Romanulu, iunie 1875 (Anul 19)

1875-06-30

ANULU ALU NOUESPRE JECELEA VOIESCE §1 VEI PUTE ! Ori*ce cereri pentru Romania se adres I scrtt la administratiunea fiarului, a nuncidei I In pagina IV, apatiul 30 litere petit 40 bant. In pagina III, linia petit 6 let. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDRA: la d. Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London, E. C. LA VIENA : la d-nil Haasenstein ;i Vogler, Wallfisohgasse 10. I Scrisorile nefrancate se refusa. 1^0 BANI ESEMPLARULU. lcrtachimiea gi Administratiunea Strana Joamnel, IV 6. 14 LUMI, 30 1UMIU, MAliJT, 1 lULIU, ibzo. (A) Editiunea de sera LUMINEZATE ^1 YEI FI ABONAMENTE In Capitale: un anö 48 let; főse luuí 24 lei; | tre'í lunt 12 let; ua luna 5 let, In Districts: un anü 58 lei; §ése lunt 29 let. tre'í Inni 15 lei; uá Inná 6 lei. Francia, Italia §i Anglia pe trimeetru, fr. 20. Austria gi Germania, pe triinestra,franci 18. A se adresa LA PARIS; la d. Darras-Hallegraine, rue de l’Ancienne comedie 5, gi la Havas, Lafüte& C-nie, I Place de la Bourse 8. LA V1EIÍA : la d. B. G. Popovicí, Fleisch-1 markt, 15. Artieulele uepublieatc se vorfi arde. ISERVICIULU TELEGRAFICU ALUI ROMANULUI.» Viena, 10 Iulia.— Arhiepiscopului de la Besamion a muritö. Madrid, 10 Iuliü.— Trupele guvernului lau luatu posisiunile Carligtilor de la Tresvino, dup’un resistinta invergiunata. Carligtii retragandu-se spre Nord de Alava 1), alfonsistii au ocupat cetatea Vitoria 2). Carligtii au perduta 400 morti si 60 prin soniari. 1) Una din cele trei provincii basce, intre Biscaya si Navara. 2) Orasiü Intarita si industrial in Spania septentrionala, in provincia cu acelasi nume, ministru si d. Lungeau, era contra d-nii A. Zissu, Dejliu, Al. Orescu, G. Ghermani si Bosianu, putandu-se la vota luarea in considerare a proiectului s’a admisi cu 37 bile albe in contra a 18 negre din 55 votanti. Tribunalulü corectionale, sect. I, a condamnatü pe d. Vasile Laculeru, implicata in procesul studinã florü pentru desvelirea statuei Michaiu-Bravuru, la 3 luni inebisóre. D-sea lipsise la prima ’nfucigiare a studin’ilorü. Bimm, s&£ Ieri, 29 Iuniu, s’a ’nfiptu cujitulu jpéne la manera In pantecele României , corpulu i ei palpitandü anca, fu imbrincitu la piciorele comitelui Andrassy. In ziua de 29 Iuniu, 1866, Camera la facuta cela mai mare actu de autonomia , a datu J'érei Constitu siiunea. In ziua de 29 Iuniu 1875, Camera la votata actulu prin care se da d-lui Andrassy in posesiune comerciala J'érei, industria J’érei, Dunarea cu tarmurile iei, orassele si satele J’érei, IVamile s i chiara dreptulu J’érei d’allegifera. In Jelele de la 29 s i 30 Iuniu 1866, uasiunea tótal’a inve§tmêntatu I in haine de serbare si din äuima a strigatu: Traiascu Carol I, Domnulu constiutionale ale liberei §’autonomeí Románii! In Jilele de la 29 §i 30 Iuniu, toti I Románii, crestini, с i chiarü israeliti pamanteni, déca au simsiminte romane, trebuie se puie vesminte de doliu |›i se suspine . Comitele Andrassy este Domnu, suverana asolutu alti robitei Romanii! La 28 § 29 Iuniu au vorbitu in I Camera cati au pututu dobandi cu aventulu din adevarat ii represintanji lai J’erei; trebuie déjit se punemü aci ! tudata cuvintele lorü supt ochii na] fiunii. Asta Ji, 30 