Romanulu, martie 1876 (Anul 20)

1876-03-26

ANULü ALU DOUE DECESEA VOIESCE ȘI VEI PUTEA ANUNIIUEI Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deto-------— ~ paginea III, 6 lei. — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea istarului. LA PARIS la Haras, Laffite et Guie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la d. Eughne Micoud,No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA V1ENA, la d-nii Haasenatein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articlele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU SERVICIULU TELEGRAF LOP ALUI ROMANULUI», Viena, 0 Aprile.—Corespondința politică comunică din Ragusa că ieri s’aă întrunită în acelă orașă șapte șefi și doueizeci suptșefi ai insurgințilord. Sera a sosită aci și agintele rusă Bozedar Wesselizky, care presentându-se insurginților, ca deplină împuternicită din partea principelui Gorceacoff, a declarată insurginților că împeratură Rusiei o consilieră cu seriositate d’a face pace și a primi reformele acordate de Sultanulă. Șefii insurgențiloră au promi să se delibereze chiar în acea napte asupra acestoră comunicări. VINERI, SAMBATA 26,27 MARTIIT, 1876. LUMINEZATE 81 VFI HARGNAMENTE In capitale, une anii 48 lei. șase luni 21 1«. trei luni 12 lei; un lună 4 lei In districte, unii anii 54 lei; și e luni 27 lei trei luni 14 l lnă lună 5 ei. Pentru tote țerele Europei trimestru 15 Boi A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diabului, LA PARIS, la d-nii Darras-Ballegrain 5,rue de l’ancienne comedie, și Havas, Lat fite et Ciie, 8 Place de la Tourse LA VIENA, la B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU BUCUWI,2? S10”" Astăzi s’au începută alegerile. Niciuă dată alegeri n’au trebuit a sĕ fiă privite c’uă mai mare seriositate, c’una mai palpitândă interesa decâta acestea; căci nici-uă-dată nu s’a rezjuta una corpii legiuitora disolvata în nesce dificultăți atâta de mari ale Statului, pentru cuvântulu că elit a cerută sĕ examineze acele dificultăți, ca sele potă dauă resolvere, și nici-uă dată țera nu s’a afiata într’ună momenta atâta de critica. Țera de lasă margine la cealaltă simte că uă schimbare a regimului de astăzi este nu numai neapărată dara și fatală, că ori ce s’ara face, este peste putință ca acestu regimu sĕ se mai potă menține. Acesta este unu simțimentu generalu; elüesiste astăzi în atmosfera întregei Românii; de aci încordarea atențiunii asupra actualeloru alegeri. In deșertă amu vorbi în aceste zile de altu ceva publicului, de câta de ceea ce cu dreptu cuvânta 11 a preocupa esclusiva. Românii cunosca astăzi pe deplin ruina îngrozitóre grămădită de regimulu actualu asupră-le; ei sciu că chiaru căȘându acum acesta regimu, generațiunile presinte și viitóre ale României péne la alu nouelea nemți, voru avea sĕ asude milióne și sĕ storcă péne la secare pamêntulu strămoșesca, ca sĕ plătescă străiniloru risipa din acești ani de nefastă guvernare ; ei sciu asemene că chiaru cu^ânda acestü regimu, voru trebui lungi ani de unu regimu naționalii de moralitate, de respecta alü legiloru și de mari silințe din partea tutoru ómeniloru de bine, ca sé se distrugă opera de corupere, de falsificare și de strainisme rădicată de regimula actuala. Ceea ce voiescu se afle acum Românii, este daca încetarea acestui regim a flă și le va face posibilă salvarea, cu cele mai îndelungi sacrificie. Ceea ce voiescu se afle, este dacă promisiunea domnescă de alegeri libere va fi respectată și împlinită, și daca pe calea unora asemeni speranțe mai este de asceptata salvarea României din pericolele imininte ce o amenință. Prin