Romanulu, februarie 1874 (Anul 18)
1874-02-23
ANULU ALU OPTU-SPRE I DECELE Renacțiunea și Administrațiimea, Strada Academiei, No. 26. ~VOESCE ȘI TEI PETE Ori-ce cereri pentru România, se adresezi la administrațiunea Jianului. ANUNȚURI. In pagina IV, spațiulit 30 litere petit 40 bani In pagina III, linia petit 0 lei. Ase adresa LA PARIS: la d-nil Drain et Micoud, 9 rue Drouot, 9. Li VIENA: la d-nil Haasenstein și Vogler Neuermarkt, II. Scrisori ți orî ce trimiteri nefrancate vor fi fi refusate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI ESEMPLAIMILU. (B) lEdinimea de BiminețaSCĂl SAMBATA, 23 FEVRUARIU, 1874. LUMINEZATE ȘI TEI FI ABONAMENTE In Capitale: unii anii 48 lei; șase luni 24 le trei luni 12 lei; unmnă, 5 leinstricte: unii anii 58 lei; șase luni 29 le trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimestru franci 18 A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halgrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nui Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA: la d. B. G. Popovicî, Fisichmarkt, 15. ATENEULU ROMANU. Duminecă, 24 Februarie, la 8 ore sara, în loculü conferinței anunciată a d-lui G. Sion va ține d. I. C. Brătianu uă conferință istorică: „ochire asupra istoriei Româniloră în mediulü evű.E UA RESPECTUASA CERERE GUVERNULUI. Reformarea cortiectul penalii impuneririi presei noui învretoriri, cari, prin dificultățile inerente oricărui începutii, vomi pute se remână uneori neîndeplinite, presa adresată guvernului următorea respectuosă cerere : Articululii 77 preverte pedepse aspre contra colorii cari prin presă aici comite vreuă ofensă contra personei Măriei-Sele Domnitorului scrie contra vre-unii alții membru alii familiei Domnitorului.“ Eu,se Măria-Sea Domnitorul!! Hindu fără înroaselă din cea mai numerosăă familie princiară din Europa, și presa democratică română ne a vendu nici unii esercițiui în genealogia familielorfi princiare, guvernulă este rugată toate respectuoșii se înevoiască a publica prin „Monitorul oficială“ unu tablou lămurită de membrii vechiei și ilustrei familie a Măriei-Sole Domnitorului Carol I al României (Karl-Eitel-Friedrich-Zephyrin-Ludwig-principe de Hohenzollern Sigmaringen etc.etc.-etc.) și anume, precum orice art. 77, aliniatură III: „Rudele Măriei-Sele ascendente și descendente și colaterali până la alți treilea „gradă, precum și afinii de aceaași ca„tegoria,“ adică, rude ale ascendențilorr, și descendențiloră, și colateralii oră până la alți treilea gradă. Asemene, în interesul districtei observări a noului codice penală, guvernulu mai este rugată respectuo să se publice prin „Monitorulu“ oficială lista statelor de pe suprafața globului, ale cărorfi legi ne acordă reciprocitatea în privirea disposițiunii de la art. 299 alit codicelui penală, relativă la ofensele aduse suveranilorfi străini, și agențilorti for fi acreditat în România. A Aeestă respectuosă cerere vomă repeți-o necontenită, până cândă guvernul va bine-voi se ne dea satisfacere. Tăcerea din parte! va însemna imposibilitatea chiar și pentru densulti de a îndeplini prescrierile art. 77 și 299, și în acesta casă, presa va ramânea deslegată de orice respundere. iwm~^«Mi — ** * . ------ — Miri UH MI 22 Aurarii litlul lli Mi* 6 Mărțiși or fi* Se descepta verva democratica a d-lui V. Boerescu, în momentul cândă i-se atinse corda intereselor personale : cea omuliîncă la ce servesc principiele în gura unorü asemeni ómeni. Numai cândă d. Al. .Catargiu îi arăta nedreptatea de-a se mai da mii de lei sármanilor profesori de universitate „ce ’și construiesc« palate,“ pe cândă nu se face nimicit pentru scólele sutesei, temelia învâțământului naționalii, numai atunci d. Boeresca gasi în sufletulă d-sele de sincerii liberală strigǎtulü de feudalii. Deja cândă se vota legea comunale, adevărata stabilire a feudalității, cum nu mai esiste astăzi în nici ună Stată din Europa, unde era pre d. Boerescu? Ce felă: d. Boerescu, convinsură liberală, se