Iuniu, suntemi datori I se sfert imülicenda: écé ce mai spuisera puterii esecutive, nat iunii s i Europeintregi, singurii represintanti ai J’erei in actuala Camera . Domnului presedinte al Camerei. Domnule presedinte, la facia celora urmate cu ocasiuneal ultimelor alegeri ale camerei legiuitre. In fatia celora urmate cu ocasiunea Ivotarea concesiunii pentru construirea liniei ferate Ploiesci-Predelui si Adjud- I Ocna. In fata celora urmate, cu ocasiunea I discutarii s’a votarii convensiunii decomerciali de navigatiune, inchiriata cu guvernulu imperiale ale Austro-Ungariei, supscri§ti, deputati ai opositiunii, avemii onóre si v’aducema la cunostinta cu consciinta nóstra de mandatari ai najiunii nu ne permite d’a mai lua parte la lucrarile onorabilei Adunari. Depunem o déja, uadata cu acesta, manda- stele nóstre. Primitii, domnule presedinte, espresiunea osebitei nóstre considenari: Manolachi Kostaki, Cogalniceni, Vermesen, Ionu Bratianu, Stolojanu, Chita, Gandiana, A .I. Golescu, C. Fussea, Furetescu. Reproducemii dupa editiunea de dimineta a numarului precedinte urmatórele: Senatulii in §edinta de a.1, 29 Iuniu, luand in desbatere raportul delegadóra de spot iuni asupra proiectului de lege ale conveniunii, pentru concedarea construirii caseloru. ferate Ploiesci-Predelu si Adjud- Ocna, dupa ce au vorbitu pentru d. muistru de lucräri publice de 3 ori, d. prin au ADHARET DEPUTATILORU. ^edinta de Sambata, 28 iuniü, 1875. Supt presedin^a d-lui Dimitrie Ghika, gedin^e se deschide la ora 1 p. m. cu formalitate regulamentare, fiindu presin^i 85 din deputa^i. Se citesce procesulu-verbale alü ^edin^ei precedinte §i se aproba. Intre comunicari se citesce un petitiune a d-lui Borghetti contra greselilor ce s’au facutu in conven]iunea comerciale la stearina s i faina. D. G. Chifu adreseza d-lui ministru de lucrari publice urmatorea interpelare : Are d. ministru de gandü a si mai suferi multa timpa lipsa mai totale de vagone pentru marfuri s i producte pe linia Pitesci-Verciorova? Societatea care n’a predatü auea acesta s i alta materiala rulanta a fostu séa fi-va sca^uta din suma anuita^si cu cifra analoga ? Déca’n’a fostu scazuta, cine sufere acesta dauna provenita in casa venitului drumului-de-ferit din acesta causa ? Ce crede d. ministru ca trebuie sa faca cu varnari de la Craiova? Va mai dura ânca multa timpu acesta gravü inconveniiate pentru comercialii craiovenii, ca marfele, dupa ce se descarca §i se re’narca la gara Craiovei, sé fiu din nou descarcate la vama, spre revisuire, §’apoi iéri incarcate si iérii descarcate la magasinele destinatariloru ? D. M. Cogalnicenu, continuându discusiunea asupra conventiunii comerciale, cu cu cit a studiatu-o mai multu, cu atata s’a convinsu ca trebuie a se amana cestiunea pené la tomna, ca sé se asculte opiniunea camereloru de comercia gi a partiloru interesate. Ieri s’au stigmatisatu de d. ministru camerele de comercia ca incapabile; déca acesta teza n’arü fi in stare se produca opiniuni drepte in privint a intereseloru materiale, cum e capabile se trimita aci represintau^i? Déru se chieema c’acele camere nu suntu capabile, totu énsé e alta miijlocu d’a consulta interesele. La 1864 s’a instituit o consilie de comercia gi de industria; el