Romanulu, martie 1873 (Anul 17)
1873-03-26
2S0 Eu me simții in dreptă și in datoriă se vin se va apĕra. Sciți că mai anulți trecutu cându mersesem se va apéra contra celora ce ne maltrataseră la alegeri, mișeii n’au găsit din totu Giurgiulu unii asasinii, ci au condusu asupra-mi pre însuși secretarulu poliției din Giurgiu, trimișii anume din Bucuresci. Atentatul n’a isbutita. Asasinulü mai luna trecută a fostă achitată de judecătorii guvernului. Acum voiă veni erăși împreună cu cei mai de frunte Româmi și avocați din Bucuresci. Vomă Învinge, veți învinge, și prin voi țara întregă va învinge. De mă lucru numai ducă grijă,me temă nu cumva acesta guvernă 0strogotică se va amnestieze; acesta ar fi contra Constituțiunei: voi n’aveți trebuință de amnistia guvernului, ci de justiția poporului română, de justiția juraților români. La revedere. A. Papiu Ilarianu. Bucuresci, 25 Martin, 1873. ROMANULü 27 MARTIN 1873 SENATULU. Ședința de Sâmbătă, 24 Martin, 1873. Ședința se deschide la orele 2 p. m., supt președința d-lui T. Veisa, vice-președinte, cu 39 senatori presințî și cu formalitățile cotidiane. Se citesce mesagială, prin care se prelungesce sesiunea până la finele lunei. Primul-ministru, de la tribună, rogă pe sonată a intervenit ordinea jilei și a procede imediată la discutarea proiectului de lege pentru imprumutul de 10,000,000 lei, explicândă necesitatea ce simte tesaurul de aceată credită și imposibilitatea de a face plăți. D. Al. Orescu arătă că, în urma votului dată de senată, ca Sâmbătă se se presinte și discute raportul delegaților de secțiuni pentru creditură funciară, intervertirea ordinei ijileîară fi uă călcare a regulamentului. D-sea opineza deja ca propunerea prinului-ministru nici chiar i se se puie la votă. Primul-ministru explică din nou necesitatea simțită de acestă împrumută și susține că, intervertindu-se ordinea 4icii, nu se calcă întru nimică regulamentară, deoarece senatulă, în înțelegere ca guvernală, póte interverti ordinea (Jile n. 1). A7. Bâțcovenu arătă că, ca raportor ală comitatului delegaților pentru proiectulu de credită funciară, cunosce mai bine legea și prin urmare póte prevede câtă de multă va dura disensiunea. D. Orăscu întotodeuna a cerută și cere urgința, căci este interesată în cestiune. D. Al. Oyescu. Protestezu. D. N. Bâțcovenu. Trebuie se discutămă multă cândă se tratăză asemenea cestiuni naționale. Na ’n totude una putemă face 'n pripă ceva bună pentru țară. Cândă e vorba case se ’i punemă lanțură, nlă vomă pute pune orî cândă, D. I. Deși iu, luândă cuvântule, aretă că aci e loculă a aminti guvernului mașinia Evangeliei : «cea-a ce ție nu ’țî place, altuia nu face.» Mai de uită¡i — ijiic d-sea— amă cerută intervertirea ordinei zileî, în privirea interpelării mele asupra situațiunii financiare a țereî, și d. președinte ală consiliului de miniștrii s’a opusă, eră majoritatea senatului T a ascultată. Acum are, cândă președintele e tăcută, cândă ați dată mă votă ca astăzi se se discute negreșită proiectulă de credită funciară, puteți se reveniți asupra votului, făr’ a ve compromite ? Decă ’n cestiunea acelei interpelări, care avea de scopă a aduce 'napoi acele răsipe, n’ațî voită se grăbiți desvoltarea ei, cum astăzi, pentr’mă proiectă care are se răsipescă 10,000,000 lei, vă puteți grăbi ? Se va vedei. Vă spin énse din nainte și vă facă respundetori deca, votându-se împrumutulă ,de 10,000,000 lei, nu vomă mai pute ține ședințe