Romanulu, martie 1876 (Anul 20)
1876-03-26
271 „Vechia mașiuna a financiarilor"ă e că, în cestiunea impositelor”, forma învinge substanța și că importă mai multă a examina cum se plătesce de câtă ce se plătesc”. Pentru că modul de repărțire și de strîngere a impositelor ă însemneză justiție sed injustiția distributivă, însemnă timpă, călătorii, consultațiuni, procese, nesiguranțe, neliniște, lucruri pe cari însumândule împreună și reducându-le în bani, coprindă adesea, supt mai multe punte de vedere, numai care a rasei. D’aceaa noi curata uroomă recomanda agințiloră guvernului tăriă neînvinsă în menținerea neviciată a legii, deră în timpul ă de faciă grija nóstra va fi d’a studia tóte modurile pentru ca să nu se facă relațiuni în strîngerea impoziteloră. Noi sperămă că fără a sili machina , fără a pune tăriarea la uă probă pre aspră, aplicândă pe acela care e visibilă celă mai pustă, și neeșindă nici uă dată din lege , vomă pute ave uă mai mică chiăltuială pentru funcționari ș’uă mai spontaneă afluință în încasări. (Forte bine) „Miară rămâne de jisă multe alte lucruri, deră constrînsă a lăsa la uă parte afacerile particulare ș’a lăsa onorațiloră mei colegi deplina libertate d’a studia afacerile speciale, voiă adauge âncă puține cuvinte. „Lau Jisă deja, guvernulu e uă partită; noi vomă <zice din contra, că guvernulu nu e uă partită. (Forte bine). „Onorați cu încrederea augustului nostru suverană , stămă înaintea d-vóstră ținendă în mână guvernală în numele întregei națiuni, noi avemă intențiunea d’a guverna cu ideile și cu sprijinulă partitei nóstre, dară în interesulă tutuloră. Și acelora cari trebuie să ne ajute în administrația statului, le țficemă că primimă concursul omeniloră onești, leali și capabili cari indeplinescă sarcinele funcțiunii lorii, se supună legiloră și le esecută, oricare ară fi partita politică la care aparțină. (Aplause). „Nu voiă pute sfirși, d-loră, să OUJUU U' V U Aii lUUUUlOlU) U)UUj./l.»»/ t vuUlv/V și probatei nóstre credințe economice. „Educați la cultură libertății economice, conviși că economia publică se legă cu disciplinele juridice și cu cele sociale, sperămă că nimeni nu va induce din acesta că noi voimă a deșerta acum acesta gloriosă stindardă. „Ceră cine vorbesce despre rase și despre tratate vorbesce despre oă mărginire a absolutei libertăți de schimbă. Examinarea tarifelor vamale nu se pote supune la criteriulă unul singură și rigurosă principia. Reușeșce bine acela care nu lasă se pătrundă nimică sub formă de cuoză proporțională de imposită în scopă de protecțiune sub favore. „Ceră înțelegeți, d-loră, că pentru a distinge cele două elemente, acela ală taseloră puse în proporțiune cu necesitățile fiscului ș’acela d’a introduce uă tasă proibitivă și preventivă, se cere unu studiu amănuntă și atentă, pe care noi nu vomă lipsi a’să face îndată ce vomti avea timpă a examina negoțiările urmate. (Pré binej la stânga și la centru). „Cu aceste cuvinte amă voită a vă arăta scopurile ce ne propunemă, principiile cărora suntemă devotați, căile pe cari voimă se mergemă. „Fidelitate nestrămutată constituțiunii și spiritului guvernului represintativă, precauțiuni pentru a asigura sinceritatea instituțiunilor constituționale și sânțenia magistraturei; libertate de consciință, de asociare, de vineță economică; emanciparea intelectuală a claselor, cari acum nu potă ușa de drepturile lor, și pe cari noi trebuie să le considerămă ca nisce pupili încredințați tutelei nóstre religiose; răspândirea vineței publice și a esercitării datorielor de cetățănă în tote