înfierbântă și ține discursuri vehemente pentru 36 mii franci, pe cari unii nu voiescu se -i acorde învățământului superiorii, din care facă parte și d-uii Boeresci, și același d. Boerescu nu gasesce nici ună cuvântă decisă contra iicei și revoltatorii legi comunale, care aservesce 1 imensa majoritate a națiunii române mai mică numără de avuți, în cea mai mare parte străini de origine ? Ce feră , d. Boerescu, sincerulu democrată, cuteză a arunca epitetul ă de feudală celoră cari ceră mai multe fonduri pentru învățământul ă rurală decâtă pentru celă superiorii, și nu ’și să aruncă două mii de ori mai bine sieși, care ca ministru a adoptată și susținută legea comunală, adevărata stabilire a feudalității la finele seolului XIX, într’uă țară unde ea n’a esistată nici- vă dată ? Vomă repeți dâră : ecă omulă! ecă ce suntă pentru densulă principiele, și la ce’i servescă talentulă și cunoscințele. Déja chiară în casuță cândă și-a adusă aminte d. Boerescu de tendințele feudale ale susțiitorilor regimului, totă d-sea era în realitate mai feudală. Ce susținuse în adevără d. Al. Catargiu, căruia ministrulă îi adresa epitetul de feudală? susținuse a nu se acorda unei categorii numai de profesori gradațiunea, a nu se diăltui bani pentru acesta, deorece în același timpii nu se face nimic pentru sculele sătesci. Ei bine, chiar în acestă cestiune, adversariulă d-lui Boerescu era nu numai multă mai echitabilă, dara și multă mai liberală decâtă d-sea, care susținea în realitate ună felă de feudalitate, susținea privilegie pentru o categoriă mai înaltă de profesori. Asemene și în desbaterea legii comunale s’aprobată că d. Boerescu, ca toți parveniții, face mai mare zelă de feudalismă decâtă chiară unii membrii ai minorității d-lui Lascară Catargiu. Astă-felă, pe cândă d. Al. Catargiu făcea propunerea de omă probă, deși reacționară, de a nu se admite ca membrii de dreptă în consiliele comunale rurale de câtă proprietarii în persona, eră nu chiară argații soră prin delegațiune, d. Boerescu nici că rădica vocea spre a susține măcară acestă singură amendamentă; din contra, guvernul, din care face și d-sea parte, îl combătu cu înverșiunare în presința d-sele, și astă-felă se stinse supt suflarea interițiuniloră perfide și tedințelor, ultrareacționare pene și ultima schîmă de lealitate. Se nu mai rostescă deră d. Boerescu cuvântulă de feudală, căci acela căruia i se aplică mai cu dreptă cuvântă, ca să cruntă imputare, este tocmai d-sea, și spre a’lă merita, a trebuită se trădeze causa poporului de unde a eșită, și sâ’și atragă chiară din partea asociațiloră sei de astăzi teribilele calificări de ingrată și parvenită. Unu spectaculă inspâimântătoră ne prezintă majoritatea Adunării, votândă mereă la adause de câte patru, de cinci, de șase sute mii de lei, fiecărui ministeriu, în bugetele rectificative, votândă mereă credite peste credite, suplimentare, estraordinare, legale și ilegale. S’a urcată deja la mai multe milione cifre totale a tuturor acestora adause. Ună felă de vârtejă cuprinde pe membrii majorității, când este vorba de a aproba chiăltuieli , dar din mână și miliune trecă; pare c’ară fi toți „feciori de bani gata;“ pare că ș’aă propusă de misiune a ruina cu des verșire și finandele statului, după cum s’aă ruinată în cea mai mare parte avuții fii ai boierimii venetice și parvenite de prin Fanar și Ianina, cari astăți reardină capulă, și credă că se voră pute constitui serioșii ca noblețele tradiționali din Occidentă. Démü unde mergemă cu acesta sistemă? care ne este târâmulă în acordarea atâtoră milione de adause? vâ Jutu s’a vre unu sporit corespunzjâtoră și la venituri ? Din contra, la venituri este neajunsă seriosă și totuși la chiăltuieli se totă admită la adause. Ce sistemă este acesta, ce rațiune póte conduce pe legiuitori într’un asemene regulare a financielor, țârei . Noi nu putem vede de câtă, dintr’uă parte cea mai durerosá și discreditătare zăpăcire, și din partea guvernului să tactică