Romanulu, iulie 1873 (Anul 17)

1873-07-15

ANULU ALU SEPTE-SPRE­ DECELE VOESCE ȘI VEI PUTE Ori-ce cereri pentru Romania, se adre­­seza la administrațiunea (pari nl n'i, AN­UNȚURI n pagina a IV, spațiul I) de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS: la n-ni­ í Crain et Mi­­coud, 9, rue Drouot, 9. LAWIENA :lad-nfí Haasenstein și Vogler Neuennarkt, II. Scrisori și ori­ ce trimiteri nefrancate vor­ fi refnsate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BUNI EXEMPLARULU. SERVICIU TELEGRAFICU alu “ROMÂNULUI.“ i St. Petersburg, 25 Iulie.— Intre condi­­țiunile de pace, închiriate cu Kautilă de Kiva, afară de plata indemnității de res­­belă, în sumă de 2,000,000 ruble, mai fi­­gureză și cele următore: ocuparea pentru mai multă timpii a orașelor­ Sh­urahan și Hungrad, desființarea pedepsei cu morte, hanatul se se guverne totîl de kauală, frun­taria Kiveî se ftă pene la r­alii Amu-Daria, tote vechiele posesiuni ale Kiveî, situate pe țărmul­­ drepta ală râului Amu-Daria, se fiă date Buharei, ca recompensă pentru ajutorele oferite Rusiei. Evacuarea Kiveî de trupele generalelui Kaufmann s-a fixată la 27 Augustă. Paris, 25 iulie.­ Este probabile că A­­dunarea naționale ’și va 'ncepe vacanțele de Mercuria viitore. In ședința Camerei s’a dată citire unei epistole a ducelui d’Aumale, prin care cere congediă, pentru c’a fost numit președinte al­ consiliului de resbelă care va judeca pe marerialele Bazaine. ALTA TELEGRAMA. Madrid, 25 iulie. — Minoritatea intran­­siginte din Cortesî­voiesce se stabilescă la Cartagena guvernă independinte. Fregata prusiană Frederic Karl a prinsu vaporea insurgințiloră Vigilintea, care mer­gea în America spre a proclama indepen­­dința colonieloră. Paris, 25 iulie sera. Journal-Paris crede a ș­i că candidatura Robenzollern la tro­­nul­ Spaniei nu e cu totulă părăsită n Spania. „ Comisiunea pennanunte a camerei de la Versailles s­a alesă : 17 membrii aparțină dreptei și 8 oposițiunii. Redacțiunea și Adiministrațiimea, Strada Academiei, No. 26. DUMINECA; 15 IULIU 187s. LUMINEZA-TE ȘI TEI FI Edițiunea de sóra BUCURESCI, 11. COPTORI! Monitorele a publicații tabelulu ofi­ciale despre mișcarea h­olerei în Cra­­neu tru­diua de 25 — 26 Iuniu, 18 I . . — 1 — • 7 A. ’ ."««1 * în modula următoră: „Bolnavi vechi 17, noul 11, moiV 4, însănătoșiți 14, rămași bolnavi 10.“ Aurora Craiovei respunde: „Din acei săraci morți de la 35 până la 45 pe­­ Ji. Din lucrătorii de la dru­­mul a-de­ ferit morii ierăși câte 6—8 pe­­ ji. „Mortalitatea creșce. Isbinda boia într’uă casă, toți moră și casa rămâne pustiă. Una numără însemnată de case ale săracilor, aă rămasă pustii. Cei mai mulți moră și se agropă fără preoți. „Telegramele din plasa Câmpului spună că comunele Cetatea, Rudarii, Răscitii, Dobridoru și altele, popo­­rate cu case peste 1.000 locuitori, saă spartă, că locuitorii aă fugiră la pă­dure, că nici uă administrațiune nu mai există, fiindă și consilierii fugiți.“ In privința măsurelor, ce guver­­nulă afirmă c’a luată, Aurora Craiovei zi­ce: „Prin urmare, măsura luată este ierăși­tă ilusiune, ș’acesta este păca­­tulă la noi, ca tote măsurile, tóte disposițiunile, tóte instituțiunile, tóte servițiele nóstre publice se fiă ilusirni, numai dările și împlinirile toto­de­­una aă fostă și suntă cu vêrfű și­­ n­­desate.* Aurora Craiovei adauge că, între­­bândă p’ună medică în „privința mă­sureloră ce s’aă luată, consciințiosulă medică răspunse : — „Se ne rugama lui Dumnezică se ne ierte păcatele, se ’nțelege păcatele prostiei ș’ale indiferin­ței, păcate mari, așta de mari, cari aducă miseria li­nui poporu.