bine, nici aceste consilie n’au fostu consultate. prcea ieri d. ministru ca e la ministeriu ua comisia, pe care a consultat-o. Acea comisiune a desputerniciti-o chiarü d. ministru cându va spusa c’a facutu unii tarifü reü,gi prin urmare nu putea ea se elaboreze mai bine un lucrare internaționale ca tarifulü din tratatulu de comerciu. Ea nici nu s’a ocupatu de tratatulu de comerciu, ci numai Un tarifurü generale. Chirara de raportoru, care e omü competinte gi fostu profesoru, n’a avuta timpu d’a studia cestiunea. D-sea zice in raportu ca vinulu va plati ad-valorem, pe candü péne acum a platitu dupa greutate. Acesta nu e exacta. Vinulü a platitu pene acum ad-valorem si conventiunea stipuleza ca se platesca dupa greutate. D. Strat. Agia e, e un erore. , D. M. Cogalnicenu. Imi pare bine c’avep franche^a d’a o recunosce. Ap facutu gregéla nu cu solin^a, ci neavendu timpu se studiap cestiunea. Eu asceptama mai multu de la raportorulu nostru. Principiulu liberuluĭ schimba e ultimulu cuventu alti solin^eĭ, gi totugí in practica nicĭ in America, nici in Francia, cea cu industria puternica, nu se aplica cu totulü liberulu schimba, cu atâta mai multu la not! Suntu dorü in plina acordu cu d. ministru condu <Jice aceste cuvinte: «Uuu guvernu lesne póte deveni partisanü alu aplicarii liberului schimba, dupa ce prin sistemulu protecponista gi a creata un industria nationale.» Acesta e marele adeveru care ’la aplica Rusia si alte state pentru a ’gi protege industria. Austria chiara s’a feritu d’a preconisa liberulu schimba in convenpunea nóstra. Se vedemu déca aceste frumóse cuvinte au fost respectate. Starea economica a terei nóstre e agricultura gi, in pufcine judecie, crescerea vitelor, care énsa se micgioreza din Ji iu <J' Esperiinta de tóté liléié dovedesee ca uu.era numai cu agricultura nu póte merge inainte, pentru ca bradele remanü neocupate mai multu de jumatate de ani gi ’gi facü bugetulu numai pentru de lucru. La noi iérna e lunga gi teraviulü gede totu iarna la cârciumia cu manele in sine. Agia se face in alte state? Nu, se luama Boemia. Acolo terauula are 300 4ile de lucru gi ’gi face bugetulu agia ca cea-a ce produce in aceste 3000 Jile se’i ajunga unu anu intregu. Acolo teranulu n’are chialtuieli facia cu primarulu gi alte ce suntu la noi. Jeranulu nostru produce numai 200 íile, gi prin urmare munca e mai scumpa de catu in Boemia gi chiarü de catu in Francia. Noi produceme mai scumpu gi suntemu nevoiti se vindemü mai efteati. Asta-i agricultura nu mai e unü mic Jloeu de inavutire. Numai acelt proprietaru mai merge care are pe magia sca mari fabrice, etc. ^i statula trebuie se faca ca acelt proprietaru se aibe un industria, care se pót a inflori in acesta era: industria care ’gi gasesce materiele prime in agricultura, acesta e industria manufatura, sare e coprinsa in lit. B a conventiei. Cea d’äutäiü ramurä pe liugä agricultura o forméza vitele, pentru cári s’a fácutü uä inlesuire. Dupä vite suntü viuurile. Vinurilorü nóstre uu se face eea maí micä favóre, dérü viuurile ungureseí se favorisä, sca^éudu-se taxa de iuiportü de la 7 la 5. Ni-se (Jícb c& suntemü trata^í ca ua^iunea cea maí favorisatä. Acésta e uä frasé frumósá ca múlté altele diu acésta couven^ia, dérü v’amü