clasele, în tóte părțile statului, pentru a feri constituirea nóstră politică d’uă pletoră pericolosa; progresiva îmbunătățire a condițiunilor financiare și economice ale țării, în acestă concepțiune să resumă programa nostră. Dură tóte aceste concepțiuni, tóte aceste obligațiuni trebuie a fi supuse la legea prudinței, a succesiunii, a gradațiunii care se impune oricărui lucru practică. „Simțimă greutatea enormeloră dificultăți, simțimă datoria d'a respunde la așteptare c’uă activitate escepțională, deră simțimă încă și mai multă pericolele la cari e spună graba și impaciența. Nouă ni se pare totuși că, veniți abia ieri la guvernă, după ce amăutată escluși atâtă de multă timpă, nimeni nu va trebui s’aștepte de la noi atâta îndemânare d’a resolve d’uădată și întrună modă practică multele cestiuni ce ni se presintă în acestă a nostră intrare în greua misiune ce amă primită. Noi avemă încredere în patriotismul vechilor noștri amici că, după ce am învățată arta d’a stărui și fără întărirea ce o produce speranța, voră sei acum se găsescă răbdarea victoriei. „Noi ne recomandămă consiliereră nepasionate ale nouilor noștri amici. QțJULCulU 111 111 11 LfL lUyCAOJJUlUUty CU AIA” tregei camere că va primi fără preocupări bănuitore propunerile ce vom supune judecății sale și nu va micșora importanța acestei prime probe a vineței parlamentare, probă pe care o facemă mărturindu-vă că va trebui să consolidămă mai multă în Italia acele instituțiuni politice cari suntă onerea secolului nostru și formeză cea mai frumosa gloriă a valorosului și augustului nostru suverană. (Aplause prelungite). „D. Depretis, președintele noului cabinetă italiană, aespusă în cameră programarea. Ea e programa guvernului stângei, care vine într âgă la putere, după ce a fost înlăturată în cursă de 15 ani printr’un seriá de metemetisiri și de supterfugie. Este bine de a spune în treacătă, pentru a arăta că manoperile alarmiștilor sunt pretutindeni aceleași, că speculatorii italiani începuseră a scumpta avenimentulă noului ministeriă, ca un causă de scădere a fondurilor publice, și că abia ministerială fu cunoscută, și valorile saă urcată.“ Aci la République analiseză tóté puntele esențiale ale programi! ș apoi <jice : „Noulă ministeriă este animată de cele mai lăudabile intențiuni, judecăndu-lă după declarațiunile făcute în cameră de d. Depretis. Afară de cestiunea politică interioră și de reformele administrative menționate în discursul-programă ale șefului cabinetului italiană, suntă două punte asupra cărora credemă utilă d’a stărui în particulară : d’uă parte este atitudinea ce va lua Italia faciă cu puterile străine, și d’altă parte sunt vederile guvernului actuală asupra situațiunii economice și financiare. „ D. Depretis a manifestată susă și tare intențiunea că ministerială săă va continua politica este mara urmată de precedentulă cabinetă, adecă uă politică esențialmente pacifică și francă națională. Aplaudămă din totă anima acestă otărîre. Prin istoriă, prin situațiunea geografică, prin numărul locuitorilor, Italia are rangul ă săă desemnată între marele puteri europene, și călătoria împăratului Austriei la Venezia a demonstrată că este primită de toți ca atare. Nu va fi Francia republicană care se arunce vrădată u notă discordantă în acestă concertă; din contra, națiunea franceză nare de câtă simțiminte de profundă simpatie pentru vecinarea cu care o unescă atâtea suveniri și atâtea legături de moravuri, de educațiune, de I «Uk5tU. OLOI fi UuLluu UiAICOI Fiuuivitt/ Viv,‘# manifesta ostilitatea’ contra Italiei, și partita care făcea atâta mare scomptă din orerea sea contra pretinșilor păzitori ai Vaticanului a apăsată mai greu asupra nostră decâtă asupra vecinilor noștri!. ...,,nu resumată, cabinetulă Depretis-Nicotera se presintă supt fericite auspicii. Programarea forte liberală și forte înțeleptă e făcută ca se atragă numerose simpatii; îndeplinescă numai uă parte din reformele ce preconiseră și trecerea’i va fi marcată in istoria țărei sale.