Romanulu, septembrie 1874 (Anul 18)

1874-09-16

ANUN ȚURI. In pagi a IV, spațiului 30 litere petitru bani. In pagina uf, linia petit e ktee adresa Li PARIS , la d. Órain 9 nie Drouot. LA HEXA: la d-tiii Haasenstein si Vogler TVaufischgasse 10. Scrisori și ori ce trimiteri nefrancate vor fii refnlate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLARULU. Reteriunea și Administrațimea Strada Dumnei No. 14 ANTILU ALU OPTU-3 PRE DECELE VOIEICE SI YEI PUTE __ Ori-ce cereri pentru România, se r Áresesse la administrațiunea jliariulni . Edițiimea de sera :«sraM»mssMMiwhat »».»is.!*» .»9»I«SPBWSKI DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciule privații ale Monitorélul) Madrid, 24 Septembre.—In Biscaya carliștii au fost puși pe fugă, mulți au ceruții amnistia. BUCURI!, y HAPCIME ~ Publicăm și mai la vale adresa cu care junimea română însoți medalia ce a oferiții d-lui Thiers, precum și respunsulii marelui cetățiană ar fi Franciei. Acestă respunse este cu atâtă mai însemnată și mai demnii da provoca cu seriositate cugetarea noueloră generațiune cu câtă, cum zice ensuși ilustrulu bé frânti, elti conține sfaturi date d’une Francesti care ’și iubesce națiunea și printr’easa și pentru deust Românul, d’uită omu de Stată care „a trecută prin lume și are a o părăsi“. Iubindă cu tăria națiunea sea, acestii bărbații, eminaminte Francesti, iubesce, trebuia se iubescu și România. Pilă dă demű noueloră generațiuni d’aici aceleași consilie ce le-a dată celoră d’acolo, aceste consilie fiind și de astă dată ascultate în Francia, făcură ca ea să se rădice ’n ochii lumii mai multă decâtă în epocele sale cele mai gloriose: în doui ani plăti cinci miliarde, pentru cari omenirea întregă îi oferi patruzeci și două. Tată ascultării acestorö consiliera. datorește că poporațiunea cea mai deprinsă cu spiritură monarchică și chiară mai mulți bărbați emininți, îmbătrâniți în serviciul monarchieloră, trecură cu credință suptă drapelulă Republicei, dobândindă astăfelă puteri mari și sicure da merge cu pași răpeai spre gloridsele și destinări. Iubiți studiul ă, —Jice elü juniloră români, precum adisă și juniloră francesi — tiți setoși de progresă, dérű iubiți și studiul ă și progresului nu pentru a tesaurisa în interesul ă, vostru personale, ci spre a stabili bunăstarea generale, spre a propaga adevĕrul și dreptulă în jurul al vostru ș’a face ca astăfelă să fiți stimați de tostă Europa. Iubiți cu pasiune libertatea — o jice elă junisoră români și francesi — dérit nu numai într’un singură <fi, într'ună momentă drecare. Iubiți cu pasiune libertatea, déru iubiți-o nu prin săltări violente, și prin urmare momentane, ci cu stăruință, cu necurmare, cu liniștea ce dă adevărata iubire, adevărata pasiune. „Nu este d’ajunsă, plcea Românilor fl d. Ionă Brătianu, se résculați într’uă diminâță și se resturnați fată, ci din contra, trebuie se stați necurmată la lucrură de totă ziua și de totă ora, spre a opri reula ș’a produce necontenită binele.“ Nu este d'ajunse, — <jice d. Thiers Francesiloră și Româniloră — se iubiți libertatea numai prin aventuri ale juneței, căci este timpă se cunosceți și se va convingeți că ea nu se dă de câtă celoră carii dovedescă c’o merită, că suntă coipți și demni de dânsa printr’uă iubire necurmată, cari resistă tutoră încercăriloră și mergă pe tostă țlina cu liniște, cu credință, cu ordine ș’unitate spre a iei propășire. Iubiți independința — fiice Romănilor și esperimentatul Domn de Stată— dérii iubiți-o în adevĕru, căci atunci veți cunoisce că ea nu se dobândesce, și mai cu semă nu se mănține, de câtă numai atunci afundă națiunea s’a ’ntârită prin cunoseințe, prin dreptate, prin avuțiele indispensabile națiunilor, ca și indiviziiloră. Guvernele cari propagă cererea independinței,— repeți râmănci în diferite rânduri și epoce,— far’a lupta mai ântâiă ca se ’ntărăscă națiunea în intru prin instrucțiune, prin domnirea