Romanulu, iulie 1873 (Anul 17)

1873-07-15

ANULU ALU SEPTE-SPRE DECELE VOESCE ȘI VEI PUTE Ori-ce cereri pentru Romania, se adreseza la administrațiunea (pari nl n'i, ANUNȚURI n pagina a IV, spațiul I) de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS: la n-ni í Crain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LAWIENA :lad-nfí Haasenstein și Vogler Neuennarkt, II. Scrisori și ori ce trimiteri nefrancate vor fi refnsate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BUNI EXEMPLARULU. SERVICIU TELEGRAFICU alu “ROMÂNULUI.“ i St. Petersburg, 25 Iulie.— Intre condițiunile de pace, închiriate cu Kautilă de Kiva, afară de plata indemnității de resbelă, în sumă de 2,000,000 ruble, mai figureză și cele următore: ocuparea pentru mai multă timpii a orașelor Shurahan și Hungrad, desființarea pedepsei cu morte, hanatul se se guverne totîl de kauală, fruntaria Kiveî se ftă pene la ralii Amu-Daria, tote vechiele posesiuni ale Kiveî, situate pe țărmul drepta ală râului Amu-Daria, se fiă date Buharei, ca recompensă pentru ajutorele oferite Rusiei. Evacuarea Kiveî de trupele generalelui Kaufmann s-a fixată la 27 Augustă. Paris, 25 iulie. Este probabile că Adunarea naționale ’și va 'ncepe vacanțele de Mercuria viitore. In ședința Camerei s’a dată citire unei epistole a ducelui d’Aumale, prin care cere congediă, pentru c’a fost numit președinte al consiliului de resbelă care va judeca pe marerialele Bazaine. ALTA TELEGRAMA. Madrid, 25 iulie. — Minoritatea intransiginte din Cortesîvoiesce se stabilescă la Cartagena guvernă independinte. Fregata prusiană Frederic Karl a prinsu vaporea insurgințiloră Vigilintea, care mergea în America spre a proclama independința colonieloră. Paris, 25 iulie sera. Journal-Paris crede a și că candidatura Robenzollern la tronul Spaniei nu e cu totulă părăsită n Spania. „ Comisiunea pennanunte a camerei de la Versailles sa alesă : 17 membrii aparțină dreptei și 8 oposițiunii. Redacțiunea și Adiministrațiimea, Strada Academiei, No. 26. DUMINECA; 15 IULIU 187s. LUMINEZA-TE ȘI TEI FI Edițiunea de sóra BUCURESCI, 11. COPTORI! Monitorele a publicații tabelulu oficiale despre mișcarea holerei în Craneu trudiua de 25 — 26 Iuniu, 18 I . . — 1 — • 7 A. ’ ."««1 * în modula următoră: „Bolnavi vechi 17, noul 11, moiV 4, însănătoșiți 14, rămași bolnavi 10.“ Aurora Craiovei respunde: „Din acei săraci morți de la 35 până la 45 pe Ji. Din lucrătorii de la drumul a-de ferit morii ierăși câte 6—8 pe ji. „Mortalitatea creșce. Isbinda boia într’uă casă, toți moră și casa rămâne pustiă. Una numără însemnată de case ale săracilor, aă rămasă pustii. Cei mai mulți moră și se agropă fără preoți. „Telegramele din plasa Câmpului spună că comunele Cetatea, Rudarii, Răscitii, Dobridoru și altele, poporate cu case peste 1.000 locuitori, saă spartă, că locuitorii aă fugiră la pădure, că nici uă administrațiune nu mai există, fiindă și consilierii fugiți.“ In privința măsurelor, ce guvernulă afirmă c’a luată, Aurora Craiovei zice: „Prin urmare, măsura luată este ierășită ilusiune, ș’acesta este păcatulă la noi, ca tote măsurile, tóte disposițiunile, tóte instituțiunile, tóte servițiele nóstre publice se fiă ilusirni, numai dările și împlinirile totodeuna aă fostă și suntă cu vêrfű și ndesate.