Romanulu, martie 1873 (Anul 17)

1873-03-26

ANULU ALU ȘEPTE-SPREZECELE TRECE ȘI TEI PUII~ Ori ce cereri pentru România: se adresă la administrațiunea pariului. ANUNȚURI , pagina a IV, spațiului de 80 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 let. A se adresa LA PARIS: la d-nil Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LAWIENAîlad-nii Haasenstein și Vogler Neuermarkt, IL Scrisori și ori-ce trimiteri nefrancate vor fi refnsate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLARULU. Redacțiunea și Administrațiunnea, Strada Academiei, No. 26. de dimineta SG? LUNI, MARTI, 26, 27 MARTIE 1873." LUMINEZI-TE ȘI TEI FI ABONAMENTE In Capitale: unu anti 48 let; sasa luni 24 let. tret lunî 12 let; un lună 5 let. In Districte :une anti 58 let; ș ese lunt 29 ltt tret lunt 15 let; uă, lună 6 let. Francia, Italia și Anglia, pe trimistrul r. SO Austria și Germania, pe trimistru franci 18 A se adresa LA PARIS :1 la <L Darran-Halegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-niS Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA: lad. B. G. Popoyiet,Fleischmarkt, 15. rectore, vom pute dovedi care este biuroulă cea oprită telegrama mea,ș’astfel ă, pe d’uă parte moralitatea publică va fi satisfăcută, era pe dalta voiu pute, la rândul mea, se ceră îndestularea ce mi se cuvine, pentru pagubele ce mi-a pricinuită ilegala oprire a fișei telegrame. Bine-voiesce, domnule directore, a primi asemenea și asigurarea distinsei mele considerațiuni. Paris, 81 Marte, 1878. Rue de Rennes, 97. C. A. Rosetti. BUCURESCI, 2șPriăria 1S Tristeț ile a ajunsă sărmana Românie, decá cele mai vitale interese ale iei simtă espuse a se periclita în mânele unor oameni ca d. Veis și d. Bâțcovanu-Turpis causal Unula avocată ală speculanțiloră străini, propuitori de banei fonciare, plătită spre a pleda pentru interesele loră, celălaltă, care și-a afișată turpitudinea î naintea Curței de Casațiune, și este asemenea în strinse relațiuni cu aceiași speculanți străini. Unul, care se zice Română, beneficiază de tóte drepturile de cetățiană română, și cu tóte aceste nu sa vedum nici ua singură dată in vieța, sea de câtă susțineți dă pe plată interesele străinilor, contra României, celălaltă care, fiind m încă membru al înaltei Curți de Casațiune, nu reșită de-a invoca turpis causa, spre a răpi averea altuia. Demna dualitate! ■ Și se notămă că Curtea a recunoscută casulă de turpitudine, invocați de onorabilulă d. Bâțcovenu, i-a recunoscută turpitudinea, ceaa ce la silită în urmă se demisioneze, remanându de atunci cu demnul- supranume de Turpis causa. Pe lângă acesta, suntă de notorietate publică relațiunile dintre aceste două triste personaie, legate prin lanțuri bănesci, de aceiași speculanți străini. Nu este ore de mii de ori de desperată, cândă vede cine-va căzută în mâna unoră asemeni omeni prima mare și frumósa încercare romanesca, prima silință a proprietarilor români; cari s'aă dată toți mâna și s’aă decisă a forma uă instituțiune românescá de credită? Nu este pre durerosă de-a vede că uă asemene instituțiune română, prima ce Românii au cutezată în sine se întreprindă, este pusă în periculo de două personagie ca cele pe cari le descriserămă, în favorea speculanților străini, de cari umilă este plătită directă și celălaltă îndatorata prin împrumuturi de mii de galbeni? Nu voră roși are omenii onești, și câtuși de puțină pricepuți, de-a vota după cumă ceră aceste personaje, adică de-a se face, cu sca fără scrie, unealtele speculanțiloră străini, unealtele scopurilor economice ale străiniloră, cari voiesc sî se facă din țera nostra nesce Indii europeane și din poporală română nescepar a ? Scimă că, afară de omenii perduți, cari voteză după ordine și interese personale , mai suntă uă categorie , care se lasă