Romanulu, septembrie 1873 (Anul 17)

1873-09-27

ANULU ALU SEPTE- SPRE­ DECELE VOESCE ȘI VEI PUTE öri-se cereri pen­tru România, se aure* acssSIa adm­inistrațiunea­­ Jiariulu­i ANUNȚURI In pagina a IV, spațiulii de 80 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS: la C-nii Drain et Ki­coud, 9, rue Drouot, 9. I,A VIENA : la d-nii Haananstein și V­ogle. Neuermarkt, II. Borisori §iori-pe trimiteri nefrancate vemii fi refulate.—Articlele nepublicate se vor arde. go BARI EXEMPLARULU. SERVICIULUI TELEGRAFICII ALU «ROMANULUI». Paris, 7 Octombre. — Cu ocasiunea inau­gurării unei linie ferate, într’unu discursu ținuții cu scopu d’a lumina poporulu, pri­­mulu-ministru, ducele de Broglie, accen­­tueză că e ridiculü d’a se mai teme cine­va de ’ntorcerea puterii legale a clerului. Popii nici nu potu, nici nu voru se pre­tindă a mai esercita vr’unu imperiu în le­gile nóstre. Nici unu­ sacrificiu nu se va cere condițiunilor ei sociale, de cari cu toții suntem o două potrivă legați. Numai Adu­narea e competinte și numai ea va da unii guvernă, stabile și tare, care se primescă principiile societății moderne, respingendu­­le escesele. (Servigiida privat ala Monitorélul oficiale). Trianon, 6 [Octombre, 12 ore, 45 minute.— Afluință considerabile de lume. Ședința se deschide la 12 și­­. Se citesce^ ordinulu de dare ’n judecată a mare și ale lui Bazaine și composițiunea consiliului de resbelu. La ’ntrebarea președintelui, Bazaine își spune numele și pronumele. Se procede la apelului marturiloru. Primii chiamați suntu: Can­­robert, Leboeuf, Frossard, Bourbaki, Ch­an­­garnier, Trianon, 6 ore, 45 minute. — După a­­pelulu marturiloru, se ’ncepe citirea rapor­tului judecătorelui de instrucțiune, genera­­rele Riviere. Raportulu descrie bătălia de la Forbach, se ocupă în speciale de respon­sabilitatea luptei și de revenirea lui Ba­zaine în ajutorul­ lui Frossard, atacata de forțe superiore. Raportulu continue și face pe Bazaine responsabile de tote evenimin­­tele întâmplate după numirea lui ca co­­mandante-șefu la 12 Augustu, explică în parte dorința lui Bazaine d’a se sustrage de supt tutela împăratului și conchide ca Bazaine n’a încercată nici­ un­ data seriosa a se depărta de Metz. Audiența se rădica la 4 ore. Citirea raportului va continua mâne. Redacțiunea și Administrațiunea, Strada Academiei, No. 26. amKsaaiss»«ag3^ EdictUDCft de­sér& SHTfilTßECK­ 26 Räpciune. IJIJIJLIN­AILI, 8 Brumărelu. Multă scomota, urmata de adâncă tăcere, acesta se­­ zice despre creditul fi­nonciarii românii, și cei mai mulți tragă rele conclusiuni din tăcuta lucrare a comitatului nouei instituțiuni. Noi suntemü­inse în plăcuta posițiune de­­a da desmințire acestorfi îngrijiri și bănuieli, de altmintrele legitime, căci, în facia dificulăților, cu cari cre­­ditulă funciară română a avută a se lupta, este naturală ca Românii să se târnă mereu ca nu cum­va uneltirile străinilor, se isbutesc, a lovi în a­­cestă instituțiune, chiară după ce ea a primită sancțiunea corpurilor­ le­­giuitóre. Este adevărată că s’ară fi putută da ce­va mai multă publicitate lucră­rilor a comitatului; acesta n’o dlh­emă în vederea controlului publică, de­și elă este forte utilă, ci în vederea tre­buinței de-a pune pe doritorii de a participa la acestă instituțiune în po­sițiune de-a face cererile lor­ și forma­litățile necesarie. " Cunoscema mulți proprietari chiară Înscriși, cari nu ’și-au îndeplinită forma­litățile, din cauză că nu se­ă în ce modă se cert, ar fi trebuită se vină