* Aurora Craiovei adauge că, întrebândă p’ună medică în „privința măsureloră ce s’aă luată, consciințiosulă medică răspunse : — „Se ne rugama lui Dumnezică se ne ierte păcatele, se ’nțelege păcatele prostiei ș’ale indiferinței, păcate mari, așta de mari, cari aducă miseria linui poporu.“ Nimeni nu pate bănui că place guvernului ca poporațiunea se fiă secerată și de holeră. Acesta fiindă neadmisibile, devine nvederată, chiară pentru cei mai optimiști în privința guvernului, că originea lui fiindă nelegală, consecințele nu potă fi de câtă nepăsare, destrămare și mă șiră fără sfîrșită de ilegalități. Acesta este causa că, de lauri capăt pănă la celălaltă ală țărei, sandie necurmată șiuieratură biciului, răcnetele bătăușiloră, țipetele suferințeiloră și jăfuițiloră, cari țipă toți cu sătenii din comuna Bucșianu: „Ne pună se luerămă câte ună pogonă și două de arătură, ca se ni se dea voie se îngropămă la biserică pe morții noștrii; ne desbracă femeiele și copiii, ne iea plășile și hainele femeilor și ale copiilor, cândă suntă la pescuire; ne iea vitele prin forță și bătăi; se facă stăpâni pe pământulă nostru, și frica și spaima domnesce peste totă.“ E că ce ne mai spune astăzi următorea telegramă: «Zimnicea, 25 Iuliu. „D-lorioredactori ai ROMANULUI. „Autoritățile guvernului actuale, nemulțămindu-se că mi-aă secestrată vitele de muncă, ca consilieră comunale în 1872, pentru că comuna Zimnicea n’a fostă în stare a achita debitulă acelui ană, apoi aseră, 12 cuvinte, pe cândă mă găsiamă în pretoriulă primăriei cu alți consilieri și cu primarele, amă fostă maltratată și bătută chiară acolo de către aginții și gendarmii poliției, și ’n urmă arestată. „Mi s’a luată ilegale singura mea avere, apărată prin lege, nă pusă-o in vendere, déru cu persona ce mai dă? Nu cumva voră a o pune și pe ea la mezat«? „Amă reclamată ministrului, deră umică. Amă denunțată casulă și procurorelui generale și vă comunică și d-vóstra, ca să veddă lumea în ce timpuri ne găsimă. „Anghelu Serbu.“ „La ce finit vomă ajunge ore“ ? întrebă Armonia de la Roman—de la 12 iuli— vorbindă despre starea Comunei d’acolo, și acestă ’ntrebare respunde : „De la nimeni nu se capătă de câtul unu „nu sciii,“ pronunțată c’uă grijă ce se vede imprimată pe faciä.“ Grija o ’nțelegemă, deră nu putemă admite că pate cineva să se scuse către elă însuși, rescendu’și că „nu scie la ce capătă vomă fi conduși.“ Principiulă fiindă cunoscută, n’au decâtă să i se deducă consecințele și capătulă este descoperită. Dumineca trecută ne-amă împlinită acesta detorță. Amă arătată care este principiulă guvernului din noptea de la 11 Martie, și, unul câte unul urmândă actele sale, împlinirea îngagiamintelor séle, arătarămă capătulă la care trebuie să ne conducă. Organele guvernului nu putură să ne răspundă, să ne combată și să dovedescă și densele prin logica faptelor, că suntemă in amăgire. Arătară mă cari aă fostă până astăzi simțimintele Maghiarilor, în privința nóstrá și nu găsirămă cea mai mică dovadă că ș’aă schimbată vechia loră politică. Din contra, persecutarea Românilor de peste Carpați, pănă și chiară în limba loră, închiriarea tratatului cu Porta, în privința Porților-de-Feru, și funcțiunele ce ne ceru, însoțite de proclamarea independinție i, sunt dovezi temeinice că dragostea sară pentru noi nu este alta decâtă d’a ne lăsa se ne iea în brațe deslipiți de ori-ce alte protecțiuni, ca se ne potă tescui pănă la morte. Periclulu devine cu atâtă mai mare, cu câtă ni se spune că și Rusia a consimțită d’a ne lăsa în