amăgi de sofisme, de vorbe late și de prejudecăți eronate, ca aceaa de „n’avemă bani in țară.” Acestora ne adresămă noi, căci celora ce voteză servilă după ordină sau după alte ademeniri imorale, ară fi uă profanare de-a le vorbi simțiminte românesc și interese naționale. Ei bine, acestora le ceremă grația se se uite pucină, cine suntă aceia cari susțină creditură fondară română și cine suntă aceia cari să combată și ceră uă bancă de capitaliști străini. Deuă parte vor vede tot ce România are mai însemnată, mai onestă, și mai cu semn mai avută, fără datorii și cu mare credită. De cealaltă parte vor vedea pe toți cei perduți prin reputațiune, perduți mai cu semn de datorii. Esceptândă pe d. Weis, care este avocată plătită ca se vene á interesele României, care este are și posițiunea d-lui Bâțcovanu cu uă avere ruinată de turpis causa, a domniloră Iepureni, ale căror datorii covârșescă chiară întrega lor avere imobiliară? Cine suntă are majoritatea celoră cari combată instituțiunea română, de nu totă asemeni omeni ruinați de datorii, cari, sclindă bine că uă onestă instituțiune română nu’i va putea scăpa, nu mai speră decâtă în serviciile ce vor face instituțiuniloră de speculanți străini? Se se uite bine, în amândouă părțile, cei amăgiți eră nu corupți, și se vor la în care parte este moralitatea, patriotismul, averea! După acesta nu voră avea de câtă a citi cu atențiune și a pătrunde bine raportulă Weis-Turpis causa. Jumătate este consacrată esclusivă bancelor fondare prin capitaliști, ca și cândă comitatulă delegațiloră avea se se pronunțe asupra unui proiect, de asemene bancă fondară; în cealalta jumătate compania Turpis causa se silesce în tote modurile a perde și discredita creditulă fondară română, totă în favorea bancei fondare străine. Ținta unică de la începută și pené la fine nu este decâtă sfășiarea creditului fondară ală proprietarilor români, și rădicarea pénă la ceră a avantagielor, banceloră fondare ale capitaliștiloră. Acestă tactică trebuie să deschidă oricui ochii. Apoi car suntă óre videle de căpetenie pe cari acesta onorabilă companie le găsesce creditului fondară ală proprietariloră? că dobânda este pre mare, că garanția solidară va discredita pe proprietară, că proprietarul este în periculo de-a se vede espropriată cu mare răpedeciune și în fine, totă cunoscuta palavră, că capitalurile străine vor fugi. Aceste vide le pune compania Turpis causa, în oposițiune cu marele avantagie ale banceloră fondate de capitaliști. D. Ion Ghica, în frumosulă sau discursă, a respinsă victoriosü la tóte aceste obiecțiuni de rea-credință, și n’avemă decâtă a recomanda atențiunii tuturoră darea de semn pe care o publicămă mai la vale. In ceea ce ne privesce, ne ruină mărgini la câteva scurte observațiuni. Se scie că proiectul primitivă prevedea dobânda de 5 la sută și că în Cameră sa urcată la 7 la sută, tocmai de către partizanii capitaliștilor străini, cari, fiindă in cea mai mare parte ruinați de datorii, nu saiă ce se facă ca se póta lua cu împrumută câtă mai multă pepucinulă fondă ce le-a mai rămasă nevăndută. Ei și aă <ji să : déci vomă lăsa dobânda la 5 la sută, nu vomă putea vinde obligațiunile creditului fondară de câtă cu 70 sau celă multă 80 pentru sută, și deci, nu vomă putea prinde bani, pe jumătate valorea moșieloră nóstre; astă-felă vomă remânea totă cu vechiele datorii. Acum cnse se face uă crimă proprietarilor, inițiatori că voiescă dobândă mare, pe cândă în realitate adversarii loră aă cerut-o astă-felă. Dară se vedemü déca în realitate dobânda ca șia de mare; déca nu cumva acesta mărire este numai în aparință. In adevera, este cunoscută că un singur creditulă fondată a putută în vr’uă țară se scadă dobânda. Spre a ajunge aci, trebuie se fie sprijinită de alte instituțiuni