de mâne ’acolo, și nu din causă că guvernulă nu va maî fi pe acele bance, ci pentru că vă mare parte din domnii senatori, indemnațî indirectă, și cari suntă în contra acelui proiectă de lege, nu voru maî veni. Asta dorit, spre a vă mănține votulă, și spre a preveni acelă reă, propună următorea moțiune : «Ascultândă cererea guvernului de intervestire a ordinii flitei, senatulă decide că nu va discuta nici una altă proiectă de lege, mai nainte d’a discuta și vota proiectulă de lege relativă la creditulă funciară, și astfelă trece la ordinea 4ihri.» D. T. Veisa, de la biurcă, arată d-lui Orescu că regulamentulă permite intervertirea ordinii tjilei, cândă senatulă și guvernulă consimtă. Ministmlă președinte respunde d-lui Deșliu și rugă pe senată a nu ține comptă de cele <zise de d-sea, căci, de cândă se discută ordinea «Jile», se și vota legea împrumutului, fără care guvernulă nu pute face nimică. D. Locustenu anunță senatului că numai din secțiunea I-a din care face parte gă eșită vre 17 proiecte, prin urmare senatulă are cu ce se se ocupe. D-sea se adreseză pe nume la mai mulți senatori din aceaa secțiune, dicendu-le : «spuneți, d-loră, nu este asta.» D. T. Veisa, citesce din nou d-luî Orescu regulamentulă, invitându-să se se liniștescă. Nu potă fi d’uă dată douî președinți : se ascepte d. Orescu pene la rendulă d-sele. Nu e bine ca senatul a se voita asemene discordie între vice-președinții sei. D. I. Deșliu, în cestiunea de regulamentă, atrage atențiunea d-lui Orescu că trebuie mai ântâiă a se vota moțiunea d-sele de trecere la ordinea idei asupra propunerii guvernului. D. I. Ghika rugă pe d. Deșliu ași retrage moțiunea și a se pune la votă cererea guvernului, căci, respingându-se, se ințelege că s’a primită moțiunea d-sale. Asupra punerii votului, dă. Al. Orescu, I. Ghika și I. Deșliu ceru ca propunerea guvernului d'a se interverti ordinea se se pune la votă prin bile. D. Veisa se opune și in fine, după multă scomptă, propunerea guvernului se pune la votă și pe primel ce cu bile albe pentru 24, negre contra 6, din 40 votanți. D. Florescu, raportorele comitatului delegațiloru de secțiuni, dă citire raportului de lege pentru autorizarea unui nou împrumută de 10,000,000 lei, votată de adunarea deputațiloră. Deschidendu-se disensiunea generale, D. Deșliu esprime regretele sale în ceea ce privesce raportulă, care nici chiară nu s’a tipărită și distribuită senatoriloră, resultândă din acesta uă ’nțelegere intre raportare și ministru. D-sea nu póte vota acestă împrumută, pentru doua cause: I) pentru că prin elă se aduce ună cuntitlu de procente și alți II) pentru că n’are încredere în d. Mavrogheni. Recunoscândunse necesitatea împrumutului, declară că, din causa celora doua considerațiuni arătate, se va abține de la votă. D. raportare Florescu protestă ’n contra celor ucise de d. Deșliu, nefiindü nici oă înțelegere între d-sea și ministru. Raportulă ce citesce e uă copie de pe cele originale, care e la țipară. Nu d-sea a venită se citescă acestă proiectă-copie, ci votulă senatului, căruia s’a supusă. ]). Mavrogheni, ministru de finance, arată că, în urma declarărilor categorice ale d-luî raportare, nu mai are nimică de <jisü, in privința celora d. Deșliu asupra raportului, énsé asupra celorü <zise pentru împrumută; d-sea se miră cum d. Deșliu spune mai întâiă că uu’să va vota, din causă că aduce unu cumul u de procente și că n’are încredere iu d-sea, și apoi anunță