preda Unguriloră. Ea consimte să li se de funcțiunile, economice și strategice, dăndu-i și iei calea strategică, printr’uă funcțiune a Galaților, cu liniele sale ferate. Să se de,]icea Petru celă-mare, să se de Austriei tată ce nu i-se va pute refusa, căci lesne apoi i-se va pute relua. Să se de Austriei Bucovina, ca să putemă lua apoi Basarabia. Sĕ se dó Ungurilorü juncțiunile, cari le deschide calea strategică, dorit să mi-se de aceaași compensare prin funcțiunea Galați. Și daci va decurge firesce, la ora proprie . Să se de Unguriloru Valachia, dorit să mi-se de Moldavia. Acestea sunt, încă nă dată, logicele deduceri ale faptelor, tóte în conformitate cu îngagiamintele luate. Nici uă deslușire logică nu ni s’a dată, nici uă demonstrare logică nu s’a opusă temeriloră nóstre, și prin urmare avemă dreptulă și datoria a repeți în Dumineca de mâne ceaa ce jiserămă în Dumineca trecută: — întemeiați pe politica ce urmeza guvernulă și pe tote actele sale, tote în conformitate cu acea politică, suntemă siliți a crede că elă, condusă de d.Andrassy, esteotărîtă să facă, suptă vălulă celu frumosă ală independinței, uă lovire de-Stată, care se-i de putința d’a dauă parte din țară Unguriloru prin funcțiunile cerute și cealaltă Rusiei, prin funcțiunile ce va cere, ș’a deplini astăfelu îngagiamintele luate cu străinii. Cum însă deplinescă ceilalți Români îngagiamintele ce aă către ei Gușii și către mama loră cea mare ? Stândă în cea mai deplină definire și nepăsare. Se nu ne mai plângemă dorit de guvernă, cândă noi euși ne voimă se ne culcămă pe așternută ce elă s’a îngagiază a ne face. Estragemă de pe mai multe telegrame din La République francaise și le Siecle, urmatórele sciri din Spania: Noulu ministeriă s’a presintatu în Cortesi, compusă precum l’amă anunțată, afară de următorele mici modificațiuni, făcute ’11 sînulă seu : d. Soler a luată ministerială de esterne, d. Gonzoles a trecută la lucrări publice și d. Moreno Rodrigues la justiția. Președintele cabinetului expune programarea în modulă următorii: ne declarămă republicani federali și nu represintămă reacțiunea în contra ministerului trecută; amă venită se restabilimă ordinea și disciplina în armată, cu orîce preță; vomă face justiția egale pentru toți; vomă pedepsi pe toți aceia carii se voră încercare atente la ordine și legalitate ; vomă avéuă politică conservatóre și vomă realisa tote reformele inerente cu regimele democratică, asceptămă și de la cameră se’șî indeplinescă și ea patriotica’î misiune d’a discuta și vota Constituțiunea federale a statului. Terminândă, Salmeron adauge, că regretă rescularea și declararea de independinte a câtorăva provincie, care n’aă asceptată decisiunea Cortesiloră , va face case ca domnia legii se se restabilescă, combătândă cu energie pe Carliști. Programă a fostă forte aplaudată de Cortesi. Ministrul de interne citesce apoi uă telegramă, prin care se anunță că Valencia s’a proclamată stată federale autonomă, cu tote opunerile autorităților, și că Sevila este pe cale de a o imita, declarândă independința Andalusiei. Ministrulă anunță încă ună actă de patriotismă, pe care Cortesii îl priimescă în aplause : ună milițiană republicană de la Estella, orașiă înconjurată de Carlisti, s’a inclusă în serbăria și s’a decisă a fi asvirlită în aeră cu densa, de câtă se o preda Carliștilor. Se asigură că ministerul a ținută mai multe consilii și a