“ Nimeni nu pate bănui că place gu­vernului ca poporațiunea se fiă sece­rată și de h­oleră. Acesta fiindă nead­misibile, devine nvederată, chiară pen­tru cei mai optimiști în privința gu­vernului, că originea lui fiindă nele­gală, consecințele nu potă fi de câtă nepăsare, destrămare și m­ă șiră fără sfîrșită de ilegalități. Acesta este causa că, de lauri capăt pănă la celă­l­altă ală țărei, sandie ne­curmată șiuieratură biciului, răcnetele bătăușiloră, țipetele suferințeiloră și jăfuițiloră, cari țipă toți cu sătenii din comuna Bucșianu­: „Ne pună se luerămă câte ună po­­gonă și două de arătură, ca se ni se dea voie se îngropămă la biserică pe morții noștrii; ne desbracă femeiele și copiii, ne iea plășile și hainele f­eme­­ilor­ și ale copiilor, cândă suntă la pescuire; ne iea vitele prin forță și bătăi; se facă stăpâni pe pământulă nostru, și frica și spaima domnesce peste totă.“ E că ce ne mai spune astăzi urmă­­torea telegramă: «Zimnicea, 25 Iuliu. „D-lorioredactori ai ROMANULUI. „Autoritățile guvernului actuale, ne­­mulțămindu-se că mi-aă secestrată vi­tele de muncă, ca consilieră comunale în 1872, pentru că comuna Zimnicea n’a fostă în stare a achita debitulă a­­celui ană, apoi a­seră, 12 cuvinte, pe cândă mă găsiamă în pretoriulă pri­măriei cu alți consilieri și cu prima­rele, amă fostă maltratată și bătută chiară acolo de către aginții și gen­­darmii poliției, și ’n urmă arestată. „Mi s’a luată ilegale singura mea avere, apărată prin lege, nă pusă-o in vendere, déru cu persona ce mai dă? Nu cum­va voră a o pune și pe ea la mezat«? „Amă reclamată ministrului, deră um­­ică. Amă denunțată casulă și pro­­curorelui­ generale și vă comunică și d-vóstra, ca să veddă lumea în ce tim­puri ne găsimă. „Anghelu Serbu­.“ „La ce finit vomă ajunge ore“ ? în­trebă Armonia de la Roman—de la 12 iuli­— vorbindă despre starea Comu­nei d’acolo, și­­ acestă ’ntrebare res­punde : „De la nimeni nu se capătă de câtul unu „nu sciii,“ pronunțată c’uă grijă ce se vede imprimată pe faciä.“ Grija o ’nțelegemă, deră nu putemă admite că pate cine­va să se scuse către elă însuși, rescendu’și că „nu scie la ce capătă vomă fi conduși.“ Principiulă fiindă cunoscută, n’au de­câtă să i­ se deducă consecințele și capătulă este descoperită. Dumineca trecută ne-amă împlinită acesta detorță. Amă arătată care este principiulă guvernului din noptea de la 11 Martie, și, unul câte unul ur­­mândă actele sale, împlinirea îngagia­­mintelor­ séle, arătarămă capătulă la care trebuie să ne conducă. Organele guvernului nu putură să ne răspundă, să ne combată și să do­­vedescă și densele prin logica fapte­­lor­, că suntemă in amăgire. Arătară mă cari aă fostă până as­tăzi simțimintele Maghiarilor, în pri­­vința nóstrá și nu găsirămă cea mai mică dovadă că ș’aă schimbată vechia loră politică. Din contra, persecuta­rea Românilor­ de peste Carpați, pănă și chiară în limba loră, închiriarea tratatului cu Porta, în privința Por­­ților­-de-Feru, și funcțiunele ce ne ceru, însoțite de proclamarea indepen­­dinție i, sunt­ dovez­i temeinice că dra­gostea sară pentru noi nu este alta de­câtă d’a­ ne lăsa se ne iea în brațe deslipiți de ori-ce alte protecțiuni, ca se ne potă tescui pănă la morte. Periclulu devine cu atâtă mai mare, cu câtă ni se spune că și Rusia a con­simțită d’a ne lăsa în preda Unguri­­loră. Ea