“ Relativă la fundarea în Paris a farului Mica Republică franceză, despre care amă menționată în postscriptum numărului trecută, citimă urmatorele în Republica Francesă: „Rădicarea stării de asediu care apăsa atâtă de injustă asupra unei părți a Franciei de la funestele evenimente din 1870, va permite în fine să se creeze ziare popolare consacrate în specialÜ educării sufragiului universală. „Republica este înainte de tote guvernulă opiniunii publice; este dâră necesară d’a crea pentru sufragiulă universală, organulă ei suverană, uă presă turoră, eftină care, adresându-se tusuptă formă simplă și ușodră, se ducă până ’n satele cele mai înfundate espunerea și demonstrațiunea adevărurilor republicane, „Pentru a respunde acestei necesități de publicitate și de propagantă se va funda la Paris, supt inspirațiunea d-lui Leon Gambetta, ună fiară popolară, a cinci centime exemplarulă, întitulată : Mica Republică franceză. „Acestă chiară va apare chiară în]iua în care se va promulga legea ce suprimă starea de asediu în cele patru departamente unde este încă în vigore.“ Comisiunea însărcinată cu examinarea proiectului de lege pentru modificarea legii învățământului superior, e în unanimitate favorabilă proiectului; majoritatea ei însă merge și mai departe, e de părere se propune ună amendamentă prin care se se suprime și restricțiunile ce pune legea actuală libertății cursurilor individuale și conferințelor. Comisiunea camerei pentru cercetarea propunerilor de amnistie a decisă se nu ia nici ootărîre până ce nu va asculta și pe miniștrii de interne și de justiție; comisiunea din Senată în aceiași privință a decisă se nu ia nici uă măsură, până ce nu va vedea în acesta resoluțiunea Camerei. Marea Britaniie La Manchester s’a ținută un mare meeting în care s’a luată uă resoluțiune contra noului titlu al reginei. Veniturile tesaurului în cursulu anului financiară se urcă la 77,131,693 livre sterline , pe când ale anului președinte au fostă numai de livre sterline 74,921,873. Lucrările destinate a apăra Londra d’mnă atacă pe Tamisa sunt aprope ferminare, ivund o fmima uman construite după cea mai nouă sistemă de fortificare și sunt armate cu tunuri de mare calibru. Pruso-Germania.—Uă corespondință din Berlin către Gazetta de Colonia desminte scomptele răspândite că cornițele Schmwaloff ar fi deschisă, cu ocuasiunea trecerii sale prin Berlin, negocieri cu principele de Bismark în privința art. 5 ală tratatului din Praga, care e privitoră, după cum se scie la partea Sleswigului de Nord reclamată Germaniei de către Danemarca. Camera Wirrtemberghesă a admisă cu 76 voturi contra 6 propunerea d-loră Schmid și consortium, prin care se cere uă lege generală în privința căielor ferate, respingendă absolută orice transmitere către imperiu a rețelei germane. Oă altă propunere care nu cuprindea ultima disposițiune a fost respinsă prin apelă nominală cu 80 voturi contra 6. Cum se vede deja legislatura Würtembergului este forte ostila proiectelor a d-lul de Bismark în privința rescumpărării pe sema imperiului a tuturor căielor ferate, dependințe de diferitele state germane. țiarele