Romanulu, noiembrie 1875 (Anul 19)

1875-11-08

I­ANULU ALU NOUE-SPRE-fIECELEA VOIESCE ȘI YEI PÜ LÉ Oti-ce cereri pentru România se adre­­sé;.á la administrațiunea <­­iar­ului. a ntinci dbi pagina 17, spațiul 30 litere petit 40 barit. In pagina III, linia petit 6 lei. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LALONDRA: la d. Eugbne Miooud, No. 81-A Fleet Street, London, E. C. A TIENAs la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Scrisorile nefrancate se refasa. 20 BANI ESEMPLARULU. Din causa serbătorii de ast&ijî. Sf. Michail și Gavril, numerulü acesta este |§i pentru Duminecă. SERV­ICI­ULU TELEGRAFICII ALE «ROMANULUI.» Berlin, 18 Noembre. — Secretarulu am­basadei germane din Constantinopole, d. baronil Saurma Jeetsch, a fost­ numiții consulii generalii la Belgrad. Constantinopole, 18 Noembre.—Un tele­gramă cu data de 14 Noembre, primită de la Server-pașa, anunciă că bătălia crâncenă întâmplată la Muradvica (?), unde insurgen­­țiî au fostă pe deplină bătuți, lăsândă pe câmpul­ de luptă 600 morți, printre care mulți Muntenegreni. Rangoon, (capitala Birmaniei), 18 Noem­bre.­­ Autoritățile au descoperită un con­­spirațiune, care avea de scopă luarea arse­nalului și incendiarea orașiului. Ună mare numeră de Birmani bănuiți au fost­ a­­restați. Paris, 18 Noembre.—Biurourile au alesă comisiunea pentru legea presei : ună­spre­­­zece membrii luntă din stânga, defavora­bili, și patru din drepta, favorabili legii Se crede că legea va fi părăsită și că gu­­vernul­ n’are de­locă intențiunea d’a face cestiune de cabinetu. POST-SCRIPTUM Eeé conclusiunea discursului rostite de d. Jules Simon, cu ocasiunea alegerii sale ca președinte alu stângii republicane : «Nu ne-amit desperații nici-vă-dată, nici în Februarie­, venindu-ne atâta de puțini la niumere, nici la 24 Mai, după căderea d-lui Thiers. Nu ne desperămă nici atât, cu totă restabilirea scrutinului pe arondis­­m­entü și pe circumscripțiune, cu toți pri­marii impuși, cu toți prefecții bonapartiști, cu totă ministrul, reacționarii. Gândii amă fi chiar­ destinați a le vedea tóte forțele Statului îndreptate contra republicanilor­, presa oficiosă semenându calomnia, prefec­ții, primarii împărțindîi amenințări și pro­misiuni, . . . există in totă țera­nă astă­felă de ardere pentru libertate, pentru stabilitate, un asta­ felu de voință d’a sfîrși cu compeți­­rile partiteloru, und simțimentd atâta d­­vnd și puternică de drepturile eterne ale ra­­țiunii, in când va fi îndestulă ca scrutinulu se se deschidă, pentru ca Francia de la 1789, 1830 și 1848 se se regăsesc o unire moderată și perseverantă. Ec e cea-a cearnă fostă cinci ani. E îndestulă ca se mai fimă totă asta, pentru ca Francia și Republica se fie salvată. «Suntemă pate singura grupă din adu­nare care a crescuti­ din ană în ană fără a se divisa în mai multe grupe. Nimeni nu ne-a părăsită. După bunele raporturi între colegi a urmată dă adevărată și căldurosă amicițiă. Putemă a ne felicita d’acesta. Fa­milia nostră se va separa în curendă, dară nu se va disolve.» Redacțiunea și Admini­strațiunea Strada Lomnei, No. 14 SAMBATA, DUMINECA 8, 9 NOEMBRE, 1875. (B) S.Ediționeite de dim­ineția LUMINEZA­TE ȘI VEI EI ABONAMENTE In Capitalei in anii 48 lei: șase luni 24 IM trei hint 12 lei; un lună 5 lei In Districte: un anii 58 lei; și 