că se va abțină de la votă.ID-sea crede că e de prisosă a mai prelungi discusiunea, și prin urmare a se procede la votarea pe articule, închidendu-se discusiunea generale. Ne maî luândă nimeni cuventură, discusiunea generale se ’nchide și legea se iea ’n considerare. Art. 1 —• după cererea d-lui I. Manu, d’a fi scutiți de plata anterioră aceia cari, cumpărândă moșiele statului, plătescă înainte, și după respunsulă ministrului de finance că acestă cerere e dă nouă ideiă și că trebuie studiată, — se primesce nemodificată. Art. 2, 8, 4 și 5 se primescă fără discusiune. Legea se pune la votă în totale și se primesce, cu 33 voturi pentru, contra 10 șouă abținere, din 43 votanți. D. N. Bățcovanu, raportorele comitatului delegațiloră de secțiuni, ma î nainte d’a ’șî citi raportul ă seă pentru creditură fonciară, esprime părerea’Î de reă pentru grăbnicia pusă de senată în acestă mare cestiune. In adeveru, dire d-sea, simtă cinci zile de cândă lucreza numai comitatulă delegațiloră. Ca raportare, și-a dată tóte silințele și încă ară mai fi studiată legea, déca votulă senatului nu l’ară fi obligată se’șî presinte astăzi raportulă. Gestiunea e mare: e vorba d’uă bancă funciară naționale. Este însă întrebarea: bucura-se-va de densa totă țara? Nu numai sămână de omeni, grupați pentru interesele lor personali. Numele ei e pomposu. Bancă naționale de credită funciară. Se vede că cine cine se va pute bucura de acestă societate? Numai proprietarii de moșii, ale căroră proprietăți nu sunt grevate de datorii și aceia cari le au grevate e jumătate. Fi va ore pentru ei vr’ună avantagiă, participândă la societate? Nu. Cei d’ântâiă, nefiindă de tors, n’aă nevoie de densa; cei din urmă își voră perde creditură, și e că cum: proprietarulă cu moșia grevată pe jumătate e societară, prin urmare își îngagieză la societate cea-l-altă jumătate că jumătate deră e grevată, cea-l-altă îngagiată; mai ave-va eră credită? Nu. Și trebuie se scie acești proprietari că, vă dată îngagiațî, cu mare anevoie și cu mari pagube voră puté se scape: astă-felă s’a ’ntâmplată în Silesia, în Germania, etc. Instituțiunea se numesce fonciară, naționale. Ei bine, cândă proprietarii grevați nu potă fi salvați de datorii, cândă cei pe jumătate grevați își perdu creditulă pe piețe, cândă proprietarii de case nu suntu admiși, cândă arendașii și țăranii, cari sunt ă proprietari prin legea împământenirii, suntăescriși, care e națiunea, care se profite de acesta bancă? Se mai pute are numi ea națională? Nu. Comitatul delegațiloru a crezută bine a se ’ntroduce amendamente, spre a o ameliza și a face se beneficieze de densa și acei proprietari, cari voră ave nenorocirea se participe la acestă bancă. Aceste amendamente, câtă și altele, au fost primite de secțiunile I și IV, celelalte secțiuni le-au respinsă. In comitatul delegațiloru, in principiă, toți delegații au fostă pentru lege, deră totă două dată și pentru amendamente, cu încredere că e imperfectibile și are nevoie de densele. Cândă amă sosită case la amendamente, s'a formată și că minoritate, compusă de dd. generală Solomonă și G. Stănulescu, cari, susținendu că timpul ă este scurtă și, amendândă legea, nu mai are timpă cândă se reîntorcă la cameră, și că țera ascepta cu nerăbdare realizarea acestei bance, primescă legea fără modificare. D-sea își cere scuze, decă’a pusă pré multă timpii pentru elaborarea acestui dificile raportă și, terminandu, citesce raportulă