infernale, prin care se silescá pe Cameră, în cele din urmă, a vota ori câte împrumuturi, ori câte imposite, ori ce măsuri financiare,ficendu’i încă cu imputare că, decă nu voiesce a le adopta, pentru ce a votată atâte chiăltuieli, pentru ce a creată prin voturile sale deficite atâtă de mari? Astă-felă s’a procedată anulă trecută, pe uă scară mai mică: vâ jurămă pe unii miniștrii susținendă cu înverșiunare adause, Camera acordându-le, și apoi altă ministru venindă se cera voue imposite și împrumuturi, cu aspre imputări către Cameră, că de ce a votată atâte chiăltuieli. Camera se închina, vota, și astăfelă tactica reeși pe deplină. Aceași tactică se reia deja în sesiunea acesta, pe uă scară cu neasemănare mai vastă, mă năradă de adause de chiăltuieli s’a grămădită deja în Cameră, și "ea pe tóte le-a adoptată cu seriositatea și maturitatea proverbiale a celoră ce „soă nu mai a da din mâni.“ Ori ce bună economii, ori ce guvernă, ori ce Cameră cu un reale solicitudine de averea și prosperitatea țarei, caută mai întâiă se și constate cu siguranță venitulă, și apoi reguleză cu înțelepciune asupra i chiăltuielele. La noi, cu totulă din contra guvernulă grămădesce mereă în Cameră nouă propuneri de chiăltuieli, deși nici veniturile din bugetă n’au produsă după prevederi; majoritatea nu găsesce delocă lucrură neregulată și, fără vorbă multă, votezit totă. Uă necunoscere atâtă de deplină a datorielor de represintantă ală națiunii, când este vorba de întrebuințarea fondurilor publice, adunate în cea mai mare parte din sudarea de sânge a sărmanului muncitoră de pământă, nu pote de câtă se asigure reușita tacticei infernale adoptată de guvernă. Astă-felă, ne așceptămă ca mâne poimâne se vedemă pe d. Mar vrogheni venindă în Cameră cu mărețe proiecte de noui împrumuturi de zecimi de milione, de noul imposite, deși cele vechi nu se mai potă deja percepe în comunele rurale, decâtă prin esecuțiune de dorobanți și prin vânzarea silită a totă ce mai posede sărmanulă țărână. Camera se va speria pate de mărirea acestor combinări, se va înspăimânta pote la ideia de a mai contracta noul și mari împrumuturi, ceaa ce este totă una cu a vota noul și mari imposite; însa atunci dibaciulă vistiariă se va scula ca și anulă trecută, și va zice: „pentru ce ați votată atâte chiăltuieli ? trebuie se votați acum și cu ce se le facemă facia. Voiți armate, voiți căi, voiți constructuni de milione, voiți fonduri secrete pentru ministrul de externe etc. etc.; ei bine atunci votați și cu ce sa se aducă la îndeplinire atâte voinți ale d-vostră, cărora le-ați dată deja putere de lege.“ Și majorității i se va părea, cu orecare cuvântă, că dreptate are dibaciură vistiară; și va da din mâni; și voră trece nouele împrumuturi; și împreună cu densele voră veni noul și mari imposite; căci împrumuturile nu se plătescă cu bile albe, ci cu aură; și aurulă nu se póte aduna în casele publice, decâtă prin percepere de imposite. Pe lingă acesta minunată tactică, guvernul va mai avea póte recursă anulă acestă și la uă adevarată inovațiune în țară, care va surprinde pe rădicătorii din mâni, nu numai prin noutate, dérit și prin înfăcișarea fermecatore supt care dibaciură vistiară o va presintă. Se va înfăcișia propunerea de consolidare a întregei datorii publice, și d. Mavrogheni va proba, că doua și cu douâ facă patru ipentru majoritate, că facându acestă consolidare, adică transformândă datoria publică amortisabile, într’uă rentă anuale perpetuă, Statulă va câștiga celă puțină vre 10 la sută asupra totalului anuităților ce plătesce astăzi, și pe lângă acesta, va reeși în fine pe deplină a echilibra definitivă și bugetulă. Dacă apoi la sesiunea viitore voră veni înșiși domnii deputați ai majorității se arate și tristură reversă ală medaliei, totă ei voră fi ocăriți, mustrați, și însuși primul-ministru va rosti cu vocea sea cea mai convingătore: „de ce ați votată legi rele, de „ce ați votată chiăltuieli etc. etc?