5se luni 29 lei trei luni 15 lei; un lună 6 luni Francia, Italia și Anglia pe trimestru: fr. 20, Austria și Germania pe trimestru,franci 18 , se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halle­­ grame, rue de l’Anciene come­die 5, și la Havas, Laffite & C-nie Place de la Bourse 8. LA YIENA : la d. B. G. Popoviei, Fleisch­markt, 15, Articolele uepublicato se vorfi arde BUCUItESCI, 197 BRUMAR. D. Boerescu a demisionat, după cum se prevedea de mult și după cum cunoscutele disensiuni din sinul ca­binetului ne făcuseră se prevestim în­­ m­ai multe rânduri, fără a da însă faptului o mai mare însemnătate de­cât merită o intrigă de camarilă, în care națiunea și mecanismul consti­tuțional n’au nimic a face. Organul d-lui Boerescu anunță as­tăzi demisiunea ministrului de ex­­terne într’un mod rece și­­ nud, care probeza cât a fost de exact că „cea mai perfectă armonie na încetat de a domni între membrii cabinetului“. D. Boerescu din parte­­, spre a a­­răta și mai bine în ce bună și per­fectă armonie a fost cu scumpii d-sele colegi, a demisionat pe motivul cel mai vădit banal, pentru ca mai bine să se înțelegă că nu pate să dea mo­tivul real. A protestat se zice lipsa de sănătate, tocmai atunci când este mai sănătos de­cât tot­deauna. Aceia cari se ocupă cu ore­care curiositate de aceste evoluțiuni de camarilă, judecând acum numai după fapt, vor­­ jl­ ce pate că d. Catargiu și cu aliatul său în acesta cestiune, d. Al. Lahovary, au reușit în fine se dea peste cap pe d. Boerescu. Erore, cu sau fără intențiune, tocmai din contra, d. Boerescu a dat peste cap pe adversarii d-sele din cabinet. Aceștia simțiră că ei sunt în reali­tate cei răsturnați, și stăruiră forte pe lîngă scumpul lor coleg să nu-i părăsescă: dragostea de apoi deve­nise mai rea de­cât cea dantâră. Însă d. Boerescu înțelegea pre bine folosul de-a fi neînduplecat, și stărui din partea i „a le lăsa, prin re­trage­re,* d-sele, cea mai deplină libertate devoțiune“. Cestiunea e pre simplă, și intri­­gele de camarilă merită pre puțină considerațiune, ea se nu spunem pur și simplu cum ajungem la acesta conclusiune. Noi raționăm, ast­fel: Dacă d. Boerescu se retrage acum, "în răcelă cu unii din colegii d-sele și în special cu șeful cabinetului, devine posibil, numai daca va voi, peste o lună, cu un nou șef de cabinet, care n a sceptă de­cât deschiderea sesiunii, ca se -și pune în acțiune bateriile pregătite de atâta timp spre a da ultima lovitură a greului personagiu­ care de atâta timp i-a usurpat lo­cul. D. Catargiu și d. Lahovari, rămâ­nând însă acum la postul lor, devin imposibili și pentru mult timp, peste o lună, când va deveni posibil d. Boerescu cu adversarul de portofo­lii­ al d-lui Catargiu. Așia dar, realul resultat al efec­tului ce l’a avut de-o­cam­dată ziza­nia din camarilă, este: D. Boerescu ministru peste o lună, daca va voi. D. Catargiu și d. Lah­ovari căzuți peste o lună și pentru mult timp. Dați peste cap sunt celte din urmă. Ori­cum, cestiunea viu e cu mult mai interesantă pentru o națiune de­cât canoanele intime c­u foc se pe­­trec o fűlnic sindrof­ele bucurescene. Numai câte­va­­ jile ne despartă de deschiderea Camerelor. In tote țările din lume, unde domnia legilor e un realitate, unde suveranitatea popo­rului nu e o ilusiune, unde alegerile libere