la Bucuresci și se cerceteze la comitat, ca se se afle, și ocupațiunile loră nu le permiteaă acestă străgănire. De cât­va timpă éase apărură, prin îngrijirea directorului provisoriă, d. Ion Ghica, broșiuri cari conțină, atâtă statutele, câtă și in­strucțiuni privitore la formalitățile ce se ceră și de la cei ce voiescă să se împrumute, și de la comisiunile de prețuire ale creditului fonciară. Deja aceste broșiuri, nefiindă destulă de răs­­pândite în tot a țara, consacrămă as­tăzi uă parte din colanele nóstre re­producerii formularelor­ și instrucțiu­­nilor­ puse In note, pentru formali­tățile cerute proprietariloru cari vo­iescă să se împrumute, și prin urmare se facă parte din societatea creditului fonciară. După cum se va vede, numai prin două acte, cererea și certificatură, ale căroră formulare se publică mai la vale, formalitățile proprie ale împru­mutatului sunt­ îndeplinite, restul­ lucrării se face apoi în înțelegere cu comisiunile de prețuire și cu direcțiu­nea societății; la casă cândă proprie­­tarulu n’ară pute seu nară voi se facă singură aceste formalități, nare de­câtă a da unui împuternicită procură, al cărei formulară este asemene repro­dusă mai la vale, remânendă ca den­­sulă se îndeplinescá tóte formalitățile necesarie. Acum, după ce deter­mă aceste lă­muriri, punendă pe proprietari în po­sesiunea ense și formularelor, de cari aă neapărată trebuință, se respundemă și la ore­cari obiecțiuni, ce vedem­ă pro­­ducându-se în publică. Un obiecțiune secundară, cărei­a ense i­ se dă mare însemnătate, este prețuirea imobilelor­. La prima înscri­ere, ce­a pusă numai societatea în po­sițiune de-a se constitui, sau luată de basă rolurile de contribuțiune, cari în genere arăta uă valore multă mai mică, escepțiunile în plus sunt­ forte rari : de aci unii au conchisu că aceste roluri sunt ă basa prețuirilor, după cari creditură fonciară libereză scrisu­rile sale, și că astă­felă ei nu voră pute se se împrumute de câtă cu uă sumă multă mai mică de câtă jumă­tate din valorea proprietății loră. A­­cesta presupunere este cu totulu ne­întemeiată : prețuirea imobileloră se face de către comisiuni speciali, cari, mergându la facia locului împreună cu împrumutatură, âă în vedere na­tura și coprinsulu imobilelui, situați­­unea lui, calitatea pământului, con­­strucțiunile, modulă de esploatare etc., la casă de­ a fi pădure, se ia în consi­derare felulă copacilor­, versta, desi­mea loră și prețulă cu care se vinde m­ă copad­ă în acele locuri, în urmă prețuirea se face pe basa prețuirilor­ cunoscute pe pogonă, adăugându-se valorea construcțiunilor­, etc. Tóte a­­ceste operațiuni trebuie se se termine celă mai multă în șepte zile(1). Abia mai avemă trebuință se res­punde că la strania temere espresă de unii, că din momentul ă ce ipote­­ceză proprietatea la creditulă fonciară, nu mai este stăpână pe venitul ă iei: proprietarul­ urmeza de-a fi stăpână ca și ma î nainte, în totală și în bote, cu singura condițiune de-a plăti la termină anuitățile împrumutului seă; și chiară la casă de-a nu pute plăti, i-se facă óre­cari înlesniri preve^ute­ prin lege și statute. Singura obiecțiune în câtă­va mai serios, ce se înfățișeză astăzi, este a­­cea­a pe care o au$rmă de la mai toți: „creditură fonciară ne dă nouă cbârtii; cine se ne dea bani pe den­sele ? Se alergămă la samsari și la zarafi? Deră déca nu prindemă pe densele de câtă 60 saă 70 pentru sută, ce amă alesă? Pe do­uă J parte, în locă se avemul jumătate din valorea moșieloră nóstre, nu dobândimă de câtă a treia parte și astă­feră nu scă­ri) A se căuta lămuriri precise și în amenuntu în broșiura întitulată instrucțiuni privitore la co­­misiunile de prețuire ale creditului fondării, și pu­blicată de direcțiunea societății, păină de ruină, era pe de alta, plă­­timă uă dobândă și mai mare de­câtă astăzi, în asemeni condițiuni, ce ne folosesc o creditură fond­ară ?