urmare ceea ce interesă pe Români e astăzi de a sei în ce modu se petrecu alegerile: este sed nu libertate în alegeri? administrațiunea se abține sau nu de la ori ce amesteca ? procede sau nu în conformitate cu promisiunile suveranului ? Din nefericire, speranțele în îndreptarea zăului pe calea regulată a unei înțelegeri între națiune și suveranii slăbiră, cându se afla că primula consiliarü alü tronului, prin cire rulare secrete, desminte asigurările elate fără nici unu secretu de Domnitoru că națiunea va reintra în suveranitatea iei. Românii își erocu, cându cine va vorbesce cu Domnitorulu sĕu este consilierulu sed, nu póte se raporte cuvintele séle despre uă cestiune publică, de câtu solindurulu consimte la acésta, că Domnito- Daca daru pe două parte sau comunicatu tutoru Româniloru cuvintele $ise de Domnitoru d-lui Ion Brătianu despre dorința Mariei Séle ca alegerile se fiă libere, și despre asigurările că voru fi libere, cumu de ’și permite primula consiliaru alu tronului, prin tr’uă circulară secretă către prefecți, se desmintă acele domnescî asigurări sau se caute a le lua ori-ce însemnătate, presintându-le ca nesce simple banalități ? Timpulu, noulu organu alu guvernului actuala. Și se iemi că „nu contestă faptului că Domnitorula a promisa că actualele alegeri vor fi libere, din contra Timpulu recunosce că „Măria sea a putută pronunda cuvintele ce i se atribuie.“ Ei bine, daca chiar intimula organa ministerială recunosce că fidelii au fost reproduse cuvintele Domnitorului, ce se póte crede, ce se póte bănui despre circulara secretă prin care primula consilierii alü tronului desminte cuvintele Domnitorului sau se silesce a le lua orice însemnătate ? Gestiunea este din cele mai grave. Daca circulara secretă esiste, după cum ni se asigură, d. Lascar Catargi ca să sĕ fiă imediată înlăturata de la cârma afacerilor; căci era, nimicindu totu ce dobândise Capul Statului prin asigurările date despre alegerile actuale, și lasandu se se creda că Domnitorul, pe două parte de asigurări despre libertatea alegerilor, era pe d’alta permite să se desmință aceste întăritore asigurări, face tronului celu mai nereparabila ron. Daca circularea nu esiste, atunci se se desmință imediata prin Monitorii și se se desmință publicându-se testuli circulăreî t secrete; aicaieia nimeni nu mai póte crede unui guvernu atâta de discreditata. Dacă circularele secrete nu sunt singurulu mijlocu de ingerință perfidă a guvernului în alegeri, prin desmințirea asigurariloru domnescî. In judeciele Botoșani și Dorohoi, in urma trecerii d-lui Ion Brătianu pe acolo, s’a făcută u transformare generală în personalulu administrațiunii, după cum s’a și publicatü prin Monitori. Nu este alegotoru—afară de acei pe lângă cari prefectulu scie că nu se póte apropia, — care se nu fiă asediată de solicitări administrative, de promisiuni sau de grele amenințări. Mai multă de câtu atâta, generalnia care comandă divisiunea teritorială cu reședința la Iași, a fost transformata de guvernă în agentă electorală. — Nenorocită armată ! — Acesta generalü a fostü a’amisü la Botoșani ca se harangeze garnisaua de acolo, și se’i porunceseá se'și facă datoria ! — „A’și face datoria“ oștianulu suptu regimulă actuală, este a servi de unealtă prefecțiloru, supt prefecțiloru și polițailoru întru falsificarea legiloru și nimicirea drepturiloru cetățenesci. Astfel, ajunge uă armată lăsată pe mânele eroului de la Predelu și Oltenița. De la Bacău se scie denundierile ce d. colonela Lecca le făcu însuși Domnitorului. De la Beriad d. Manolake Kostake trimite Alegătorului liberii următorea telegramă : «La Beriadd, góna electorale din partea administrațiuniî fără pudere. Prefectura, supt prefectura, cu toți cățelușii administrativi, colindeză alegătorii care le impuie a vota pentru guvernü. Candidatura guvernului încă negăsițil. Acei cărora se oferă, refusă. Unii alegetord Bugeac șterșii din liste fără motivă. A reclamată în timpă oportună. Doue termene amânate fiind ă că aprodusă, în patru zile, n’a adusă adeverință de primirea citației, cu tote că amu denuvelata faptulu și Mariei-Séle. Ieri, d. Bugeac s’a dusă cu portărelulă din nou cu citație către contestatară, care este însuși primarulă. Ajutorul de primară a refuzată de a suprscrie procesului-verbală de predarea estațiunii la domiciliul contestatorului, adecă alu primarului. Tóte se petrecu ca aud, și ni se mai vorbesce de bună-credință în alegeri! «Manolake Kostáké.» «Bârlad, 24 Martie, 1876.» La Brăila alegotorii sunt aduși la votü de către administrațiune și escortați, pene în momentul d’a vota. Astafel, alegétorii Mărzescu și Dimitrescu, au fost luați de la gară de polițaiu și de directorulü prefecturei în plină uniformă, duși la prefectu, unde se și făcu fără nici uă sfire adunare electorală. Funcțiunile publice se deschidă substamente ómeniloru celora mai compromiși, destula numai ca ei sau rudele lorű se fiă alegotori. Asta-felu unii domnii Nalbantos este substamente numiții prețuitorii la vama Brăila, fiindu ca dispune de patru voturi; asta-felu cu alți doni toti la Brăila. La Tecuciu d. Costin Plitos este nevoita să’și dea demisiunea motivată din consiliulu comunala, fiinducă prefectulu voiesce să’și facă din d-lui una agenta electorală. Vomü publica in numerulu viitoru acésta demisiune, că La Craiova chiarü, unde se credea guvernulu va avea cuvinte temeinice de-a căuta să nu desmință asigurările Domnitorului, turpitudinea electorală a ajunsă la culme. D. Stolojanu, într’uă epistolă deschisă către Domnitoru, apărută în Jiarulu Oltenia, raporteza între altele următorul a fapta, cu deosebire caracteristica : „Craiova, 23 Martie. — An si nópte s’a prinsu unu Stefana Petrescu spărgând a lada cu bani a unui supusu prusianu Entrup. Procurorulu Constantinescu i-a făcuta instrucțiunea în poliția, unde ilu ținea supt aresta. Pe séra venimintele arata scirea oficială că acesta Petrescu este numită judecătorii de instrucțiune prin decretului Măriei Télé... Acesta Petrescu este uă vechiă cunoșcință a justiției criminale, a mai fostu judecatorii de instrucțiune pe la 1870, și d. Costaforu, ministrulu de justițiă d’atunci, printr’una raporta motivată, publicata în Monitori, a cerută depărtarea lui din posta, pentru ca’se dovedise de tovarășii cu hoții de cai, cu a cărora instrucțiune era însărcinata. „Pentru ce se ia din aresta unü prinsu in flagrantü delicta de boții cu spargere și se numesce judecatorii de instrucțiune? Pentru că acesta Petrescu în familia lui are patru voturi pe cari le capătă guvernulu cu acesta numire.“ Ece prin ce fapte guvernulu respectă și onoreza cuvintele Domnitorului. Cu tóte acestea. Catargi urmezá de a fi primű consilierü alü tronului! Câte bănuieli de uă necalculabilă gravitate potă nasce din acesta faptal necesară ca puterile europene se intervie amicală în favorea chrestiuiiloră, dară abțintindu-se de la orice măsură care ară putea duce divisiunea între ele. Crede că uă acțiune comună presintată la Constantinopole, în sensulă împăciuirii, ar fi oportună; se pronundă case contra oricărei acțiuni isolate din partea Rusiei. Ni se transmite din Berlad urmatórea telegramă, care e vă dovedi mai multa pe mâna cui este dată a fi averea statului . Bârlad, 6 Aprile. D-lui redactare al ROMANULUI Bucuresci. Casia rulă generală ală județului Tutova, luândă banii Statului, a dispărută; faptul este constatată prin procurare. E că, domnule redactare, ce se face cu sudarea bieților, contribuabili. Publicați, ne rugămă, acesta împrejurare, care se scie în ce stare de nesiguranță ne aflămă C. Costăchescu. — J. J. Palladi. — V. Mitrea. — M. A. Sturdza.