sunt punerea, în practică a a­­cestei suveranități , deschiderea Ca­merelor e un eveniment. Poporul o așteptă cu nerăbdare și încredere, pentru că prin Camere, prin represintanții săi aleși în deplină li­bertate, pe el însuși în mână admi­nistrarea intereselor Statului, intră în­­ deplinul r esercisiă al suveranită­­ții sale. La noi însă deschiderea sesiunii le­­giuitore a ajuns a nu mai fi de­cât ocasiunea de a reaminti orgiele, falsi­ficările, din cari au luată nastere a­­ceste Camere menite de creatorii lor a le servi de paravană și a le legi­tima actele contrarie intereselor ro­mâne și conforme angagiamentelor ce au luat venind la putere. Fie­care apoi își aduce aminte de ne­fasta seshane președinte în care intere­sele străine au găsit sprijinul cel mai devotat, un sprijin pe care póte nici n fă­cute sat a’l spera, or adevăratele interese ale statului și poporului ro­mân au fost disprețuite, călcate în piciure. Ori­cine își aduce aminte cu spai­mă că în acea sesiune s’a rorat prin cele mai mari acte de turpitudine construirea liniei ferate Ploiessoi-Pre­­del, care va da loc la o chi­iltuiala de vr’uă cinci-zeci milione lei și s’as­­ceptă ca în sesiunea ce se va des­chide peste câte-va­­ file acel vot să capete o nouă consacrare prin vo­tare de nouă împrumuturi, apoi de nouă imposite, de nouă sarcine pen­tru plate acelor cinci-tzeci de milione. Ori­cine ’și aduce aminte că tot în acea sesiune s’a votat și a­ctul ne­fastă prin care se trece România în stăpânirea socială și economică a Austro-Ungariei și s’ascepta ca în se­siunea acesta cererile străinilor pen­tru darea în esploatare a salinelor și minelor, respinse altă­dată, se revie din nou și să fie admise. Spaima e cu atât mai legitimă, cu cât în camerele actuale nu se mai află nici un represintante a­devărat al națiunii; ei s’au retras, imprimând pe fruntea chiămaților sigiliul fără-de­legilor cari au preșe­­diut la nașcea lor. Ast­fel nu se mai află acolo de­cât uneltele ce și-a a­ dus puterea executivă pentru apro­barea faptelor sale. Spaima, o repetăm, o legitimă, căci camarila fiind asigurată de probarea camerelor­, nimic n’o opri a se presinta cu noul împru­muturi, cu noul imposite. Cu ast­fel de camere, guvernul n’are nevo­ie nici se ’și de ostenela d’a administra bine și consciințios interesele țării, nici d’a căuta ade­văratele isvóre de venituri ce póte ave­ntatul. E destul ca guvernul se cere pentru ca cu ochii închiși se i-se de, și cu toții am văzut ce și cum cere guvernul angagiamentelor străine. Și la noi descinderea camerelor este un eveniment, însă un eveni­ment din acelea cari ar deștepta nu­mai visul, dacă sarcinele ce purtăm și suferințele ce îndurăm de pe urma lor ne-ar mai lăsa timpul de a dis­creți fruntea. Cu tote acestea, deschiderea came­relor nu va fi mai puțin­­ă comediă. Ca’și pe scena unui teatru, vom vede îndeplinindu-se înaintea chlamaților formalitățile prescrise pentru: primi­rea represintanților națiunii, for­malități al căror spirit este respectul ce trebuie se aibă capul statului și guvernul pentru adevărata sorginte a ori­cărei puteri în stat, pentru na­țiune, ai cărei delegați sunt și în ’naintea cărora, la deschiderea ca­merelor, vin se ’și dea sema de mo­dul cum am întrebuințată puterea în lipsa lor. Comedia va fi completă, d-nir miniștrii