“ Acesta este principala preocupare. Ei bine, noi vomă liniști-o de îndată, nu prin aprecieri personale, nu prin vederi pesimiste, ci prin fapte, a cărora autenticitate o garantămă. Putemă a­­nunoia că s’aă începută tratative cu mari case de bancă din Paris, pentru scumptarea scrisurilor­ fondare ro­mâne; aceste tratative ne prevestescă ch­iaru de pe acum cele mai frumóse, amă pute­rjice chiară neașteptate a­­vantagie. Guvernul­ română, după cererea comitatului societății fondare, a și mijlocită pe lingă guvernulă fran­­cesă dobândirea cotei la bursa Pari­sului, și nimică nu ne póte face se bă­­nuimă că nu vomă dobândi-o. Scri­surile fondate ale băr­cei de la Kerson, admise la bursa Parisului, de­și n’aă de câtă uă dobândă de 50 la sută, totuși se scumpteză cu 85, prin urmare, deca amă admite acea­ași proporți­­une și pentru scrisurile nóstre, și nici ună motivă nu ne póte face se atri­buiam mai puțină credită instituți­­unii nóstre, ca se schimbând acesta proporțiune, apoi în curendă vomă avâ la bursa Parisului 108, pentru sută. La începută, neapărată scom­­pulă va fi mai josă, case chiară de n’ară fi de câtă 95 sau 90, încă posi­­țiunea împrumutaților­ va fi din cele mai fericite în raportă cu starea loră actuale: ei voră dobândi aprope inte­grala valore a scrisurilor- loră, și voră ave­a plăti uă dobândă numai de 7­­ sau celă multă 8g, beneficiândă și de avantagială plății datoriei prin anu­ități. După cum ori­cine vede, admițendă numai 90 sau 95 pentru scrisurile nóstre, de­și în comparare cu credi­tulă fonc­ară de la person ară trebui se dobândimă 8 peste pari, suntemü ultra-moderați; prin urmare, nară și de­locă mirare ca chiară dintru înce­pută se scumptămă al pari scrisurile nóstre; în acestă privință mai putem­ face cunoscută că, în tratativele înce­pute la Paris, însăși bancele de acolo ne-am pusă în acea­a­și categoriă cu banca personului, și ne-am lăsată se în­trevedeam aceleași avantagie. Ece ce avemă de opusă principalei obiecțiuni ce vedem­ă că se face cu mai mare stăruință. Proprietarii să nu pre asculte pe unii speculanți de bani, și chiară pe unii capitaliști con­siderați din țară, căci aceștia, vor fonda pre bine proporțiunea la care se va reduce dobânda prin intemeiarea in­stitutului de credită, și fiindă că omu­lui ii place totu­ de­una a crede cea-a ce doresce, suntă neapărată îndem­nați a spera nereușita și-a aröta totă felulă de prăpăstii. Pentru ca éase comitatul­ creditu­lui fonciară se putá da cursă și ter­mina cu bună succesă tratativele în­cepute la Paris, unde găsirămă și cu acestă ocasiune interesată și bună­voință ce nu ne-am lipsit acolo nici­ uă­­dată, este de absolută necesitate ca proprietarii se se grăbescă a face ce­rerile lor­, conformă formularelor­ publicate mai la vale; este asemene de cea mai mare trebuință ca ori­ce proprietari ară mai voi se se împru­mute, se facă câtă mai neîntârziată cererile loră, cerând­ îndeplinirea tu­­toră formalitățiloră. Grăbirea este necesariă, căci băncele din Paris nu trateză bucurosă pentru sume neîn­semnate, cu câtă suma cerută va fi mai mare și afacerile