arétatü ieri ce iusemuéza acésta frasé: uu e protec^iuue pentru viuurile nóstre, din coutra, se itnpedeeä comereiulü lorü, maí alesü cáudü Galifia va fi legätä cu Uugaria prin drumurí-de-ferü. Mai avemü un industria, faina gi tóté fabricated sele. Granele nóstre au dreptu se intre libare in Ungaria, déru e mitjloeü d’a le opri se intre. Ungaria are reciprocitate pentru producte, dérü de ce nu ni se da reciprocitate gi pentru pastele alimentare? Consecința acestei clause va fi ca cele 3,000 maori din érá vorü cadé; fabricele mici de fidea, macarane, pesmetü, vorü cadé. Pesmetul nostru e una obiecto da esportu forte mare; ei bine, cánda din Ungaria va veni fara taxa g’acésta industria se va duce. D. Candiano Popescu. Déru pe dscora‹iele austriace e vr’ua taxa? D. M. Cogalnicenu. Mai avem spirtósele. Spirtasele si viiturile ordinare nu intrau in ^era. Ni-se ^ice cä e ua taxa de 25g la import. Ne vom afla inunda^í de racchiuri, cum era Gala^ii mai ana cu romuri din restulu de la fabricele de sahara. Acesta spirtu costa 7 fr. vadra givelui^ele nóstre nu ’i voru pute ^vie concurinta. E gi uä mesurä fiscalé. Noí avemü uuü contractü cu uä compauiä intemeiatü pa probibi^iune. Eí biue, acéléi compauií ’i vomü numera despägubire; écé cum iuaugurämü conven^ia. Mai avemu petroleulü care, déca se va protege, va fi una isvorü de avutia. Aci nu e reciprocitate. Petroleulü bruta are reciprocite, éra celu rafinatü de la noi nu intra in Austria fara vama, pe cand acela austriaca vine la noi. Cela bruta gi lucrata e ocrotita prin uá vama de importu de 8 la suta; aci s’a sporitu importuli de la 7 gi jumatate la 8. Acesta industria maíca nu mai esiste, are trebuind a s’o protegemfí. Venimü la luminarile de stearina. La 200 fun^í, cari costa 300 franci, stabulu iea 25 franci. Acesta protectiune, ori cata e de slaba, nu se da gi tableloru de stearina; tablele de stearina se introduca fara vama. Stearina gi oleina intra in ora libere de taxa gi vor opri fundarea de fabrice, pe candü oleina gi stearina nóstra trebuie se platesca taxa in Austro-Ungaria. Postavurile ordinäre—aci e maí frumosü de cátü tóté — aü 58 la 100 chilograme, 100 cbil. represintä 300 co£í, carl se platescü cu 6—7 fr. cotulü séü 2,100 fr. Faco^í analógia de 58 fr. la 2,100 gi propor^iuuea va fi d’aprópe 3 la 100. Vedeli ce protec^ia. Pieile täbäcite la 100 chilograme plátescü 40; érü cele sup^irí 45 la 100; 100 chilograme piele de mánugí, botiue, represintä 3 la 100. Protec^iunea despre care se bate tóba cä ni-se da uu esistá nicáierí. Sé uu maí vorbimü dérü de sistewa protection ista, sé luämü lucrurile cum suutü. Se face conveutiune iutre doué state, diutre cári unulü aie uä iudustriá ínaiutata gi e de iuteresulü séü sé ’gí gaséscá debageurí, fiiudü-cä iudustria sea nu intiä nicí iu Francia, nicí in Anglia, érü celü-l-altü n’are nicí uä industria. Austria a castigatü acestü debugeű ín Romania, unde intra parte din industria ieí fára se platésca ce-va, g’altä parte plätindü uä vamä de 7 la suta. Ecé ce dämü noí Austrieí, sé vedemü ce ne da ea in sebimbü. In contra industriei intregi a petroleului rafinata, a vinului, etc. Austria nu ne da de cata scutirea cerealelorü. S’a trombitatu multu despre cereale, s’am isti ca se