vor numi pe chiăma­­ții d-lor mandatari ai națiunii, oră aceștia vor aplauda satisfăcuți de modul cum d-nii miniștrii își vor juca rolul, promițându’și d’a nu se lăsa mai jos când vor intra în acti­vitate, de-a proba fără cercetare și bătaiă de capă acea ce d-nii miniș­trii vor bine-voi a le cere, spre a le pune la încercare fidelitatea, și de-a repeți ori de câte ori se va mai pre­sinta ocasiunea curate afaceri ca cele cu d. Crawlay. E că măgulitorea perspectivă ce des­chide României viitorea sesiune. Se­ înțelege dar de ce acest eveni­ment nu este asceptată cu bucurie, de ce din contră se asceptă cu groza, și fiă­care ar voi se’l scie cât s’ar pute mai depărtat, ca un nenorocire sigură. E că unde duce falsificarea legilor și voinței națiunii , ea omoră spe­ranța în bine și credința în institu­­țiunile cele mai salutare. Și acesta nu este încă de­cât pri­mul efect al disprețul legilor. Con­secințele ce urmeza de aci sunt încă mult mai grave , și responsabili de dânsele nu pot se fiă de­cât aceia cari au pus germenul lor în țară și­­ au desvoltat. a­va Avemi a descoperi administrațiunii domeniilor o afacere identică cu a­­facerea Tulceanoff: acesta se va numi afacerea Filipp­off. Moșia răpită se numeste Novotroițka, primul răpitor, care a comis faptul acum șapte ani, este Evreul Israil Groțki, care și-a trecut în mod economicos prada asu­pra d-lui Filippoff. Ce face administrațiunea dome­­niilo­r în acesta afacere ? Gr­ăbișe­va pre­a numi și moșia Novai Groițka moșie particulară ? Sperăm că nu. Vom reveni cât de curând cu a­­mărun­te­ silnică pe vieță. Ună ală șeselea a­­cusată, Scarpetti, a fostă achitată a Uă telegramă din Roma cu data de 13 Noembre anunciă­­ ziarelor­ re­publicane din Francia „ca’n curândă va pleca pentru Paris m­ă trămisă ală Vaticanului, purtâtoră de instruc­țiuni către episcopii francezi, în ve­derea viitorelor­ alegeri“. Citimă în Débats : „Se asigură că maresialele Mac- Mahon ar­ fi exprimată dorința de vede punându-se pe lista candidați­loră pentru senatori cari se alegă că Adunare vre 20 persone cari nu facă parte din cameră, dară cari cu tote acestea de multe ori au adusă ser­viții țărei loră. Intr’acestea se ci­teză mai cu semn mare și aiele Canrobert și cardinalul- archiepiscopă ală Pa­risului. Se asigură în unele cercuri parla­mentare de la Versailles că ’ntre a doua ș’a treia desbatere a legii elec­torale , guvernulü va cere camerii s'alega pe senatorii cari după lege vinii în acesta corpii trimiși de A­­dunare , și apoi se voteze disolverea. După opiniunea generală, alegerile senatorilor­ din departamente se va face în Ianuarie, ora alegerile depu­­taților­ în Februarie. Cu ocasiunea cândă se va lua în desbatere propunerea d-lui Pascal Duprat, în privința rădicării stării de asediu­, va lua cuvântul­ și d. Louis Blanc, spre a susține atâtu propune­rea câtă și libertatea presei. Camera de la Versailles a redusă la jumătate numărulü deputaților, cari represintaă pân’acum Algeria, ș’a desființată cu totală represinta­­țiunea Colonieloră. In ședința de la 13 Noembre a terminată a doua deliberare a legii electorale s’a decisă trecerea la a treia. Stânga republicană s’a întrunită în­­ ziua de 14 ale cuvintei ș’a alesă președinte pe d. Jules Simon, care, cu acesta ocasiune, a rostită ună dis­­cursă importantă. Uă telegramă din Atene cu data de 12 Noembre anuncță următorele: „Camera represintanțiloră a pri­mită propunerea­­ de punere supt a­­cusare a întregului cabinetă Bulga­­ris pentru violarea Constituțiunii. „Afară d’acesta vechii miniștrii Delyannis și Nicolopolo mai suntă acuzați c’aă numită funcționari peste bugetă ș’aă închiriată uă conven­­țiune ilegală cu d. Schlieman. Nesce scrisori din Navara sosite la St.