Romanulu, noiembrie 1875 (Anul 19)
1875-11-08
IANULU ALU NOUE-SPRE-fIECELEA VOIESCE ȘI YEI PÜ LÉ Oti-ce cereri pentru România se adresé;.á la administrațiunea <iarului. a ntinci dbi pagina 17, spațiul 30 litere petit 40 barit. In pagina III, linia petit 6 lei. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LALONDRA: la d. Eugbne Miooud, No. 81-A Fleet Street, London, E. C. A TIENAs la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Scrisorile nefrancate se refasa. 20 BANI ESEMPLARULU. Din causa serbătorii de ast&ijî. Sf. Michail și Gavril, numerulü acesta este |§i pentru Duminecă. SERVICIULU TELEGRAFICII ALE «ROMANULUI.» Berlin, 18 Noembre. — Secretarulu ambasadei germane din Constantinopole, d. baronil Saurma Jeetsch, a fost numiții consulii generalii la Belgrad. Constantinopole, 18 Noembre.—Un telegramă cu data de 14 Noembre, primită de la Server-pașa, anunciă că bătălia crâncenă întâmplată la Muradvica (?), unde insurgențiî au fostă pe deplină bătuți, lăsândă pe câmpul de luptă 600 morți, printre care mulți Muntenegreni. Rangoon, (capitala Birmaniei), 18 Noembre. Autoritățile au descoperită un conspirațiune, care avea de scopă luarea arsenalului și incendiarea orașiului. Ună mare numeră de Birmani bănuiți au fost arestați. Paris, 18 Noembre.—Biurourile au alesă comisiunea pentru legea presei : unăsprezece membrii luntă din stânga, defavorabili, și patru din drepta, favorabili legii Se crede că legea va fi părăsită și că guvernul n’are delocă intențiunea d’a face cestiune de cabinetu. POST-SCRIPTUM Eeé conclusiunea discursului rostite de d. Jules Simon, cu ocasiunea alegerii sale ca președinte alu stângii republicane : «Nu ne-amit desperații nici-vă-dată, nici în Februarie, venindu-ne atâta de puțini la niumere, nici la 24 Mai, după căderea d-lui Thiers. Nu ne desperămă nici atât, cu totă restabilirea scrutinului pe arondismentü și pe circumscripțiune, cu toți primarii impuși, cu toți prefecții bonapartiști, cu totă ministrul, reacționarii. Gândii amă fi chiar destinați a le vedea tóte forțele Statului îndreptate contra republicanilor, presa oficiosă semenându calomnia, prefecții, primarii împărțindîi amenințări și promisiuni, . . . există in totă țerană astăfelă de ardere pentru libertate, pentru stabilitate, un asta felu de voință d’a sfîrși cu compețirile partiteloru, und simțimentd atâta dvnd și puternică de drepturile eterne ale rațiunii, in când va fi îndestulă ca scrutinulu se se deschidă, pentru ca Francia de la 1789, 1830 și 1848 se se regăsesc o unire moderată și perseverantă. Ec e cea-a cearnă fostă cinci ani. E îndestulă ca se mai fimă totă asta, pentru ca Francia și Republica se fie salvată. «Suntemă pate singura grupă din adunare care a crescuti din ană în ană fără a se divisa în mai multe grupe. Nimeni nu ne-a părăsită. După bunele raporturi între colegi a urmată dă adevărată și căldurosă amicițiă. Putemă a ne felicita d’acesta. Familia nostră se va separa în curendă, dară nu se va disolve.» Redacțiunea și Administrațiunea Strada Lomnei, No. 14 SAMBATA, DUMINECA 8, 9 NOEMBRE, 1875. (B) S.Ediționeite de dimineția LUMINEZATE ȘI VEI EI ABONAMENTE In Capitalei in anii 48 lei: șase luni 24 IM trei hint 12 lei; un lună 5 lei In Districte: un anii 58 lei; și 5se luni 29 lei trei luni 15 lei; un lună 6 luni Francia, Italia și Anglia pe trimestru: fr. 20, Austria și Germania pe trimestru,franci 18 , se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halle grame, rue de l’Anciene comedie 5, și la Havas, Laffite & C-nie Place de la Bourse 8. LA YIENA : la d. B. G. Popoviei, Fleischmarkt, 15, Articolele uepublicato se vorfi arde BUCUItESCI, 197 BRUMAR. D. Boerescu a demisionat, după cum se prevedea de mult și după cum cunoscutele disensiuni din sinul cabinetului ne făcuseră se prevestim în mai multe rânduri, fără a da însă faptului o mai mare însemnătate decât merită o intrigă de camarilă, în care națiunea și mecanismul constituțional n’au nimic a face. Organul d-lui Boerescu anunță astăzi demisiunea ministrului de externe într’un mod rece