berline se vorbescă de starea în care se află an Jl procesulu comitelui Arnim, acusatü, după cum să scie, de înaltă trădare. Camera de punere supr acusare a decis că este j?casă de urmărire, déra în același timp și a declarata că secesiunea bunuriloru aeimtului înainte d’a repronuncia judecata definitivă este contra legii. In vederea casé a dificultății ce există d'a se cita legalmente acusatură, care locuesce în străinătate, procurorul regalu a conchisu că trebuie să se judece in contumaciă. Prin urmare curtea, în casă căndă citațiunea publică n’ară avea nici ună efectă, va judeca capetele de acusare numai după actele aflate în dosarul judelui de instrucțiune. Austro-Ungaria. Se vorbesce din nou în unele cercuri politice despre retragerea d-lui Andrassy și despre demisiunea generalului Rodiei, guvernatorul Dalmației și negociatorul armistițiului și ală condițiunilor de împăciuire cu insurgenții din Bosnia și Herzegovina. Acestă scrie o anunță și Times, dară nu se scie pene la ce punta póte fi temeinică. Spania. — Ministrulă de interne a anunciată în cortese că generarul Cabrera a primită titlu de grand de Spania ce i-s’arată, demit că refuză enolamentele ce atrage după sine acestă titlu. Guvernul a decisă că tote vasele cari intră într’ună altă portă spaniolă de acela pentru care suntă destinate voră fi supuse la uă anchetă, dacă nu voră justifica poposirea loră printr’ună actă de forță majoră. Amă făcută mențiune într’unul ă .Din minorii«»freoare despre uă interpelare adresată guvernului de către deputatul Xiquena, în privința scomptului răspândită că Francia va numi ambasadore la Madrid pe d. Jules Ferry, pe care interpelatorele la calificată de comunalistă și de membru al Internaționalei. Cu acesta ocasiune, d. Castellar a pronunciată uă cuvântare forte favorabilă d-lui Jules Ferry, împrășciindă calomnia. Oaientarea. — țfiarele au publicată decretură regală prin care nonele alegeri pentru Folketing se fiseră la 25 Aprile. Egiptulu. Scomotulă răspândită că euponul lui Apribală împrumutură din 1873 nu va pute fi plătită, este neexactă. Oă telegramă din Cair adresată ziarelor străine din Europa asigură că suma cuponului în cestiune s-a și vărsată la banca otomană din Alesandria. Turcia asiatică.—Se anundă din Francia. — Venirea la putere, în Italia, a partitei liberale e salutată cu bucurie de tota presa francesă, în genere, și de cea republicană mai cu osebire. Tote ziarele liberale laudă programa noului ministeriă presidată de d. Depretis, și impresiunea cea produsă este totă atâtă de bună cum a fostă și este în Italia. E că, de exemplu, cum se exprimă, în privința ei, Republica franceză: ROMANULU 27 MARTIE, 1876 FOIȚA „ROMANULUI“ (4) DOMNIȘ 10RA DU ROSIER du Amédée Achard. 1) Lichidarea d-lui du Rosier deschiându-se, se presimură mai mulți creditori. Alesandrina, deci ară fi voită se pretindă drepturile ce avea de la mamă-sea, ară fi putută se scape din naufragiată sumă importantă. D-na de Fougerolles stărui pe lingă densa s’o facă și nu perdu acestă frumosă ocasiune d’a acusa pe cumnaturii săi de neprevedere și prodigalitate. D-șora du Rosier nu voi s’auita nimică în acestă privință; dânsa declară că totă ce i se cuvenia aparținea într’ună modă legitimă creditoriloră tatălui său, și le părăsi imediată acea parte. Barena dete țipete tari, de ră totă orașială admiră acestă trăsură de delicatețe și de desinteresare. In giurulă d-sorei du Rosier fu ună concertă de laude; notarulu chiară J) traducs fuse de 1. 