justiției, prin ’narnțirea iei c’uă lucrare continuă și luminată, suntă într’uă rătăcire din cele mai pericuuese. Nu prin silnica provocare a unui intusiasmă factice șiserămă adeseaci, nu prin tabere ca cele de la Châlons și de la Floresci, asupra cărora domnia destrămarea,putură dobândi și mai cu sdmă menține independința case și națiunile cele paterice, cu atâta mai cu sumă cele mai mici. Botrânulă bărbată de tătate, cunoscăndă pe deplină manoporele Germano-Ungariei, profită de ocasiunea ce -i oferiră junii români, spre a prevesti și lumina națiunea română despre periatele ce-o ’nconjura și spre cari o prăvălescă ura inamicilor, gintei latine, lăcomia unora, nesclința altora, și d'acea a tin,se Românisoră în au <jură Europei întregi. Iubiți independința, dară fiți uniți, pe terâmură dreptății ș’ară legalității, studiați, cugetați și lucrați cu liniște și cu metodă pentru desvoltarea și î ntărirea morală și materială a națiunii vostre. Iubiți cu pasiune independința și libertatea, dării uitați-vă în jurulă vostru și vedeți că numai inamicii vostrii suntă astăzi mai puterief. Lucrați dérit, pentru desvoltarea și ntărirea vostră în întru, ș’așceptați ora propice, ce nu póte fi alta pentru voi, de câtă aceaa în care Francia ce vă iubesce, vă prețuiesce și vă trimite astăii dorințele și speranțele iei, își va redobândi, prin drapelul« republice», prin înfrățirea tutoră claselor, prin ordinea în idei, în lucrări și ’n aplicarea nouilor principie, vechia ier tămă și splendore. Asculta-voră nouele generațiuni consiliere ilustrului bătrână ale Franciei? Redesceptarea ce văsjurămă în durerosa ocasiune a înmormărtării lui Ștefană Golescu ne dă nouă și puterice speranțe. Periciulă este mare și cresce necontenită, noi dării, carii neamă deprinsă a vede națiunea română unită, înțelaptă, activă și puterică in tote ocasiunile cele mari, speramă cu tăriă că totă astă-felă va fi de astă dată, căci nu putemă admite că noiele nóstre generațiuni, atâtă de învățate și inteliginte, suntă ultimele flori ce produse națiunea spre a servi de podobă mormântului iei. Reproducemit urmatórele din edițiunea de dimineța a numărului precedinte. Madrid, 20 Septembre.— țliarul Iberia anundă că ducele de Parma, cornițele Caserta și cornițele Bari au ținută cu Don Carlos unu consiliu, în care s’a decisă că Don Carlos este uniculu represintante alu celoră patru numire ale casei de Burbon, avendă drepturi eventuale la tronulă Spaniei. Episcopală de Leo-de-Urgell cutreieră satele vecine, escitându pe locuitori la resbelu civile ,și el>venituri bani. Generalele. Laserna acopere linia Ebrului Operațiunile armatei de Nord au începută. Cele trei divisiuni ale generaliloră Laserna, Moriones și Ceballos au făcută o mișcare combinată. Carliștii din jurul Estellei suferă de fume și comită totă felull de escese pe la proprietățile pe mule treed. Sătenii sunt ruinați și disperați. Viena. 1) S^terabrf.—Tages-Fresse, comentând atitudinea guvernului prusiană în Schleswig contra locuitorilor, cari manifestă simpatii către Danemarca, o atribuie proiectului ce vă fi arendă d. de Bismark d’a face se intre Danemarca în confederațiunea germană. Tages-Fresse dă ca faptă positivă, că dl. de Bismark ară fi cerca să se familiariseze pe regele Danemarcei cu ideia d’a face se intre întregulă scă stată în confederațiunea germana. Germania ară garanta, în acestă casă, integritatea Danemarcei și ară restitui regeini provinciele Schleswigului. In schimbă case, flota danesă va trebui să facă parte integrante din flota germană, și câteva colonii danese se devie porturi federale germane. Regele Danemarcei a refusată aceste propuneri. ATI 16. 