“ Și ieri noui împrumuturi, și prin urmare ieră noul imposite. Unde se voră sfîrși tote aceste ? .... Cine scie , pare că provedința bine-făcătóre de la Berlin și Viena, seu mâna a totă puternicăa fostei nóstre protectore Rusia se va îndura se ne scape din tóte aceste încurcături, acoperindu-ne și pe noi, ca pe frații de peste Carpați sau de peste Prută, cu aripele vulturiloră sâi protectori, Doca Regimulăară ave acesta misiune speciale în România, n’ară puté se lucreze mai bine decâtă lucreză. 23 cantone din 31, pena la 1 oră 5 minute sera, în ziua de 1 Martie, 30,890 voturi, eră candidatură monarchistă 26,560. Asemene în departamentală Vaucluse, d. Ledru- Rolin, candidatură republicană, a întrunită în 44 comune, pena la 10 ore 35 minute sera, în ziua de 1 Martie, 16,362 voturi, și candidatură monarhistă 14,757. Mareșialele Mac-Mahon arată filele trecute mă plândă câtoruva notabilități din centrală stângă, ceea ce a produsă uă mare neliniște în rândurile dreptei, temându-se a nu se face vr’uă apropiare între centrală stângă și centrală dreptă. De altă parte, pe când unele chiare oficiase susțină cu zelă septenatală, aruncând o totă felulă de injurii contra d lui Thiers, d-na mareșiala de Mac-Mahon , oferită d-lui Thiers, după cum anundă uă corespondință din Paris către independința belgică, doua vase din manufactura de porcelari de la Sevrs, se susține ânsa că d. Thiers, cu tóte relațiunile ce ’ntreținea cu vechiulă generare și șefă ală armatei din Versailles, a refulată. Diarele din Paris, cu data de 3 Martie, primite până ’n momentulă cândă scrimă aceste rânduri, ne aducă orecari sciri necomplete în privința celor done alegeri din Ziua de 1 Martie. Pe câtă se vede ânsa, atâtă din cifrele voturilor d esprimate în (ziua de 1 Martie, câtă și din comentariile cu cari fiarele însociescă numarul) acestor voturi, succesulă republicaniloră pare asigurată. Astă-feră, în departamentală Vienne, d. Lepetit, candidatura republicană, a ’ntrunită, în j. Ultimele serii din Spania, date de corespondință Havas către fiarele din Paris, sunt cele unature: Bayona, 28 Februarie. (Sorginte carlistă).—Luarea cetății Bilbao se consideră ca apropiată și sigură. Don Carlos cu statură sau majore se află de la 22 la Barracaldo, în palatul ji Las-Cruces, cu scapă de a urmări operațiunile asediului și mișcările lui Moriones. Bombardarea orașiului a ’ncepută în acestă fir’uă mare vigore : 1500 bombe vor fi aruncate cu grăbire , și atelierele carliste fabrică câte 400 pe zi. Moriones a fost respinsă la 24 în trei rânduri succesive, cu perderi enorme, din înălțimile de la Somorostro, seră forte înaltă, avândă o întindere aprope de 12 kilometre, șerpuită de gropi adânci, din cari se estragă minerale, și plină de fortificări pasagere. Toți consulii străini au părăsită Bilbao. Evacuarea Tolosei de către republicani se confirmă oficiale. Acesta retragere a aruncată uă mare descuragiare în trupele lor, și-a intusiasmată armata carlistă și poporațiunile. Intrega provincia Guipuzcoa aparține de a fi înainte carliștilor, afară de St. Sébastien. Madrid, 28 Februarie.— Gacceta publică oă telegramă de la Moriones, pornită din Larigida, cartierulă generale, și având data de 25 Februarie, care anuncță că armata n’a putută se străbată întăririle de la Sant-Pedro și că linia sea propriă a fost tăiată. Moriones cere ca se i se trimită ajutare, și una altă generală pentru a lua comanda, și declară că ’și conservă posițiunile de la Somorostro și comunicațiunile sale cu Castro Urdiales. Uă altă telegramă totă de la Moriones, fără se se spuie ânsa data, către ministrul de resbelă, spune că pentru a străbate posițiunile carliste ș’a’i învinge, are necesitate se i se trimită ca ajutore șese batalioni, șapte baterii de tunuri de diferite calibruri, cu câte 500 împluturi de flăcare. Generarele Primo-de Rivera a primită uă confusiune, însa continuă a comanda trupele. Armata sea ocupă totă posițiunile de la Lomorostro, Duton, Minon, Povena și Milquez. A