seă și opiniunea minorității, compusă de do. generală Solomonă și G. Stănulescu, pe cari se amă publicată în numărulă precedinte. După citire, d-sea, din nou, arătă că, comitatul delegaților, la ’ncepută, în unanimitate a fostă de părere a se întrduce amendamente, minoritatea de două case, plecândă din diferite puncte de vedere, deși recunosce necesitatea acestor ameliorări, cere votarea legii fără amendare. In facia lui Ddell și-a cereî, represintată prin senată, d-sea declară că nu e interesată în acesta cești ane, și vogă senatulă a vota legea creditului fonciară naționale astăferă cum le-o presintă delegații, prin d-sea, ca țara se ve bine-cuvinteze și se profite de densa. Ședința se suspinde pe 5 minute. La redeschidere, D. primű-ministru, luândă cuvântulü, aretă că, la venirea la putere a actualelui guvernă, se găsi n uuă proiectă de lege în acesta privință. Guvernul n’a sprijinită acelă proiectă, pentru că cuprindea lacune. Camera a numită uă comisiune pentru elaborarea unui asemene proiectă, care a și depusă raportul ă săă. Camera case s’a despărțită, și guvernul ă a cercetată cu ce proiectă pentru creditulă fonciară se vie în cameră. Aă luată atunci inițiativa unii proprietari. Acei proprietari case, în locă se presinte uă proiectă cum e în tote țările, precum in Germania și Rusia, a presintată unulă, care conținea privilegiurî. Guvernulă n’a voită cu nici ună preță se se dea privilegiurî, căci, a dă privilegiurî și monopoluri, e a lega sortea proprietarilor îndetorațî. Camera a omorîtă acelă monopolu, a reservatu énsemă privilegiă de 10 ani. Noi — a jice marele ministru — cari eramă deciși a nu face nici uă concesiune, amu făcută aci, ș’amă (Jisă a se pune douî ani în locă de <rece, acesta fise nu s'a primită. Așia dorit, conduita ce guvernulă a ținută in cameră, aceașî va ține și ’n senată, rugândă numai a se reduce terminulă de zece anî la douî anî. Se dispară temerea că camera nu se va completa, astăzi chiară s’a recrutu, după apeluri nominale, că suntă mulți deputați în cameră; de nu voră fi, guvernulă se însărcneză a -Í invita se vie. D. Docană mulțămeșce primului-ministru pentru franca sea declarațiune și rogă pe senată a lua actă de densa. D-sea crede acum că mai mulți senatori, cari din astă temere nu primină amendarea, voră primi și amendamente. D. N. Bâțcovenu, raportorele, cu totă mulțămirea d-lui Docană, protestă contra francei declarări a primului-ministru, pentru care are totă respectulă. Prin acesta declarare, d-sea voiesce a se scade numai terminală de 10 ani la 2 anî, neprimindă și celelalte amendamente aduse de comitatulă delegațiloră. Se pune la votă luarea în considerare și se primesce în unanimitate. La art. 1, după cum l’a amendată comitatulă delegațiloră, D. lână Ghika, luândă cuvântula, de la ’ncepută declară că, deși raportorele a declarată că nu e interesată în cestiune, d-sea ensé, ca proprietară și ca represintante ală proprietății, declară din contra. Chiara déca. personale n’ar fi interesată, totuși sunt interesați alegătorii d-sele, cari sunt proprietari. Două imputări s’au făcută acestei instituțiuni: că nu s’a inventată nimică și că, daca s'a copiată, nu s’a copiată servile. Amucudour imputările suntă adevărate. Acestă cestiune nu e nouă: ea esiste de cândă proprietatea ancepută se sufere: Dncă de la 1856 săă 1860 s’a agitată acésta cestiune între proprietari. De atunci până acum, in timpă de 14 anî, nu s’a perdută