17 SEPTEMBRE: 1974 LUMINEZAS TE ȘI YEI FI ABONAMENTE la Papitok: unii anü 48 lei; șese inni 24 lei; iei luni 12 lei; nn ,nnfi 5 lei, în instibîre: rn anii 58 lei; șese luni *»f lei trei lnni 15 lei; »îi lună 0 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimktm fr. 20. Austria și Germania, pe trirestru franci 18. A se adresa, LA PARIS, la d. Varras-Halgrain, Rue de l’ancienne comedie S, și la d. Órain 9, rue Drouot, LA TILLA la d. B. G. Popovici, Eleinmarkt, 15. ADRESA JUNIUNII ROMANE CATRE D. THIERS. Domnule și ilustre cetățene, Ca pe țărmii bătrânului Danubiă, fiii României salută liberarea Franciei și p’ală săă liberator?. Avută și frumasa, nobilă și fecundă, ’nimeni mari, Francia avea să trecă printr’uă grea ’ncercare. Poporală francesă, fada celoralalte popore pe cărările civilisațiunii, bravura paftoră francesă avea să deșărte uă cupă amară. Francia, snccdarea Romei in concertulă latinității, scutulü popóreloră oprimate, avea să fie abătută d’unut nemfi străină și să’și vedá țarinile udate cu sângele generoșiloră săi fii. Fu teribilă acesta ’ncercare! Era senină cerulii. Francesul lucra din zori și până 'noapte la opera civilisațiunii. Spiritulă său producea capo-d’opere, genială săă scotea la lumină adevăruri noni, idei mari și generose. Nimicii nu venia să tulbure acestei sublimă și vastă atelieră, unde lucrau fiii Franciei la mărirea iei și la binele omenirii. Nu s’aujia, din cândă în cândă, de câtă vocea martirilort săi, carii protestau în contra împilatoriloră și trântorilor, ce voiaă s’o rețină ’n umilire, binecuventările popórelorü ce vedeau In Francia pe salvatórea lorii, și implorările altorii popóre suferinde, ce ’și spuneau durerile acestui generosă salvatore. Déru cerulu se ’norâ, uă, furtună teribilă se dări in depărtare, pământulă se scudul, și lumea ’ntrega uimită ’și îndreptă privirile asupra acestui punctă. Francia avea să treca printr’uă grea încercare. Resbelulă, unii resbelă de esterminațiune, devasta câmpiele avutei țări, îi arse satele și ’i distruse cetățile. Sublimulă eroismă ală fiiloră săi disputa inamicului multă timpă victoria, déja numărulă decise, și nesățiosulă Prusiană, croițându timpulă venită d’a ’ngenuchia pentru totodeuna pe acelă mare poporü la piciórele căruia se terése până acum, ii dică uă pace dureresa. Francia avea să plătască cinci miliarde ca desdaunare de lesbelă și se lase ’n mânele inamicului Alsacia și Lorena, cu Metzilă și Strasburgulă. Lumea ’ntregă se ’nfiora la acesta veste și poparele îmbrăcară doliule. Românii, ilustre domnă, — acestefi poporă încercată, care avu să sufere atâtea invasiuni din partea barbariloră. Românii, cari, parăsiți de Roma în văiele Dunării, trebuiră să’șî dispute sartea cu sângele loră; cari, într’unu modă providențială, lăsați câtă va timpă afară din luptă, abia se constituiseră și, în loc d’a porni ca orice națiune constituită pe calea progresului, fură supuși din nou uneia din cele mai teribile ’ncercări, avendă se lupte aprópe patru secule ’n contra valurilor’ islamismului fanatică, care, prin sabiă, amenința să ’nece Europa creștină in credința semi-lunei; acesta națiune, pe fruntea căreia suntă scrise ■ cu caractere neperitare suferința, melancolia ca și eroismul— nu puteaă deată să simtă cea mai profundă durere pentru nenorocirile Franciei, in care, mai alesă de la 1821 íncoce, începuseră să vădă nu numai pe sora soră mai mare de același sânge, dérüâucă steua conducetóre pe cărările progresului și măririi naționale. Și’a adeverit, chiară după domnirea de mai bine d’unfi secolu a regimului coruptă și desnaționalisatoră ale Fanarioțiloră, care fu una din cele mai nefaste încercări la care să fi fost d espusă vr’uădată unu altă poporă, Românii, ori de câte ori făcură câte uă revoluțiime, se inspirară din ideiele francese, ș’avură pe Francia de călăușă. Anii 1848, 1859 și 1866 suntă produsulă suflării francese. . Cu dreptă cuvântă dérii orașiele și satele nóstre erau coprinse d’uă adâncâ ’ntristare. In adunări, în piecie, la teatre și’n ori-ce parte, nu transpira de câtă durerea pentru Francia. Era mă fanatisma de dolii ! Décaense durerea ne sfâșia animele, speranța în mărirea Franciei