consimte să li se de func­­țiunile, economice și strategice, dăn­­du-i și iei calea strategică, printr’uă funcțiune a Galaților, cu liniele sale ferate. Să se de,­­]icea Petru­ celă-mare, să se de Austriei tată ce nu i-se va pute refusa, căci lesne apoi i-se va pute relua. Să se de Austriei Bucovina, ca să putemă lua apoi Basarabia. Sĕ se dó Ungurilorü juncțiunile, cari le deschide calea strategică, dorit să mi-se de acea­a­și compensare prin funcțiunea Galați. Și daci va decurge firesce, la ora proprie . Să se de Unguriloru Valachia, dorit să mi-se de Moldavia. Acestea sunt, încă nă­ dată, logicele deduceri ale faptelor­, tóte în con­formitate cu îngagiamintele luate. Nici uă deslușire logică nu ni s’a dată, nici uă demonstrare logică nu s’a opusă temeriloră nóstre, și prin urmare avemă dreptulă și datoria a re­peți în Dumineca de mâne cea­a ce­­ jiserămă în Dumineca trecută: — întemeiați pe politica ce urmeza guvernulă și pe tote actele sale, tote în conformitate cu acea politică, sun­temă siliți a crede că elă, condusă de d.Andrassy, este­otărîtă să facă, suptă vălulă celu fru­mosă ală independin­­ței, uă lovire­ de-Stată, care se-i de putința d’a da­uă parte din țară Un­guriloru prin funcțiunile cerute și cea­laltă Rusiei, prin funcțiunile ce va cere, ș’a deplini astă­felu îngagiamin­­­tele luate cu străinii. Cum însă depli­n­escă cei­l­alți Ro­mâni îngagiamintele ce aă către ei Gușii și către mama loră cea mare ? Stândă în cea mai deplină definire și nepăsare. Se nu ne mai plângemă dorit de guvernă, cândă noi euși­ ne voimă se ne culcămă pe așternută ce elă s’a îngagiază a ne face. Estragemă de pe mai multe tele­grame din La République francaise și le Siecle, urmatórele sciri­ din Spania: Noulu ministeriă s’a presintatu în Cor­­tesi, compusă precum l’amă anunțată, afară de următorele mici modificațiuni, făcute ’11 sînulă seu : d. Soler a luată ministerială de esterne, d. Gonzoles a trecută la lucrări publice și d. Moreno Rodrigues la justiția. Președintele cabinetului expune programa­rea în modulă următorii: ne declarămă republicani federali și nu represintămă re­­acțiunea în contra ministerului trecută; amă venită se restabilimă ordinea și disci­plina în armată, cu orî­ce preță; vomă face justiția egale pentru toți; vomă pedepsi pe toți aceia carii se voră încerca­re atente la ordine și legalitate ; vomă avé­uă po­litică conservatóre și vomă realisa tote re­formele inerente cu regimele democratică, asceptămă și de la cameră se’șî indepli­­n­es­că și ea patriotica’î misiune d’a discuta și vota Constituțiunea federale a statului. Terminândă, Salmeron adauge, că regretă rescularea și declararea de independinte a câtoră­va provincie, care n’aă asceptată de­­cisiun­ea Cortesiloră , va face case ca dom­nia legii se se restabilescă, combătândă cu energie pe Carliști. Programă a fostă forte aplaudată de Cor­­tesi. Ministrul­ de interne citesce apoi uă te­legramă, prin care se anunță că Valencia s’a proclamată stată federale autonomă, cu tote opunerile autorităților, și că Sevila este pe cale de a o imita, declarândă independința Andalusiei. Ministrulă anunță încă ună actă de pa­­triotismă, pe care Cortesii îl­ priimescă în aplause : ună milițiană republicană de la Estella, orașiă înconjurată de Carlisti, s’a inclu­să în serbăria și s’a decisă a fi asvir­­lită în aeră cu densa, de câtă se o preda Carliștilor­. Se asigură că ministerul­ a ținută mai multe consilii și a luată mai multe