de credită. In deșertă se va prescrie ua dobândă de 5 scă chiară de 3, deci posesorul unei obligațiuni de credită fondată nu va putea s’o vom lá de câtă cu 60 sau 50 pentru sută, și astă-felă dobânda va fi în realitate de 12, și mai multă. Astă-felă nu va face mare rosi ca dobânda prevăzută de creditulă fondată se fiă de 7, căci detentorul unei obligațiuni o va putea vinde suta pentru sută seu chiară peste sută, și astăfelă dobânda reale va fi de 7, de 6 și chiară de 5. Este deră lesne de veijură că, după creditorii ce voră avea scrisurile, uă dobândă de 3 la sută pote deveni multă mai mare pentru împrumutați, de câtă una de 7. In scurtă, pentru împrumutați, dobânda scrisă pe efectele creditului fondată n’are nici uă valore, căci publicul cumpărător ă al acelor efecte o modifică prin prețintă cu care le cumpără. In ceea ce priveșce solidaritatea dintre proprietari, ar fi de cea mai neauzită absurditate, de a pretinde că „va discredita pe proprietară“. A admite că asemenea monstruozitate, ar fi a considera pe ună omă ca discreditată, din momentulă ce vă sută alții voră primi a garanta cu averea loră pentru densulă. Cine pate are se tagaduiescu că solidaritatea pe care n’o voiesc e compania Turpis causa va dauă mare soliditate, ună mare credită scrisuriloră fondare, și de acestă credită voră beneficia de uăpotrivă toți proprietarii asociați, prin urmare toți voră câștiga, ora nu voră perdle din acestă solidaritate. Spațiulă ne silesce a desbate în numarulă viitoră celelalte punte de atacă ale companiei Turpis causa; astăzi vomă termina atrăgândă încă vă dată atențiunea celoră amăgiți eră nu corupți, asupra celoră două tabere: să se uite in ce parte este însemnătatea ca omeni, onestitatea, creditul, averea, și se voteze. Se alege între faliții și perduți! in tote modurile, și intre cei cari s au mărită și îmbunătățită averile, împreună și cu posițiunea lor morale în societate. Și fiindă că totă lupta nu este susținută decâtă de speculanții străini, și anume de avocații Táncéi ^ise a României, să se observe ce desilusiune avarămă chiară cu acesta instituțiune străină; ea a venită aci cu angagiamentul de-a fi oă bancă de scumptă, de circulațiune, de emisiune etc., și in realitate nu numai că n’a fostă decâtă ună comptomă obicinuită de scumptă, dândă bani cu împrumutare pe termenă de trei luni, deră în cele din urmă a și încetată de-a face scumpturi. Dacá acesta Bancă străină, zisă a României, n’a putută se se țină nici chiară de primele angagiamente și a încetată chiară operațiunile sale ordinare, ne va putea reorganisa, cu credită și soliditate, uă instituțiune de însemnătatea creditului fonciară națională? Ce derîdere! Ce se observe oase în același timpă, ce-a făcută într’ună ană societatea română Dacia, ce-a făcut Societatea financiară a României care, pe lângă atâte operațiuni însemnate, o dată și ună concursă însemnată întreprinderilor publice, industriei naționale, și a făcută acelă împrumută ală casei pensiuniloră, mai avantagiosă de câtă tóte câte s’aă făcută vr’uă dată în România. Ancă vă dată , cei amăgiți erd nu corupți, să se uite la instituțiunile străine, la cele române, și apoi să voteze. Domnului Emilia Costinescu, redactorii administratori al Românului. Amice, Iți alătură aciuă adresă oficiale, către d. directore ală posteloră și telegrafeloră. Te rog a înmâna acea adresă d-lui directore, ș’a-mi trimite în originale responsură, c’uă traducere în limba francese, adeverită de ministerial afacerilor străine, și de cancelaria consulatului francesc. Ițîtrăinută totă d’uă dată ș’uă copie de pe cererea ce facă d-lui directore, rugându-te s’o publici, ca se pótá cunosce și publiculă cursulă acestei afaceri, a cărei desbatere a ’nceputu la tribunalulu séu. Asceptândă acel