nu ne-a părăsită nici măcară ună momentă. Nenorocirile sele, din contra, ne făceau să sperăm o și mai multă în steua iei. Anima vorbeșce mai puternică decâtă cea mai dibace elocință. Anima poporelor era cu Francia, pe care nenorocirile sale o rădicară și mai multă în ochiî loră. Astă felă, pe cândă marabulă, îngâmfată de victoria sa, credea îngenuchiată pentru multe seiimi de ani pe gnerasa Fraudă, ea se rădica spre uimirea și spaima lui — ca ună fenice din cenușia sa, multă mai tânără și mai rodiase. Fiii săi se puseră pe lucru, și voi, ilustre domnă, săiurățî așta de bine să conduceți restabilirea „nobilului vostru bolnavii“, în câtă miliardele, spre stupefacțiunea inamiciloră, fură cu ușturință plătite, ranele facilă cicatrisate, durerile alinate, și Francia salvată. E mare acestă operă! Mintea, înțelepciunea, activitatea cea fără esemplu, și, mai presusă de tóte, patriotismulă vostru, suntă factorii restabilirii Franciei. Ea ar fi e liberă, redată sieși, lucreza cu ardere la mărirea mea, era voi trebuie să fiți mândru pentru servițiele ce -iați adusă. Pe câtă de mare ne era întristarea, cândă nenorocirile se grămădiseră pe capul Fraudei, p’atâta a fi suntemă veseli pentru că e liberă. România aruncata departe doliulö și luat-a haina de nuntă spre a sa , -------- ------ ■" ■ |» .rata, de «jiua liberării, pe sora mai mare și pe alăiei liberatore. Francia este focarulă civilisațiunii, Francia este țera sufletelor generose, francia este conducăterea latinității, Francia trebuie derű sefia mare și prosperă. Junimea română din tóte părțile a crezută de datoria sea se -și esprime recunoscința către acela care aliberată Francia și i-a reasigurată viitorulă. Junimea română, împinsă de vocea datoriei, vine se celebreze patriotismulă vostru, care ați redată, sieși pe francia, protectarea României, pe francia, care este și trebuie se fiu în capulă latinității, spre a combate germanismul, cotropitorii și despotică. Primiți dorit, ilustre demnă, acesta medalia ca uă modestă amintire din partea junimii române : ea este menită se comemoreze recunoscința nóstră către salvatorele Franciei, se amintescă Ziua salvării iei prin evacuarea teritoriului său de Prusiani și simțim intele de iubire ce Românii păstreză patriei vóstre. Dați-ne voia, ilustre demnă, a termina urându . Să trăiescă Latinitatea! Trăiescu Francia liberă ! Trăiescă Thiers, ilustrulu săă fiiă și liberatorii. (Urmilsiít numele membrilor din comitatu și (ie»i’e 2000 semnături). RESPUNSULU D-LUT THIERS. Rovin Horn, Amă primită medalia ce ați binevoită a ’mi trămite, și vă mulțămescă cordialmente. Voiă păstra-o os» nn» din cele mai prețidse suveniri ale timpurilor, prin cari trecarămă. Ajunsă la capătul carierei, și căutândă a mă asigura asupra viitorului țării mele, îmi place se -mi aruncă vederile asupra junimii, nu numai a Franciei, dérii și a popórelor, menite a fi ambcele nóstre, și cu veselia speranței o vădă animată de și ințim uite atâtă de bune. Junimea română este studiósa, și tóia de progresă, pasionată pentru libertate. O felicită, dorn ecă ci ’mi permită a ’i spune: „Iubiți libertatea, nu acea-a două <fi, dobândită prin aventuri violente, ci acea-a care se dobândeșce prin ordine, prin stăruință, prin progresă susținută, și care singură dăinuieșce, pentru că singură este meritată. Iubiți independința, amintindu-vă înse totudeuna că pentru națiuni, ca și pentru indivizi, nu este nici uă siguranță de-a căuta bună-starea sea aiurea decâtă în buna-stare generale; pentru acestă motivă, respectați pacea lumii atâtă de preținisă, mai cu semă pentru poporele a căroră independința este de origină recentă, căci în timpă de resbelă acastă independința se pune ’n rocă pe uă aruncătură de zară. Fiți uniți, liniștiți, studioși, faciți să vă stimeze Europa, cea-a ce ați și ’ncepută a face, și acesta va fi miijlocului celă mai sigură de-a vă garanta independința și libertatea.“