și nud, care probeza cât a fost de exact că „cea mai perfectă armonie na încetat de a domni între membrii cabinetului“. D. Boerescu din parte, spre a arăta și mai bine în ce bună și perfectă armonie a fost cu scumpii d-sele colegi, a demisionat pe motivul cel mai vădit banal, pentru ca mai bine să se înțelegă că nu pate să dea motivul real. A protestat se zice lipsa de sănătate, tocmai atunci când este mai sănătos decât totdeauna. Aceia cari se ocupă cu orecare curiositate de aceste evoluțiuni de camarilă, judecând acum numai după fapt, vor jl ce pate că d. Catargiu și cu aliatul său în acesta cestiune, d. Al. Lahovary, au reușit în fine se dea peste cap pe d. Boerescu. Erore, cu sau fără intențiune, tocmai din contra, d. Boerescu a dat peste cap pe adversarii d-sele din cabinet. Aceștia simțiră că ei sunt în realitate cei răsturnați, și stăruiră forte pe lîngă scumpul lor coleg să nu-i părăsescă: dragostea de apoi devenise mai rea decât cea dantâră. Însă d. Boerescu înțelegea pre bine folosul de-a fi neînduplecat, și stărui din partea i „a le lăsa, prin retragere,* d-sele, cea mai deplină libertate devoțiune“. Cestiunea e pre simplă, și intrigele de camarilă merită pre puțină considerațiune, ea se nu spunem pur și simplu cum ajungem la acesta conclusiune. Noi raționăm, astfel: Dacă d. Boerescu se retrage acum, "în răcelă cu unii din colegii d-sele și în special cu șeful cabinetului, devine posibil, numai daca va voi, peste o lună, cu un nou șef de cabinet, care n a sceptă decât deschiderea sesiunii, ca se -și pune în acțiune bateriile pregătite de atâta timp spre a da ultima lovitură a greului personagiu care de atâta timp i-a usurpat locul. D. Catargiu și d. Lahovari, rămânând însă acum la postul lor, devin imposibili și pentru mult timp, peste o lună, când va deveni posibil d. Boerescu cu adversarul de portofolii al d-lui Catargiu. Așia dar, realul resultat al efectului ce l’a avut de-ocamdată zizania din camarilă, este: D. Boerescu ministru peste o lună, daca va voi. D. Catargiu și d. Lahovari căzuți peste o lună și pentru mult timp. Dați peste cap sunt celte din urmă. Oricum, cestiunea viu e cu mult mai interesantă pentru o națiune decât canoanele intime cu foc se petrec o fűlnic sindrofele bucurescene. Numai câteva jile ne despartă de deschiderea Camerelor. In tote țările din lume, unde domnia legilor e un realitate, unde suveranitatea poporului nu e o ilusiune, unde alegerile libere sunt punerea, în practică a acestei suveranități , deschiderea Camerelor e un eveniment. Poporul o așteptă cu nerăbdare și încredere, pentru că prin Camere, prin represintanții săi aleși în deplină libertate, pe el însuși în mână administrarea intereselor Statului, intră în deplinul r esercisiă al suveranității sale. La noi însă deschiderea sesiunii legiuitore a ajuns a nu mai fi decât ocasiunea de a reaminti orgiele, falsificările, din cari au luată nastere aceste Camere menite de creatorii lor a le servi de paravană și a le legitima actele contrarie intereselor române și conforme angagiamentelor ce au luat venind la putere. Fiecare apoi își aduce aminte de nefasta seshane președinte în care interesele străine au găsit sprijinul cel mai devotat, un sprijin pe care póte nici n făcute sat a’l spera, or adevăratele interese ale statului și poporului român au fost disprețuite, călcate în piciure. Oricine își aduce aminte cu spaimă că în acea sesiune s’a rorat prin cele mai mari acte de turpitudine construirea liniei ferate Ploiessoi-Predel, care va da loc la o chiiltuiala de vr’uă cinci-zeci milione lei și s’asceptă ca în sesiunea ce se va deschide peste câte-va file acel vot să capete o nouă consacrare prin votare de nouă împrumuturi, apoi de nouă imposite, de nouă sarcine pentru plate acelor cinci-tzeci de milione. Oricine ’și aduce aminte că tot în acea sesiune s’a votat și actul nefastă prin care se trece România în stăpânirea socială și economică a Austro-Ungariei și s’ascepta ca în sesiunea acesta cererile străinilor pentru darea în esploatare a salinelor și minelor, respinse