în perspectivă mai întinse, cu atâtă putemă spera condițiuni mai avantagiose. Aci vomă găsi deră ună îndouită avantagiă, nu numai ună scumptă bună, dar și asigu­­rarea că, ori­ câte scrisuri vomă ave, tóte se voră scumpta. Pe aceste base, invităm­ă dérü cu stăruință, atâtă pe d-nii proprietari deja înscriși, câtă și pe cei cari voiescă se se împrumute, se’și facă câtă mai curendă tóte formalitățile. Uă­dată a­­cesteia îndeplinite, sperămă că și co­mitatul­ își va sei face datoria, cu in­teligență și patriotismă, silindu-se mai cu semă a nu indispune prin ni­mică bunele și avantagiosele disposi­­țiuni găsite la Paris. Încă vă­ dată recomandămă acțiu­ne și sîrguință, atâtă celoră ce voiescă se se împrumute, câtă și tutoră pro­­prietariloră, cari dorescă reeșita in­­stituțiunii loră. Juriul­ din Teleormană a achitată ieri pe nefericiții cetățiani Giurgiu­­veni, împinși la ună actă de despe­rare prin totă felulă de impilări și nedreptăți; elă­a redată familieloră soră, căzute în grozavă miseriă, pe a­­cești nefericiți, cari de mai bine de șase luni ispășescă în temniță perderea unei răbdări pre multă încercată. Oncre­derii juriului din Teleormană. Avemă cnse totă-de-nă-dată a de­plânge și uă achitare forte reprobabile, făcută de juriulă din Ploiesci unui omorîtură, care fusese deja condam­nată de juriulă din Bucuresci, a cărui sentință s’a casată, pentru neînde­­plinire de procedură. Acestă cestiune este pre însemnată, ca­re nu-i consa­crămii ă uă mai lungă desbatere; doja spațială lipsindu-ne, ne vom opri astăzi aci, fără a ne îngriji de influințele ce au contribuită la acestă achitare, déra mirându-ne cu durere de apărătorii ce acusatură a găsită și de modulă în care eră fu apărată. Avemă a supune astăzi regimului din Bucuresci două scriî de cea mai mare însemnătate, rugându’să se ne spună daca ele să séa nu vr’u­ă te­­meiă. Vomă lua tăcerea sea oficiale, séa oficiosä, dreptă confirmare. țfiarul ă le Danube de la 5 Octom­bre Zice : „In privința regularii Porților ă­ de­­feră, comisiunea teh­nică internațio­nale se va întruni, peste pucină, după cum aflămă, la Orșiova. Ea se va compune de patru membrii, din care două num­ită de Austro- Ungaria, și dotă de Turcia. Unul­ din represintanții turci va fi Mogaul-Bey, care deja a terminată cu bine mai multe între­prinderi de acestă feră. Se crede că lucrarea comisiunii va țina trei luni.“ LUMINEZI-TE ȘI TEI FI ABONAMENTE Ia Capitale? unuanii 48 lei; șase luni­ 24 lei trei luni 12 lei; uă lună, 5 lei Ir. Bariete sunü anii 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lună 6 lai. J­­­ancia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimistru franci 1. A se adresa LA PARIS j la d. Darras-Ha­­legrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la Anii Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA, lad. B. G. Popovici,Floisc­­­markt, 15. țfiatulă TeUgrafulu din Bucuresci publică în numărulü său de astăzi: „Lucrările drumurilor­ de seră continuaă cu răpeziciune peste Oltul și ajunseseră pâne aprópe de Verciorova. De nă­dată guvernul­ nostru se po­­menesce din partea guvernului ungu­­rescă c’m­ă protest ü, în care Zice ca nu póte tolera a se face aceste lucrări pe marginea Dunării, fiindă­ că acestă rîă este m­ă rîă internaționale. „Ce credeți că face guvernul­? Res­pinge acestă protestă ridiculă și umi­­litoră pentru noi? Nici de cum! Din contra, dă ordine a se suspenda lu­crările, etc.