respunsu, primesce, amice, uă îmbrățișare din cele mai câlduróse. Paria, 81 Marte. C. A. Rosetti. Domnului directore ală posteloră și telegrafeloră din România. Dentuule directore. In urma afirmării dumitale, publicată în Românulă de la 1 Martie, că telegrama mea, de la 31 Ianuarie, un a parvenită la biuioulă telegrafică din Bucuresci, artă reclamată la administrațiunea linielor telegrafice din Francia, conformă cererii dumitale. Inspectorele generale, prin adresarea oficiale, cu No. 660, 2b Marte, îmi zice, intre altele: „Amă onore d’a’ți face cunoscută că telegrama dumitale, de la 3llanuarul, cu destinarea Bucuresci, a fostă regulată transmisă pe liniele francese. Este dejă necesar să, dacâ doresc, ca cercetarea se se urmeze pe lângă oficiele străine, se produci, conformă prescripțiunilor, reglementului de servicii internaționale, actulă (la piece) prin care direcțiunea telegrafelor române îți face cunoscută că depeșia domniei-tele na parvenită in Bucuresci.“ In urma acestui respunsă ală inspecțiunii din Paris, amă dreptulă, domnule directore, d’a te ruga prin acésta adresă și d’a dreptul, se-mi repeți în asemenea modă responsură ce mi-ai dată prin jiarulă Românulă, se-mi spui d’a dreptulă că telegrama mea de la 31 Ianuarie, No. 899, nu s’a primită la biuioulă telegrafică din Bucuresci, ca se potü, la rendul meu, s’o transmită aci, conformă cererii reglementare ce mi se face. Prin acestă mijlocă, domnule di CATRA CETĂȚENII BIVOLARI șI TOȚI GIURGIUVENII. Trece numărată fatală de ani, de cândă drepta urgiă a lui Dumnezeu, ne pedepsesce cu ultă sistemă de guvernamêntu, străină de mintea și inima Româniloră. Scopul lui, e stingerea coloniei latine din Dacia divului Traiană. Dumnezică, credă că, că într’adinsă ne-a certată cu acestă regiune, pentru că noi perdusemă memoria Goților din epoca invasiunei, și elă, în nepőtrunsa sea înțelepciune, a voită se mai vedemă vădată, că inimicii sempiterni ai viței latine, Goții, trăiască incă, și sunt cu multă mai rér decâtă strămoșii lor, din evula mea jiă. Aici în Dacia, marginea orientale a Europei, ei voră se stingă totă ce e romană, prin concesiunile, prin joncțiunile și prin băncile loră; și cândă noi, storși de tară, nu mai putemă plăti milionele cu cari ne aă înșelată Strousberg și principii nemțesci, guvernulă, complicele loră, menită a nu se nutri de câtă cu fafă și sânge română, ne serocesce și ne ucide, pentru ca se facă locă Goțiloră moderni in vechia Daciă a lui Traiană. Intr’ună momenta de luciditate, presimțisem de atunci reala fatală, îlă prevedusem, și să denundasem amiciloră; și nenorociții, n’aă vrută se înțelegă; vai de ei, déru vai de țară! De atâta timpă, mai alesă in urma catastrofei gotice din Gallia, sora nóstră, Românii suferă amorțiți ca de sângere. Voi bivolari, în aceste împregiurări primii și cei mai demni cetâți ani ai României, voi cei de ântâiă ați proclamată și ați pusă în lucrare, dreptură firescu, dreptură dumnezeiescă, dreptură înnăscută ală împrotivirii legiuite. însuși acestă guvernă gotică, în prima amețală, s’a închinată dinaintea vocei poporului, care este închipuirea lui Dumnezeătre pămentă, și a revocată darea de față pusă asupra vostră. Ați dată exemplu măreță țerei întregi. Causa vostră e causa Românimei întregi. Cei ce au căzută din voi, nu-i mai plângeți rogu-ve: mortea loră pentru dreptate, e mortea cea mai dulce și și mai frumósa pre pămentă; ei trăiescă în inima Româniloră pre cari Îi desceptă la nouă vieță, ei sunt astăzi înaintea lui Dumnezicu, tatălă cerului și ală pământului, apărători ai causei Românilor, in contra barbariloră. Barbarii, răpind ă drepturile suveranității poporului română, ve închidă acumă și vé daă in judecată pe voi cei ce ați remasă cu vieța. Nu desperați, causa vostră e a nóstra a tuturora.