va rndica averea tarei Nu e agia. Noi introducemü cereale in Anglia si Francia, era in Austria numai in timpü de fómete gianua zona mica pe la hotare. Acesta comercia nu presinta nici a Jecea parte din comerciulu nostru cu Francia, Anglia, Olanda, Turcia etc. Nu e numaí atáta: mai dämü Austrieí dreptulü d’a legifera iu materia de taxa comunale gi de taxe la egire. Nu maí svem dreptulü d’a vota taxe municipals peste maximum; déca acésta conven^iune era votatä, a-1-altä-ieri nu puteamü vota doué legí. Aci d. Cogaluicéuu citesce art. 21, 22 gi altele din conven^ia gi adauge ea s’a sfírgitü d’aci ’nainte cu votarea de legí de taxe muuicipale. Socotiti ca e numai atata? Nu, se mergema inainte. Ne lepadaraü de dreptulu d’a mai spori darea de egire cauda noi am voi sé inema una productii pentru trebuint ele nóstre gi se baseza guvernulu pe tarifulu din 1862. Cum, d-loru, avea £ 1 tarifulu votata in 1875, care desfiind a pe celü din 1862, gi d-vóstre intari^1 prin conveniune pe celu desfur.fcata de ^era gi supune tur pe celu nou la un revista. Juce^1 cu comercialü a reclamatü ? Dérü gi copiii vedü ce e aci, acela tarifu n’a fostu primitü, a fostu protestatü, cu tóte ca era lucratü de consulele austriacü de la Galati. Ce mai damn avea? Ne mai indatorama ca se devenima in privint a inventiuniloru, märciloru de fabrice etc. uä sucursala a Austriei. Noi in ^erá u’avemü marci de fabrice, pentru ca n’avema fabrice gi voma fi sucursala Austriei. Pene acum la noi capitalele sünt scumpe gi de gi guvernulu ocrotia forte parán industria, totu se gasta eäte mulü ca se faca fabrice c’ unu felu de favore. Asta^í ne le padamügi d’acesta, pentru ca orice Austriaca póte funda ua fabrica linga fabrica nóstra g’o va omori, pentru ca are capitale eftene. Mai era industria mica a lemnariei, va muri gi acea, pentru ca lemnulü intra in séra c’ua taxa forte mica. Tóte produsele chimice, cari facu obiectulu unei industrii la noi, intra d’acum ’nainte fara plata, cu tóte ca noi avemu sare destulägi le-ama puté produce. Cine va fi nebunula care se se apuce se producä, cand aceste produse vor veni din strainatate fara vama? Mai era ’n féra caräugia, acum se desfiinteza. Cine gede in Bucuresci scie ca caraugia va deveni una monopolu alü Sagiloru, far’a plati vr’na taxa, gi ’n Moldova alu Evreiloru din Galitia. S’a dusu deru gi caraugia Romaniloru. Mai dama solusiunea in parte a cestiunii calificate de d. ministru cestia sociale , cestia israilita. Acesta nu e ua cestia politica, nici religiósa. Románia nu póte fi banuitä ca face cestiune religiósa. Este un cestiune sociale, pentru ca elementulu romanescä se sperie candü vede vagabondagiulu evreescü din Bucovina si Galijia prin jeuda rádéciní in jérá. Neamü speriatü nu numai noi, ci gi párintii nostrii. Eco ce zice regulamentulu organica. 