luată mai multe măsuri energice pentru restabilirea ordinii, între cari și rădicarea efectivului guardei civile la 40,000 omeni, trimiterea în provincii de delegați speciali, destituirea guvernatorilor din Murcia și Valencia, ștergerea din cadre a generalului Contreras și trimiterea lui înaintea unui consiliu de resbelă, declararea de a se trata ca corsare tote vasele ce ară lua parte la insurecțiune, și trimiterea armatei din Catalonia în Aragona, spre a o reorganiza și disciplina, tată, deca care cumva prudintele pretendinte nu va lua fuga la apropierea trupelor armatei regulate. Monitorele ne dă astăii să scrie plăcută și una durerosă. Cea plăcută este una comunicată, la adresa Românului,, prin care face cunoscută că cererea cetățenilor din Slatina, în privința gazei, va fi pe deplină satisfăcută. Pândă acesta scrie, esprimem recunoscința nostră ministeriului lucrărilor publice. Scrrea cea durerosă este incendiulu care a bântuită orașiului Botoșiani. Guvernul face apelă la frăția românescă. Se ne animă cu toții cu guvernul pe acestă termina și se inbifimă se veită că este în adever’il frăția și solidaritate între Românu Reproducem!! seriile următore ,după edițiunea de dimineța a diartului nostru din numerala trecută: In desvoltarea interpelării sale despre politica guvernului, d. Jules Favre a sisit, în ședința de la 21 a Adunării de la Versailles: «Teza vrea se scie unde o conduce guvernul». Ea impută guvernului că depărteză republicanii din administrațiune. Care suntă intențiunile guvernului în privința pretendințiloru legitimiștî, orleaniști și bonapartiști ?» Responsul din partea guvernului, dată de ducele de Broglie, fu Că d. Jules Favre n’a înaintată nici una faptă seriosă, și prin urmare va respunde numai că guvernul se conformă programei sale din 24 Mai, adică armistițiu între partite, respectă Adunării naționale, reservă în privința formei de guvernă. Mai nainte de stabilirea unei forme definitive, e necesariu se i-se pregătescă cu soliditate basele. Nu cestiune d’a se satisface partitele din majoritate , daca stânga nu va mai fi desbinată, nu va mai fi imposibile va fi și satisfăcută. Lăsați-ne programa, pe care ori-ce omă integru trebuie s’o aprobe : unirea tuturoru forțelor legale și conservatóre. abonamente In Cajtiliile: unitamii 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună 5 lei Oi yisUicte luna anii 58 lei; șese luni 29 lei trei luni 15 lei; ai luni 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria,și Germania, pe trimistru franci 18 A se adresa LA PARIS , la d. Larrast Halegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nii Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA, lad. B. G. Popovici,Fleischmarkt. 15. Totă Le Siecle anunță, după uă telegramă, că faimosul Santa-Cruz, care actualminte mînjesce prin presința sea pămentală francese, și-a reluată rasa și este gata de plecare spre Roma, unde speră se se arunce la piciorele Papei și se’î ceră iertare. Santa Cruz pate se fi asigurată : va fi iertată! Foiele ultramontane din Francia ii voră da scrisori de recomandațiune Citimă in Le Siecle. Intrarea lui Don Carlos în Spania a aruncată foiele ultramontane francese într'una adevărată deliră. . . U Union scrie că uă rară sfruntare că «déca, printr’uă fericită și grabnică combinațiune, carliștii ară ave în acestă momentă 50,000 pusei mai multă la disposițiunea loră, ară fi