— V. Nicolau.— A. Mavrocordat. — N. Sturdza. — C. I. Miclescu. — FStu. — Antonescu. Reproducemü după edițiunea de dimineță a numărului precedinte următorele: Braga, 2 Aprile.— țiatulă Politic $io că insurgenții au refulată armistițială. Zara, 1 Aprile.— Insurgiuțiî aă bătută pe Turci la Una și au împresurată strimtorile pasului de la Kleck. Versailles, 2 Aprile.— Camera a invalidată cu 300 voturi contra 9i alegerea ducelui de Febre, bonapartistă. D. Tirard, republicană, a propusă țină amendamentă la bugetă se se suprime creditulă de 110,000 franci, destinați pentru onorariulu ambasadorului franceză pe lângă Papa. Paris. 2 Aprile.— In ijiua promulgării legii pentru rădicarea stării de asediu, va apare la Paris ună ă popolară fundată și inspirată de d. Gambetta, supt titlută de Mica Republică franceză, și costandă numerasă numaî 5 centime. Presa republicană a primit forte bine programa noului ministeriă italiană. Roma, 1 Aprile.— Mai toți secretarii generali ai ministerielor au fost schimbați. Petersburg, 1 Aprile.— 1iarulă oficialii ală imperiului a publicată tratatulă inchiriată între Rusia și Japonia pentru schimbul teritoriiloru Sagulin și Kublan. Golos, într’ună lungă articolă consacrată Gestiunii Herzegovinei, desvoltă ideia că e Gontinuumu a reproduce părțile esențiale din desvoltarea programei ce a făcuta în cameră d. Depretis, președintele noului cabinet italian. 1) Terminânda cu magistratura civilă, d. Depretis trece apoi la „u altă magistratură, care pronundă verdictele sale în secretulu consciinței “, la preoți, grăbindu-se a declara că nici în acesta, nici în 51.1 fA* íníifAriií nn ifQ. Pnno auroainno Nici unü spiritu de ostilitate, dérü asemenea nici uă ilusiune de conciliare; drepta și ferma aplicare a legilor generale și interpretarea strictă și rigurosă a legilor speciale de privilegie, dictate do uă predință politică pe care resultatul a demonstrată-o ca escestră, dera la care nu trebuie se renunețäma în nici una moda, fără noul și grave motive. După acesta promite a presinta legi pentru apărarea libertății de consciință și a drepturilor sociale în contra abuzurilor, în exercițiul culturiloru, precum și pentru administrarea bunuriloru bisericesc!, pentru ca asociațiunea spirituală a catolicilor ai se rĕmáte unü fapta spontaneu înviorată de amesteculu laiciloru. In privința instrucțiunii, d. Depretist ice : , Dup’un ^hcotóre fórte vechiu, mama oricărei servituți e ignoranța, de aceea, îndată ce ne vom permite necesitățile urginte ale vieții zilnice, vom relua tema instrucțiunii popolare obligatoriu, care vé va părea și mai arginte, cândü vom ave înaintea nostră descoperirile anchetei deja propusă,— și a căreia activitate o voma grăbi-o,— în privința condițiunii poporațiunilor nóstre rurale, nervul și puterea miliției și agriculturei, cele doué arte virile euroriia Roma antică le datora meritat a sea mărire. „Acesta materia a instrucțiunii publice, care se putea zice inima desvoltării nóstre civile, va trebui tratată de sosü péné sosü, de la scólele elementare pene la reformarea studieloru superióre și examinarea și decisiunea asupra acestei materii cată a se deferi adunariloru suverane, cari de sicurü nu vorü pute