“ In facia marei dragoste de care regimul­ ne asigură că este prinsă de­­uă­dată Austro-Ungaria pentru noi, n’amă putută da deplină credémentu acestoră solii, pe cari noi âncă de multă le aflaserămă, și nici chiară as­tăzi nu dămă cursă cugetăriloră ce ele ne inspiră, pene ce nu vomă auzi mai ântâiă ce Zice séu nu Zice regimul, prin organele sale oficiale sau oficiase. Reproduceiin spirile umnatere după edițiunea de dimineța a <klia­­riului nostru din numerulü trecutü: Viena, 4 Octombre. — Informați­­uni după le Danube. S’asigură că în­tre Germania și Italia s’ară fi con­tractată ingagiaminte formali, prin cari ambele state se obligă, între al­tele, a lua­tă atitudine identică în fac­ă cu Papa. Ducele de Chambord, primindă pe ducele și pe ducesa de Chartres, cu cari a avută oă lungă convorbire des­pre situațiunea Franciei, se afirmă că ară fi zisă : „ Desnodamentulű s­­ apropia.“ Se vorbesce că guvernul­ din Bel­grad ar­ fi gata se trimită la Con­­stantinopole ună delegată, cu misiu­nea specială de a asigura pe omenii de stată otomani despre semnificarea călătoriei principelui Milan. Mai multe ziare, între cari Mor­genpost, anunță că d. de Bismark nu va insoși pe împeratură în călătoria la Viena. Berlin, 1 Octombre. — Corespon­­dance provinciale anunță că plecarea împăratului Guillaume la Viena s’a­fișată pentru Ziua de 15 Octombre și înapoiarea la Berlin pentru 22. Paris, 3 Octombre. — D. Thiers a sosită aici azi dimineță. — Ducele de Nemur a plecată azi la Frohsdorf. — Venderea Ziarului le Sie de pe strade a fostă oprită. Ziarulă le Rappd anunță că nume­roșii deputați din stânga ăă fostă se dea visită d-lui Thiers. — Scomotură respîndită de unele ziare pentru că convocare anticipată a Adunare! este desmințită de corespondința Havas, ca nefundată. La Palma, 1 Octombre. — Gene­­rarele Ceballos a sosistü aprope de Cartagena cu două companii de infan­teria și două tunuri Krupp. Bayona, 1 Octombre. — Ună călă­­toră, venindă din Spania, anunță că a-i­ ab­a­ieri generarele Rivera a pusă în desordine pe carliști aprope de To­­falla, luându-le prisoniari două com­panii. Madrid, 2 Octombre. — Membrii corpului diplomatică au adresată mi­nistrului de externe dese felicitațiuni pentru atitudinea energică ce a luată și pentru triumfurile sale în contra re­­belilor­. Circulă scomptură că capii insurgenților­ din Cartagena sunt­ în afm­ă de a fugi la Oran, resistența fi­indă aprape de finele iei. Madrid, 3 Octombre. — După nou­tățile oficiale, 14,000 carliști sunt­ grămădiți la Estella. Generălii Morio­­nes și Santa Pau înaintază către Gar­diștii ce găsescă spre Bilbao. Genera­rele Ansoregny ține comunicațiunile libere de la Saint-Sebastien la Mare. Că mare acțiune este iminintă. Pentru a fi, nici uă scrie importante din Francia, tote Ziarele străine din urmă nu conțină de câtă nouă comen­tarii asupra lucrurilor­ deja cunoscute. In lipsă dorii d’aceste scrrî, cărora, cândă suntă, le dămă prioritate, vomă căuta se ’ncepemă azi cu altele. Amă vorbită ieri despre óre­cari ne­­’nțelegeri ce ară fi esistentă între d. de Bismark și camarila curței berli­­nese, arotándu totă­ d’uă­ dată și cău­șele din cari­eră fi provenindă. Una din aceste cause­amă spusă, după Ziarele Nem Freie Presse din Viena și Deutsche Reich Correspondents din Prusia, că este intima favore de care se bucură a fi la curte generarele Manteuffel, adversară și ’n caracteră și ’n vederi politice ale d-lui de Bis­­mark, și despre care s’a răspândit o sco­lptură că va lua loculă actualului mi­nistru de resbelă. Uă altă causă amă

Next