altădată, se revie din nou și să fie admise. Spaima e cu atât mai legitimă, cu cât în camerele actuale nu se mai află nici un represintante adevărat al națiunii; ei s’au retras, imprimând pe fruntea chiămaților sigiliul fără-delegilor cari au președiut la nașcea lor. Astfel nu se mai află acolo decât uneltele ce și-a a dus puterea executivă pentru aprobarea faptelor sale. Spaima, o repetăm, o legitimă, căci camarila fiind asigurată de probarea camerelor, nimic n’o opri a se presinta cu noul împrumuturi, cu noul imposite. Cu astfel de camere, guvernul n’are nevoie nici se ’și de ostenela d’a administra bine și consciințios interesele țării, nici d’a căuta adevăratele isvóre de venituri ce póte aventatul. E destul ca guvernul se cere pentru ca cu ochii închiși se i-se de, și cu toții am văzut ce și cum cere guvernul angagiamentelor străine. Și la noi descinderea camerelor este un eveniment, însă un eveniment din acelea cari ar deștepta numai visul, dacă sarcinele ce purtăm și suferințele ce îndurăm de pe urma lor ne-ar mai lăsa timpul de a discreți fruntea. Cu tote acestea, deschiderea camerelor nu va fi mai puțină comediă. Ca’și pe scena unui teatru, vom vede îndeplinindu-se înaintea chlamaților formalitățile prescrise pentru: primirea represintanților națiunii, formalități al căror spirit este respectul ce trebuie se aibă capul statului și guvernul pentru adevărata sorginte a oricărei puteri în stat, pentru națiune, ai cărei delegați sunt și în ’naintea cărora, la deschiderea camerelor, vin se ’și dea sema de modul cum am întrebuințată puterea în lipsa lor. Comedia va fi completă, d-nir miniștrii vor numi pe chiămații d-lor mandatari ai națiunii, oră aceștia vor aplauda satisfăcuți de modul cum d-nii miniștrii își vor juca rolul, promițându’și d’a nu se lăsa mai jos când vor intra în activitate, de-a proba fără cercetare și bătaiă de capă acea ce d-nii miniștrii vor bine-voi a le cere, spre a le pune la încercare fidelitatea, și de-a repeți ori de câte ori se va mai presinta ocasiunea curate afaceri ca cele cu d. Crawlay. E că măgulitorea perspectivă ce deschide României viitorea sesiune. Se înțelege dar de ce acest eveniment nu este asceptată cu bucurie, de ce din contră se asceptă cu groza, și fiăcare ar voi se’l scie cât s’ar pute mai depărtat, ca un nenorocire sigură. E că unde duce falsificarea legilor și voinței națiunii , ea omoră speranța în bine și credința în instituțiunile cele mai salutare. Și acesta nu este încă decât primul efect al disprețul legilor. Consecințele ce urmeza de aci sunt încă mult mai grave , și responsabili de dânsele nu pot se fiă decât aceia cari au pus germenul lor în țară și au desvoltat. ava Avemi a descoperi administrațiunii domeniilor o afacere identică cu afacerea Tulceanoff: acesta se va numi afacerea Filippoff. Moșia răpită se numeste Novotroițka, primul răpitor, care a comis faptul acum șapte ani, este Evreul Israil Groțki, care și-a trecut în mod economicos prada asupra d-lui Filippoff. Ce face administrațiunea domeniilor în acesta afacere ? Grăbișeva prea numi și moșia Novai Groițka moșie particulară ? Sperăm că nu. Vom reveni cât de curând cu amărunte silnică pe vieță. Ună ală șeselea acusată, Scarpetti, a fostă achitată a Uă telegramă din Roma cu data de 13 Noembre anunciă ziarelor republicane din Francia „ca’n curândă va pleca pentru Paris mă trămisă ală Vaticanului, purtâtoră de instrucțiuni către episcopii francezi, în vederea viitorelor alegeri“. Citimă în Débats : „Se asigură că maresialele Mac- Mahon ar fi exprimată dorința de vede punându-se pe lista candidațiloră pentru senatori cari se alegă că Adunare vre 20 persone cari nu facă parte din cameră, dară cari cu tote acestea de multe ori au adusă serviții țărei loră. Intr’acestea se citeză mai cu semn mare și aiele Canrobert și cardinalul- archiepiscopă ală Parisului. Se asigură în unele cercuri parlamentare de la Versailles că ’ntre a doua ș’a treia desbatere a legii electorale , guvernulü va cere camerii s'alega pe senatorii cari după lege vinii