măsuri energice pentru restabilirea ordinii, între cari și rădicarea efectivului guardei civile la 40,000 omeni, trimiterea în provincii de delegați speciali, destituirea guvernatori­­lor­ din Murcia și Valencia, ștergerea din cadre a generalului Contreras și trimiterea lui înaintea unui consiliu de resbelă, decla­rarea de a se trata ca corsare tote vasele ce ară lua parte la insurecțiune, și trimiterea armatei din Catalonia în Aragona, spre a o reorganiza și disciplina, tată, deca care cum­va prudintele preten­­dinte nu va lua fuga la apropierea tru­­pelor­ armatei regulate. Monitorele ne dă astăi­i să scrie plăcută și una durerosă. Cea plăcută este una comunicată, la a­­dresa Românului,, prin care face cunoscută că cererea cetățenilor­ din Slatina, în pri­vința gazei, va fi pe deplină satisfăcută. Pândă acesta scrie, esprimem recunoscința nostră ministeriului lucrărilor­ publice. Scrrea cea durerosă este incendiulu care a bântuită orașiului Botoșiani. Guvernul­ face apelă la frăția românescă. Se ne animă cu toții cu guvernul pe acestă termina și se­ in­bifimă se veită că este în a­­dever’il frăția și solidaritate între Rom­ânu Reproducem!! seriile următore ,după edițiunea de dimineța a dia­­rtului nostru din numerala trecută: In desvoltarea interpelării sale des­pre politica guvernului, d. Jules Favre a­­ sisit, în ședința de la 21 a Adunării de la Versailles: «Teza vrea se scie unde o conduce guver­­nul». Ea impută guvernului că depărteză re­publicanii din administrațiune. Care suntă intențiunile guvernului în privința preten­­dințiloru legitimiștî, orleaniști și bonapar­­tiști ?» Responsul­ din partea guvernului, dată de ducele de Broglie, fu­­ Că d. Jules Favre n’a înaintată nici una faptă seriosă, și prin urmare va respunde nu­mai că guvernul­ se conformă programei sale din 24 Mai­, adică armistițiu între par­tite, respectă Adunării naționale, reservă în privința formei de guvernă. Mai nainte de stabilirea unei forme definitive, e necesariu se i-se pregătescă cu soliditate basele. Nu cestiune d’a se satisface partitele din majo­­ritate , daca stânga nu va mai fi desbinată, nu va mai fi imposibile va fi și satisfăcută. Lăsați-ne programa, pe care ori-ce omă in­tegru trebuie s’o aprobe : unirea tuturoru forțelor­ legale și conservatóre. abonamente In Cajtiliile: unitamii 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună 5 lei Oi yisUicte luna anii 58 lei; șese luni 29 lei trei luni 15 lei; ai luni 6 lei. Francia, Italia și­ Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria,și Germania, pe trimistru franci 18 A se adresa LA PARIS , la d. Larrast Ha­­legrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nii Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA, lad. B. G. Popovici,Fleisch­markt. 15. Totă Le Siecle anunță, după uă tele­gramă, că faimosul­ Santa-Cruz, care ac­­tualminte mînjesce prin presința sea pă­mentală francese, și-a reluată rasa și este gata de plecare spre Roma, unde speră se se arunce la piciorele Papei și se’î ceră iertare. Santa Cruz pate se fi­ asigurată : va fi iertată! Foiele ultramontane din Fran­cia ii voră da scrisori de recomandațiune Citim­ă in Le Siecle. Intrarea lui Don Carlos în Spania a a­­runcată foiele ultramontane francese în­­tr'una­ adevărată deliră. . . U Union scrie că uă rară sfruntare că «déca, printr’uă fe­ricită și grabnică combinațiune, carliștii ară ave în acestă momentă 50,000 pusei mai multă la disposițiunea loră, ară