aducerea concesiunii. Art. 4. Aci numiții aducă societății și predaă, fără nici uă reservă, cu același titlu, cu care ei înșiî l’aă dobândită,