găsi un causă mai gelosă și mai demnă de înțelepta loru solicitudine. „Nevoindü a o lua înaintea studieloru ce onormei amici se pregatescu a face asupra materielorű încredințate administrațiunii loru, mĕ voiü mărgini a vérbe câteva cuvinte asupra direcțiunii politicei nóstre esteidére, asupra reformei armatei și asupra marinei militare. Politica nóstra esternă în acești 1 Vechi Románilű de Jouî, din urmă ami fu facilitată prin marile evenimente cari s’au îndeplinităîn Europa. Europa înțelese că Italia era uă nouă garanțiă pentru pace și liniște. „Relațiunile nóstre cu guvernele străine ne vomă sili a le conduce nu cu mai puțină predință de câtă predecesorii noștril; numai nu vomă voi, nici nu vomu puté uita că Italia, pentru a dobândi postură înalta pe care trecutulu, posițiunea sea geografică și numerulu locuitorilorü sél i- lu desemna și care nu totudeuna i-a fostu acordata bucurosti, trebuie se caute în simpatiele poporelor, civilisate întărirea acelei siguranțe pe care deja o dobândesce prin consimtimentul și interesele guvernelor.“ Acid. Depretis vorbesce despre armata națională, despre marină , despre proiectele relative la canalisarea Tiberelui, la căiele ferate și, ajungându la financie, elice : „De la 1870 încece financiele italiane merseră spre uă progresivă îmbunătățire, la care contribuiră impositele noul, naturala desvoltare a celora vechi și, se spunemü curată, ajutorulu timpilor liniștiți și eroica răbdare a poporului italian”. „Dérü nn credem că îmbunătățirea financiară a mersi în pașii egală cu cea economică. Cursula forțată esiste încă; ele constituie un obstacolu la desvoltarea forței productive a țărei și stă ca uă amenințare permanente pentru echilibrul financiara. Acesta gravă problemă va face obiectulü celei mai vii solicitudini a v» «-»1 • -» V *—* — * — L---’J„Cu tote acestea, nu vom uita că exactitatea în încasări și economia în chiăltuieli sunt cele două legi fundamentale ale financielorű celora bune; nu vomu părăsi aceste sanetóse călăuze ale administrațiunii nóstre în care neamu propusă a face ca veniturile statului să nu scațjâ nici cu unu leu și ca nici uă chiăltuială nouă se nu fiă admisă decă nu se voru prevede și mijjloce pentru a’i face faciă. „Arenda de normă și conducătorii aceste principii, ne vomu ocupa cu transformarea și îmbunătățirea sistemei impozitelor n nóstre , lucrare grea și completă, ale căreia dificultăți nu le vomu vede înlăturate decâtă atunci cându, dobândindu în realitate echilibrulu , vomu fi mai puțină preocupați de consecințele posibile, și cari adesea nu se potu prevede, ale unei reforme a impositelorü. „Din acesta cerca, d-loru, care ne e trasu mai ântâiu de forța lucrurilorü și de prudința administrativă, nu vomü ește bine s’o scie și amicii și adversarii nostril. „D’acea, în strîngerea impositelor, vomü aplica modurile cele mai dulci, ceea ce după noi va se adică și cele mai juste. Nu vomü perde din vedere admenițiunea mai multora din colegii noștri cari au propusű remedii în contra mijjlocelor spre silite și neraționale în strîngerea impositeloru. Colegii nostrii nu voru avea ocasiune a se caute satisfacerea cerințelor lorü íntr’unu votu de blama, pe care eu ca ministru de financie mé voiü sili a nu ’la merita. „De sicura ori cine scie că nu s’a gasitu âncă impositulü care sĕ se plătescă bucuroșii, déru ín tóte impositele și mai cu semă în acelea cari atingu culmea greutățiloru, cum ar fi celu asupra măcinatului și celu asupra averii mobile, e necesară evidența justiției. E necesarü ca pe lingă asprimile legii să nu se adauge nici macara aparința de șicane fiscale.