în acesta corpii trimiși de Adunare , și apoi se voteze disolverea. După opiniunea generală, alegerile senatorilor din departamente se va face în Ianuarie, ora alegerile deputaților în Februarie. Cu ocasiunea cândă se va lua în desbatere propunerea d-lui Pascal Duprat, în privința rădicării stării de asediu, va lua cuvântul și d. Louis Blanc, spre a susține atâtu propunerea câtă și libertatea presei. Camera de la Versailles a redusă la jumătate numărulü deputaților, cari represintaă pân’acum Algeria, ș’a desființată cu totală represintațiunea Colonieloră. In ședința de la 13 Noembre a terminată a doua deliberare a legii electorale s’a decisă trecerea la a treia. Stânga republicană s’a întrunită în ziua de 14 ale cuvintei ș’a alesă președinte pe d. Jules Simon, care, cu acesta ocasiune, a rostită ună discursă importantă. Uă telegramă din Atene cu data de 12 Noembre anuncță următorele: „Camera represintanțiloră a primită propunerea de punere supt acusare a întregului cabinetă Bulgaris pentru violarea Constituțiunii. „Afară d’acesta vechii miniștrii Delyannis și Nicolopolo mai suntă acuzați c’aă numită funcționari peste bugetă ș’aă închiriată uă convențiune ilegală cu d. Schlieman. Nesce scrisori din Navara sosite la St.-Jean de Lutz spună că ’n urma ultimelor lupte, favorabile guvernului, s’a manifestată un mare nemulțumire în armata carlistă. Don Carlos se ascéptá la Estella. Este u lună de iile aprape de cândă se trateza înaintea curții cu jurați din Roma importantulă procesă al asasinării lui Sonzogna, directorele țarului la Capitale din Roma. Cinci din șese acuzați pentru acestă crimă, și anume Luciani, instigatorul crimei, Frezza, autorul asasinatului, Armatti, Farina și Morelli, complici, au fost( condamnați în ziua de 13 ale curinței la munca 1), procurorii generale al înaltei Curți de casațiune și justiții în facă cu Constituțiunea. 1) II In numărul trecută amă vorbită despre Constituțiunea engleză și amă arătată cum puterea judiciară a înlăturată legile contrarie Constituțiunii (Common law); dară Constituțiunea Englitezei, nefiind scrisă, nu ne pote servi ca termină de comparațiune cu că Constituțiune scrisă, celă multă, ară pute servi ca ună argumentă a fortiori, însă în favorea opiniunii ce susține că noi. Se póte zice, cu dreptă cuvântă ni se pare, că daca acolo unde parlamentul are uă putere atâtă de mare, judecătorulă încă pate să înlăture actele sale și să le declare nule, ca contrarie obiceiului Common law, cu câtă mai multă pate face acesta suptă Constituțiune scrisă, unde acțiunea puterii legislative este limitată în regulele și principiele Constituțiunii. D. Procuroră generale ânsă dă de exemplu și Constituțiunea Statelor Unite ale Americei, care este scrisă și limitată; aci exemplulă, ca termină de comparațiunea cu Constituțiunea nostră, este nemerită. Dară are conclusiunea conclusiunilor d-in procuroră-generale că în nici uă țară din lumea civilisată judecătorul pare căderea d’a judeca despre constituționalitatea unei legi, este mai nemerită decâtă în cellaltă exemplu cu Anglia? Este are mai puțină necivile să vorbescă cineva, și încă avândă calitatea oficială, d’uă Constituțiune, fără s’o fi citită, și în speciale de Constituțiunea Statelor-Unite, fără să fi văzută celă puțină § 2 de fapt articolul VI, întitulată miscelanee, care zice: „Acesta Constituțiune și tote legile Statelor-Unite cari se vor face în urmarea iei, și tote tratatele făcute seă cari se voră mai face supt autoritatea Statelor Unite, voră fi legea supremă a țării (land), judecătorii tutor statelor, vor fi ținuți să se conforme cu densele, deși s'ară afla ceva contrariu în Constituțiunea sau legile vr'unui Stată.“ Câtă despre nemerirea citațiunii lui Story, singura expunere a celoră citate o condamnă. D. Procuroră generale citeză pe Story ca se ne probeze că în totă lumea civilisată, din amândouă emisferele, adecă și chiară în republica Statelor Unite, judecătorul n’are cădere a se judece constituționalitatea acteloră legislaturii. lre.1) A se vedé Romămlu de la 7 Noem-5