la Madrid în 15 zile». La cine se adresă acestă apelă, la ce guvernă, la care societate ? Pe d’altă parte , Univers, preocupată și deusulă de aceașî cestiune, scrie cu cinisma aceste linie: «Soluțiunea acestei cestiuni póte s’o dea, in lipsă de guvernă și de suverani, partita conservatore europenă. Don Carlos n’are lipsă de ómeni: efectivul forțeloră sele ară și grabnică îndouită, întreită, déca ară puté se amieze pe toți aceia carii voiescă se combată supt ordinile séle pentru familia, proprietate și religiune. Fiă ca ajutorulu de care are necesitate se i se deea și triumfală va fi răpede. De nu, este probabile c’uă campanie de mai mulți ani se deschide ’n Spania. Ele, prin urmare, partita conservatore invitată a procuratusei bandiților, cari s’aă pusă în rebeliune în contra guvernului regulată ală Spaniei! . Univers se teme că, daca «conservatorii» nu vor interveni, campania întreprinsă de Don Carlos «o se dă câțiva ani». Speranța nostră este că ea va ține mai puțină și că ’n curândă vomă pute se anunțămă că Don Carlos șia primită recompensa atâtă de bine meri onorabilului meu amicii d. C. A. Rosetti. Tjacea d’ânoaiă întrevedere a nostră, după înturnarea d-tele din Paris, mi-ai înmânată opera d-lui Arthur Hubbard,advocat,întitulată: „Liberté-Egalité-Fraternité partea 1-a: „ Lettres d'un inculpe,“ partea 2-a. Ați insistată ca s’o studiezü; acésta amă și făcută-o. Suntă datorii să-’ți mulțămescă, mai ântâiă, c’acestă studiă mi-a dată ocasiune se lucreză uă serie de article, pe cari te roga să le dai publicității. Ele suntă menite să arate publicului că drepturile, libertățile ce îe-aă dobândită, fără mari jertfe, prin Constituțiune, nu suntă îndestulătore, fără legi cari sĕ le garanteze și sele de vieță și putere. Suntă âncă datorii sâ-ți mulțămescă, fiindă c’uă mare parte din ideiele acestei opere prețiose,—care n’are altă defectă decâtă că nu conține tóte desvolturile câte le efige subiectul«,— leamă avută, leamă, și leamă profesată, înțelegi déja câtă mulțămire sufletesca mi-ai procurată. Autorele, cu ochiulă filosofului profundă, adresându-se societății, esprime două mari adevăruri. Legile cele mai liberale, instituțiunile cele mai bine-facotóre pentru societate, cadă, se nimicesca, daca nu suntă susținute, cu tăria convicțiunii, de masa națiunii. Oricâtă de mari și ’nsemnate ară fi operile unei națiuni, totă rămâne în urmă multe âncă de făcută, nefiindă permisă nimănui, într’ună guvernă democratică, a adormi, a se da repausului, în credință că numai este nimică de făcută, că totulu s’a făcută. Acestă adeveră nu va pătrunde pro animele nóstre? In țara nostră ru ară găsi densula aplicațiune în fiecare momentă? După desființarea robiei, a iobăgiei, după proclamarea libertății, a egalității și a frățietății, la 1848, după dobândirea Convențiunii, a unirii țărilor, surori, etc., in urma tutoră acestor acte de însemnătate politică, nu nea mai rămasă are nimică de făcută? In privința organisațiunii nóstre sociale, după adoptarea legislațiunii francese, în întregimea sea, n’avemă are datoria d’a lucra ne’ncetată ca se stabilimă armonia ce cată se domine între densele cu Constituțiunea liberală ce ne-amu dată? Fără seamă pretențiunea d’a schița uă analisă a acestui apă ce mi-ai conftată, nici a urma pasă cu pasă p’acestă bună autore și vechiă amică ală d-tele âncă de la celă d’ântâiă esilă celu făcuși în Francia, făr’a’lă