9. Bi*ioer oa. mărfuri că acestă conduită era nobilă și generosă; totuși vorbindă, mișca colțulă buseloră și, silită a se explica, sfirși prin a declara că, după ideia sea, acestă conduită îi era inspirată mai multă de capă de câtă de inimă. — Densa e fiia orgoliului, Ijiseela. D-sora du Rosier ține la onorea d’a nu semăna cu nimeni. — Profită totuși de ocasiune pentru a’i da visită ș’a’i oferi servițiele sale în calitate de vechiă amică ală familei. Alesandrina, care și aduce aminte a’să fi văijută desă într’uă epocă cândă era âncă în înțelegere cu d. de Rosier, îlă primi pre bine; dânsulă se întorse încântată de conversațiunea loră. Totă îlă încântase, alegerea espresiunilor și, forma ideieioră, tăria simțiminteloră sele, și fiindă că se lauda în giurulă său menținerea, grația, spiritulă și distincțiunea d-șorel du Rosier, densulă <ise: — Da, da, e mă caracteră! Toți strigară în contra acestui compliment, pentru că li se părea stransă. — Ună caracteră ! minunată lucru ! Cine n are caracteră ? Și ce singulară laudă mai e ș’acesta? — A! credeți? replică d. de Deschapelles aprinzendu-se. Uă caracteris! dară acesta e totă ce e mai rară în lume. Nimeni n’are caracteră, nici amicii d-vostră, nici d-vóstra, nici eă! Moulins nu e ună cătună, ei bine ! d’ați colinda orașul și mahalalele, nu veți găsi douilea. Suntă bărbați poternă ală cari voiescă una și femei cari voiescă alta, deră a sei cine-va ce voiesce, ș’a voi seriosă, a voi totu de-una, a fi deplin și întregă în voința sea, ecă ce măreții și nu seă pe altă cine-va se a flă astă-felă, de câtă pe d-șora du Rosier. Acestea ,Jise, d. Deschapelles luâ uă prisă de tabacă. Toți ,se grămădiră in giuru’i pentru a afla ce roia eroina sea, dânsulă se închise într’uă tăcere nepătrunsă și micul discursu fu pusă în numărul ă j glumeloră ci’i eraă atâtă de familiare. Intr’uă dimineță Alesandrina vădu venindă la densa pe Evariste, pe care nu ’lă văzuse de la mortea d-lui du Rosier. — N’amă voită să tulbură durerea celoră d’ântâiă $ile, îi <Jise densulă. Acum e că-mă. Evariste părea încurcată, o privia și nu vorbia. In fine, forțânduse, îi <Jise : — Ți-aduci aminte de convorbirea ce amă avută pe puntealaltă ieri fără ? — Da, $ise Alesandrina... Pentru ce’mi faci acestă întrebare ? — Pentru că mâna ce’ți oferiamă e necontenită a d-tele și pentru că m’ai face forte fericită primindă-o. Impregiurările s’aă schimbată póte... — Ce te face să crezi acesta? întrebă dânsa răpede și cu ochii în ochii lui Evariste. — Iertă-mă că intru in vineța d-tele cu acestă francheță, deră mise pare c’uă rudă o póte face. — Vorbesce. — Ei bine credă că elă aplecată. Alesandrina îngălbeni puțină , lua ună pahară cu apă, bău, ș’apoi o Jise . — E adevărată. — Ai vr’uă supărare în contra mea ? reluă Evariste. — Bă și pentru ce? Espresiunea ochilor săi se îndulci, lua mânile lui Evariste și’i jise . — Astă-felă, vii la mine fiindăcă suntă singură in lume și părăsită. — Nu suntă celă mai bună amică ală d-tele? Păstreză acestă mână pe care ai luată-o și ți mulțămescă din tote puterile inimei mele! Alesandrina pleca capulă pe peptă și se gândi mă minută. — Acum e imposibilă , răspunse densa în fine. Ași da bucurosă jumătate din zilele ce’mi rămână pentru a’ți consacra cealaltă... deră e pre târziă! — Pre târziu la două-^zeci ani! strigă Evariste. — Nu mă ’nțelegi... etatea nu face nimică în acesta, reluă d-șura du Rosier c’uă esaltare surdă; n’ai văzută nici-uă dată ramure uscate p’ună arbore tânără ? Evariste voi se replice , însă ’să opri c’ună gestă. — Nu , crede-mă ,Jise dânsa cu putere, d-tele îți trebuie să animă tânără și bună, care să te potă iubi