timpulă. Ne’ntreruptă s'aă făcută tote studiele, bărbații noștriî legiuitori aă citită tóte scrierile, aă făcută călătorii și aă consultată pe toți bărbații eminințî ai Europei. Nu veiu cita, zice d-sea, pa deputații noștriî din parlamentă, cari aă mersă în străinătate, ca se studie cestiunea; nu voiă cita pe financiarii noștriî, cari aă bătută la ușiele tutoră capitaliștiloră; nu voiă cita aventura proprietariloră, cari aă luată inițiativa. Dobânda cea mare, d’acesta vré proprietatea se fiă ușturată. Nu e vorba de aceia cari voiescă se specule, ci de aceia cari au proprietate și voiescă se se uștureze de grele dobândi. E considerată proprietarulă, cândă are uă proprietate ce valoreză 15,000 galbeni, in locă de 10,000. Din nenorocire, uă instituțiune, care se ostenescă banii prin nă lege, nu s’a putută descoperi pen’acum, în nici nă fără; acesta nu se póte face nici prin lege, nici prin concursul ă tutoră guverneloru. Tóte opiniunile, cari s’aă luată de la diferiți specialiști, își au condițiunea ce au avut-o onor guverne de câțiva ani încace. Nici na bancă fonciară n’a luată îngagiamentalü că va da dobânda cu atâta sau atâta. Aceaa din proiectă e dobânda nominale, sau valorea nominale. Suntă două sisteme. Nu s'a putută face altă nimică, decâtă a rădica tóte pedicele, cari facă ca banulă se se ascundă. Noi nu putemă forma uă bancă fonciară, pentru că n’avemu bani; noi nu putemă forma de câtă ună credită fonciară, cu alte cuvinte a asigura încrederea proprietății. De raportare se zice că și 'n Francia s’a cercată a se face ună credită prin bani. Aci nu era problema d’a se găsi bani eftini, ci d’a se da proprietății ună mobilă. In Germania s’a formată uă altă sistemă, de felulu acesteia ce voimu a face. Consistența acestoră două sisteme nu póte esiste, fiindă că una esclude pe cea-laltă. D. Iepurean, ministrul justiției, cere cuvântulu. D. 1. Ghika. D. primă-ministru, cândă ne-a vorbită de amendamente, ne-a spusă că susține pe acela care reduce terminală duratei la 2 ani; aci e vorba de imposibilitatea de a ecesiste aceste două sisteme. D-sea crede că d. Iepurem, de și-a luată cuvântulü, déra nu va vorbi. Continuândă, d-sea arată că, interesele acestoră două sisteme sunt opuse. Ori suntă bani străini, ori sunt ă bani indigeni , pél’acum toți banii erau străini. Dérü nu e vorba că banulă e străină sau indigenă, ci dobânda se fiă câtă mai rădicată, acesta e scopulu capitalistului; d’a fi dobânda câtă mai mică, acesta e scopulu proprietarului. Cea a ce voimu a face e de felulu acestei sisteme. Iu tóte părțile s’a căutată ca, prin acea procedură repede, ce se face la casă de neplata, se se cheamă sprijină proprietății ; noi uu vomă face acésta. Ba ancă a mersă peu’a da cursă forțată scrisurilor foncare. Ma î nainte de a se înființa casa de corupturi și de depuneri, se vorbia că banii acestei case voru servi ca ună credită fonciară. Guvernulă a bine-voitu a da suprvențiunea de ună milionă și jumătate fiecăreia sucursale a creditului fonciară. E necesitate se fiă numai uă casă, asta se afla în tóte proiectele ce s’aă presintată guvernului, precum ală unei societăți anonime, ală d-lui Reims, ună mare financiară, ală capitaliștilor români, etc., totă așia s’a pusă și ’n ală proprietarilor«. Amendamentul, votându-se, se dă ună privilegiă, ună monopolu numai capitaliștiloră. Banii suntă cam lacomi și beerea nemilostivii s’a aplicată mai multă bogațiloră de câtă săraciloră. A ’nființată casă de credită funciară și uă bancă de capitaliști, facemă ceva care nu póte esiste. Acești din urmă voră emite e hârtii, cu cari se întâmplă cele mai multe abusuri. Creditele fonciare voră emite credite fonciare; creditul de capitaliști va emite scrisuri de hârtie; cele d’ântâiă aă valorea sigură, aceste din urmă suntă mă jocă de bursă , în manele unei case dibace voră valora mai multă, prin urmare va rămâne ea singură, rădicândă dobânda banilor. Dacă lepădați creditulă fonciară, votați atunci numai pe ală capitaliștilor, era nu le combinați, căci celă mai slabă trebuie se caljă. D-sea e de părere că e mai bună creditulă fonciară prin proprietari. Câudă de raportare vorbesce de câștiguri enorme pentru societate, o vomă arăta cu cifre c’acele câștiguri suntă ilusorie. In proiectulu votată de cameră interesulă e ală proprietariloră împrumutați. E că ună exemplu : la ’ncepută împrumutulă se face cu 7 8 Și scrisurile se sune chiară la al-pari sută ’u sută, beneficială va fi ală asociațiunii, in sistema capitaliștilor, pe cândă in cealaltă, ală creditului fonciară. In privința amendamentului cerută de guvernă, d-se a ruga pe primul-ministru a și’lu retrage, ca nu, după tóte ajutorele ce-a dată asociațiunii, subtvenționândă cu 1 milionă și jumătate fiecare sucursală, să vie acum a cere mă termină, cu care societatea nu póte esiste. D-sea cere terminală pusă de cameră. Șase luni vară trebui pâna să se înființeze societatea, îi mai rămâne ună ană și jumătate, crede guvernulă că uă hârtie, cu totală nouă, va căpăta încredere și cursă suită într'unu ană și jumătate? Aă fostă hârtia rurală, bonurile domeniale; eî bine, avut-aă ele cursă suită chiară din ântâiă <Ji? Zece ani pentr’uă asemene societate română anca nu e destulă, deră să ne mulțămimă cu atâtă. D-sea se resumă șî jice , se se înlăture ideia d’a se ’nființa credite străine de capitaliști. Pentru acesta se baseză pe chiară cuvintele eminentelui nostru ambasadore de la Berlin, T. Rosetti, care face onore guvernului, și să se ’nființeze numai creditulă fondară de proprietari români, prin acesta legați pe proprietari de ordine și stabilitate. Să nu lăsămă ca totă capitaliștii străini se umble pe piețele străine ineamă făcută mai mari, se începe să dorit și nuî á umbla. D-sea termină rugândă pe guvernă a’șî retrage amendamentulă, lăsândă terminulă de 10 anî, votată de cameră. Orele fiind înaintate, ședința se rădică. PARTITA REPUBLICANA IN ITATIA. Un scrisore din Roma, cu data de 6 Martie, către pariurile Templ, țice: „Vă voiți vorbi acum în urmă despre efectul ce a produs proclamarea republicei spaniole în Italia. Nu uitamüânca încercarea făcută la Roma, în Noembrie 1872, cu ocasiune proiectului meetingului ținută la Colysee pentru fusionarea elementelor, ce la inceputüpareau a nu se împăca, prin adoptarea unei programe comune, care va fi publicată supt acestă titlu . Pactur de la Roma. „V’ama făcută, la timpă, cunoscută cele 21 articole ale acestei programe, astăzi vi le reproducă aci după cum urmeza : „1. Suveranitatea națională și poporală. „2. Republica socială. „3. Ună guvernă, care se uuflă decâtă depositarulă puterii executive , stabilită de poporală legislatură și suverană. „1. Autonomia administrativă și de siguranță publică a comunelor. „5. Desființarea armatelor permanente. „6. Desființarea jurământului politică. „7. Eligibilitatea și revocabilitatea tuturoru oficialilor publici și a tutu-