1. Al. Catargi. Se traiascä, ce buna era. D. M. Cogalnicenu (citesce). La 1832 se recunoscea ca erau multi Evrei in séra gi d’atunci au mai venitu. Cestiunea sociale esiste gi séra a luatu mesuri esceptionale. Cea d’autain era ca Evreii mi puteau sé gé^a la séra, gi alta mesurä ca cu ori-ce presa sé se infréneze minerulü Evreiloru ; regulamentulu pusese iudatorire, chiaru comitateloru israilite ca sé nu sporésca numerulu loru, cum facu iu Bucuresci Evreii spanioli. Guvernulu nostru, vextendü c’aceste mesuri nu erau indestulatore, s’a ’ntelesu cu celü austriaca ca se nu mai depasse porte la acel omeni cari n’au capitala. Mai exista si alta mesura : interzicerea d’a ave cârciumi in sate. Ceea ce facea pe Romani victima Evreului, era vinderea prin sate a băuturilor spirtóse. Lasa autorelui Lipitoriloru a arata efectele acestui dreptu ce’la aveau Evreii. Cauda ministeriulu a presintatu legea de monopolu gi de spirtóse, s’a votatu acéle legi cu condițiunea ca Evreii se nu pota vinde prin sate. Ce trebuie se shema acum, cauda acélé aat. din susü-<fisele legĭ se anuléza prin conventia cu Austria ? Iu I860 eramü cu M. S. Domuitorulü la Iagí, uä grämadä da Israilijí banchiari pusesera f'racurí, ígí tálaséra yereiuuií gi se presintaserä M. S. ca sé se pläugä contra mea ca’í opriamü sé vén^a spirtü prin sate. Aceí 6, cári commmeaü comisiunea, de gi íjiceaü cä suntü Romání, dérü eraü supugi Austriací, gi nu sciaü románesce. Cestiunea israilita s’o resolvámü, dérü ca parinjií nogtrií, nu sé ne vie cu firmane, cu conveujií, ci sé le dämü noí, din voinja nóstra, dreptü de sälägdnin ja. Cestiunile sociale. Ciri prin natura loru sunt speciale, se potu resolva prin legi generale? Putem a se luama noi contra proletariatului israilitciu din Bucovina numai legile generate de politfia, ca contra Francesilor, Unguriloru, etc. ? Nu. Ni-se <jce ca n’au dreptu d’a cumpara proprietati rurale. Ei, dlorü, déca mé intrebatí ce prefera ? Eu prefera se ’i daugi proprietate, pentru ca “proprietatea moralseza pe om”. Credeti ca Dommii Fanarioti, Mavrogheni, Hangearliu, etc. arti fi tratata acesta séra cum au tratascma, déca arti fi fostii proprietari ? Cum íjieejí dérü cä n’ají resolvatü cestiunea israilita? Jidanulü cbiariagü e maí periculosü de cátü JidauuJü proprietarü. N’are dreptü se cumpere, dérü eomerciulü e liberü gi póte fi cárciumarü, vén^étorü d i tutunü gi acésta nu voiniü noí, nu voimü ca vagabondagiuíü Galajieí se profité de libertatea comerciuluí. El, dlorit, va fi un colonisajiu. Noi amu opritu colonisarea cu popóre civilisate gi voma admite colonisarea cu vagabonzii Bucovinei, cari au dijisuationalisatii acea séra. Duce ji-ve in Moldova, la Dorohoiu gi mai alesu la fagi, Sambata, gi ve ji vedé in ce balü a ajunsu séra lui Stefaniu celu-mare. Pene acum, precum aréta’i, tot amu data, gi d. ministru ne jtee ca gi Austria ne da drepturi politice, ne recunosce suveranitatea sérei. Déca amti fi agia, nu maii e cestiune de partita intre noi: suntemü totí Romani, gi voinnü se jueamu unu rob la gurele Dunarii. Dérü se vedemu ce e gi aci ? De águ facemü noi convensiuni ? Nu, de la Alesandru Ghika amu facutü necontenitü convensiuni gi acum avemu convemsiunea pentru vama de la Ițcani, pentru suncsiuni, etc. Acum ce ni se aduce ? Ua convensiune vamale. Déru amü avutu totcu-de-una un legislatiä vamalé. D. unaistru ne zice c’acum nu e agia, acum rupem si cu Turcii. Ece ce ordona ministrulu Austriei internundului austriacü din Constantinopole ca se comunice Porfir in privinta acestora tratate: «Sciji ca ’n urma denmndarii tratatelorü ile comercia din partea Sublamei Porțí, cestiunea dreptului Principatelor vasalé d’a!