fi la Madrid în 15 z­ile». La cine se adresă a­­cestă apelă, la ce guvernă, la care socie­tate ? Pe d’altă parte , Univers, preocupată și deusulă de aceașî cestiune, scrie cu ci­­nisma aceste linie: «Soluțiunea acestei cestiuni póte s’o dea, in lipsă de guvernă și de suverani, partita conservatore europenă. Don Carlos n’are lipsă de ómeni: efectivul­ forțeloră sele ară și grabnică îndouită, întreită, déca ară puté se am­ieze pe toți aceia carii voiescă se combată supt ordinile séle pentru familia, proprietate și religiune. Fiă ca ajutorulu de care are necesitate se i­ se deea și tri­­um­fală va fi răpede. De nu, este probabile c’uă campanie de mai mulți ani se deschide ’n Spania. Ele, prin urmare, partita conservatore invitată a procura­tusei bandiților, cari s’aă pusă în rebeliune în contra guvernu­lui regulată ală Spaniei! . Univers se teme că, daca «conservatorii» nu vor­ interveni, campania întreprinsă de Don Carlos «o se d­ă câți­va ani». Speranța nostră este că ea va ține mai puțină și că ’n curândă vomă pute se anunțămă că Don Carlos și­­a primită recompensa atâtă de bine meri­ onorabilului meu­ amicii d. C. A. Rosetti. Tja­cea d’ân­oaiă întrevedere a nos­tră, după înturnarea d-tele din Pa­ris, mi-ai înmânată opera d-lui Ar­thur Hubbard,advocat,întitulată: „Li­­berté-Egalité-Fraternité partea 1-a: „ Lettres d'un inculpe,“ partea 2-a. Ați insistată ca s’o studiezü; acésta amă și făcută-o. Suntă datorii să-’ți mulțămescă, mai ântâiă, c’acestă studiă mi-a dată oca­­siune se lucreză uă serie de article, pe cari te roga să le dai publicității. Ele suntă menite să arate publicului că drepturile, libertățile ce îe-aă do­bândită, fără mari jertfe, prin Con­­stituțiune, nu suntă îndestulătore, fără legi cari sĕ le garanteze și se­le de vieță și putere. Suntă âncă datorii sâ-ți mulțămescă, fiindă­ c’uă mare parte din ideiele a­­cestei opere prețiose,—care n’are altă defectă de­câtă că nu conține tóte desvolturile câte le efige subiectul«,— le­amă avută, le­amă, și le­amă pro­fesată, înțelegi déja câtă mulțămire sufletesca mi-ai procurată. Autorele, cu ochiulă filosofului pro­fundă, adresându-se societății, esprime două mari adevăruri. Legile cele mai liberale, instituțiu­nile cele mai bine-facotóre pentru so­cietate, cadă, se nimicesca, daca nu suntă susținute, cu tăria convicțiunii, de masa națiunii. Ori­câtă de mari și ’nsemnate ară fi operile unei națiuni, totă rămâne în urmă multe âncă de făcută, nefiindă permisă nimănui, într’ună guvernă de­mocratică, a adormi, a se da repau­sului, în credință că numai este ni­­mică de făcută, că totulu s’a făcută. Acestă adeveră nu va pătrunde pro animele nóstre? In țara nostră ru ară găsi densula aplicațiune în fie­­care momentă? După desființarea robiei, a iobăgiei, după proclamarea libertății, a egali­tății și a frățietății, la 1848, după do­bândirea Convențiunii, a unirii țări­­lor, surori, etc., in urma tutoră aces­tor acte de însemnătate politică, nu ne­­a mai rămasă are nimică de făcută? In privința organisațiunii nóstre sociale, după adoptarea legislațiunii francese, în întregimea sea, n’avemă are datoria d’a lucra ne’ncetată ca se stabilimă armonia ce cată se domine între densele cu Constituțiunea libe­rală ce ne-amu dată? Fără se­amă pretențiunea d’a schița uă analisă a acestui apă ce mi-ai conftată, nici a urma pasă cu pasă p’acestă bună autore și vechiă amică ală d-tele âncă de la celă d’ântâiă esilă celu făcuși în Francia, făr’a’lă

Next