-Jean de Lutz spună că ’n urma ultimelor­ lupte, favorabile guver­nului, s’a manifestată un mare ne­­mulțumire în armata carlistă. Don Carlos se ascéptá la Estella. Este u­ lună de i­ile aprape de cândă se trateza înaintea curții cu jurați din Roma importantulă pro­cesă al­ asasinării lui Sonzogna, di­­rectorele țarului la Capitale din Roma. Cinci din șese acuzați pentru a­­cestă crimă, și a­nume Luciani, in­­stigatorul­ crimei, Frezza, autorul­ asasinatului, Armatti, Farina și Mo­­relli, complici, au fost( condamnați în­­ ziua de 13 ale curinței la munca 1), procurorii generale al înaltei Curți de casațiune și justiții­ în fac­ă cu Constituțiunea. 1) II In numărul­ trecută amă vorbită despre Constituțiunea engleză și amă arătată cum puterea judiciară a înlă­turată legile contrarie Constituțiunii (Common law); dară Constituțiunea Englitezei, nefiind scrisă, nu ne pote servi ca termină de comparațiune cu că Constituțiune scrisă, celă multă, ară pute servi ca ună argumentă a for­tiori, însă în favorea opiniunii ce susține că noi. Se póte­­ zice, cu dreptă cuvântă ni se pare, că daca acolo unde parlamentul­ are uă putere atâtă de mare, judecătorulă încă pate să înlăture actele sale și să le declare nule, ca contrarie obiceiului Common law, cu câtă mai multă pate face acesta supt­­ă Constituțiune scrisă, unde acțiunea puterii legislative este limitată în regulele și principiele Constituțiunii. D. Procuroră­ generale ânsă dă de exemplu și Constituțiunea Statelor­­ Unite ale Americei, care este scrisă și limitată; aci exemplulă, ca ter­mină de comparațiunea cu Consti­­tuțiunea nostră, este nemerită. Dară are conclusiunea conclusiunilor­ d-in procuroră-generale că în nici uă țară din lumea civilisată judecătorul pare căderea d’a judeca despre constitu­ționalitatea unei legi, este mai ne­merită de­câtă în cel­l­altă exemplu cu Anglia? Este are mai puțină necivile să vorbescă cine­va, și încă avândă ca­litatea oficială, d’uă Constituțiune, fără s’o fi citită, și în speciale de Constituțiunea Statelor­-Unite, fără să fi văzută celă puțină § 2 de fapt articolul­ VI, întitulată miscelanee, care­­ zice: „Acesta Constituțiune și tote legile Statelor­-Unite cari se vor­ face în urmarea iei, și tote tratatele făcute seă cari se voră mai face supt au­toritatea Statelor­­ Unite, voră fi legea supremă a țării (land),­­ judecătorii tutor statelor, vor­ fi ținuți să se conforme cu densele, de­și s'ară afla ce­va con­trariu în Constituțiunea sau legile vr'u­­nui Stată.“ Câtă despre nemerirea citațiunii lui Story, singura expunere a celoră citate o condamnă. D. Procuroră­ generale citeză pe Story ca se ne probeze că în totă lumea civilisată, din amândouă emis­ferele, adecă și chiară în republica Statelor­­ Unite, judecătorul­ n’are cădere a se judece constituționalita­tea acteloră legislaturii. lre.1) A se vedé Romămlu de la 7 Noem-5

Next