Romanulu, octombrie 1876 (Anul 20)

1876-10-09

ANULU ALO DOÜE­ PECELEA VOIE8CE ȘI VEI PUTEA ANDNCIDEI Linia de 30 litere petitu, pagina IV,— 40 bani. Deto — — — — pagi­na III, 2 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului, LA PARIS, la Havas, Laffite & C­une, 8, Place de la Bourse LA LONDON, la d. Eugene Mirond, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL SERVICIULU TELEGRAFICU ALU­I ROMANULUI» Viena, 19 Octobre. — Bugetului anului 1877, depusă la camera deputaților­, pre­­sintă unü deficitiv de 26 milione. S’a pre­­sintat o asemenea și proiectul­ pentru mo­dificarea impositelor­ indirecte. Petersbourg, 19 Octobre. — D. Loftus, represintantele Angliei, va pleca în curând la Livadia. Plecarea acesta e considerată ca un simptomă că înțelegerea e posibilă între Anglia și Rusia. Berlin, 19 Octobre. — Norddeutsche Zeitung anuncță că marele duce moșteni­­torii al­ Rusiei va pleca în curendă la Viena, Berlin, Londra pentru a lucra pe lângă cabinetele respective în sensul­ unei acțiuni comune a marelor­ puteri pentru a resolve cestiunea Oriintelui într’unui mod satisfăcătorii. Constantinopole, 19 Octobre. — D. Igna­­tieff va cere mâne audiență la Sultanulă pentru a’și presinta scrisorile de acredi­tare. Negocierile pentru pace se vor­ reîncepe imediată pe basele propunerilor­ Angliei. Rredacțiunea și Âdm­­in­istrațiun­ea strada Beninel 14 swwihwwK Edițiunea de sera HEL m * BUCLAM,­­BRUMARELU Două depă și telegrafice, sosite una a­spra și una astăzi, aducă serii do­uă însemnătate care prevestesce noul și mari evenimente; ele parți a de­semna că adevérata schimbare po­litică în Europa, schimbare care, s’o­­ricemü de îndată, noi o privim­ cu uni simțimăntți de liniștire și de mulțămire. Prima din aceste depeși spune că Rusia a trimisü Porțeî sup­ formă de ultimatum, propunerea unui al­in­iști țiă de­ șase săptămâni, cu con­­dițiune negreșită d’a se închiria în acesta timp, pacea pe baza propu­nerii anglese. Cândă acestă scrie,­­Jiarulü Times declară că parlamen­­tulü anglese și țara nu voru se facă resbelü spre a susține pe Turcia. A­­cesta puternică organii alu opiniunii publice anglese face atâtă de cate­gorică acestă declarațiunea, în­câtă adauge că ară fi uă nebunia­­culpa­bile d’a face resbelü pentru a sus­ține pe Turcia. Considerândă reverimentulă poli­tică radicală ce s’a produsă în timpii din urmă în Anglia în privirea Tur­ciei, și feluritele manifestări ale a­­cestui reverimentu, se pute­m zice cu siguranță că cee­a ce declară «fiatul» Times este într’adevéra espresiunea voinței hotărîtă a Angliei și a par­lamentului iei. Acestă atitudine atâtă de decla­rată a Angliei,în m­omentulu cândă mulți credeau că totă mai susține pe Turcia, este de natură a exercita cea mai mare presiune asupra Tur­ciei. Oă altă depeșă sosită astăzi vine nu numai a confirma depeșa d’a­séra, în privirea unei înțelegeri între An­glia și Rusia, derű­âncă lasă a se spera uă înțelegere între tóte pute­rile pentru că resolveze satisfacetóre­a cestiunii Oriintelui. In adevera, pentru ca moștenitorul­ tronului Rusiei să se fi decisă a pleca la Viena, Berlin și Londra, în acestă scopă, trebuie negreșită se fiă sorți pentru uă acțiune comună a tutoră acestoră puteri. Noi considerămă aceste scrii ea­nesce seriose promisiuni de pace, de acea­a ama spusă că le primimă cu ună simțimăntă de liniștire și de mulțămire. Ama­i sisit în numerulü de ieri că numai Germania dacă ară trece, în­­tr’ună modil mai pronunciată, în fa­vorea păcii, îndată ară fi mai mulți sorți de închiriarea păcii de­câtă de urmarea resbelului. Cu câtă mai multă dara pacea ară fi posibilă, deca tóte puterile, unindu-se într’uă ac­țiune comună pentru pace, ară con­­strînge pe do­uă parte pe Turcia a le primi condițiunile, eră pe de alta ară în rîuri pe lângă poporațiunile resculate și pe lângă marea putere ce le susține spre a le face se pri­­mesc a­ră învoială ! Decă aceste scrii se vom­ confirma, am­ pute­a zice că este bună spe­ranță de pace. N’ar­ fi mirare ca noua situațiune pe care ne-o desemna scirile tele­grafice, se aibă ună efectă imediată nu numai asupra forței, ci chiară și asupra clocotindului fanatismă mu­sulmană. Sunt­ pericule atâtă de mari și de vădite, în câtă curagială celă mai fanatică nu cuteză se le înfrunte. Asupra Turciei ară pute se apese nu numai moralmente și poli­­ticamente voința Europei întregi, care caută se sfirșescă uă dată cu eterna cestiune a Oriuntelui, derii și puteri armate înfricoșate, cari ară constrînge-o din tóte părțile, pe cândă în sînulă iei chiară ori*ce chrestină naf îi nu»A ■» v»n w>ioÂ. In Serbia și ’n Muntenegru, s’a alcătuită deja uă însemnată pu­tere armată, compusă atâtă din ele­mente locale, câtă și dintr’ună mare numără de voluntari alergați din tote părțile Rusiei, asta­fel­ în­câtă națiunea rusă are chiară astăzil uă armată puternică în luptă cu Turcia. In acelașă timp, Grecia, după cum ne spună scrrile telegrafice, chiam a supt arme 60.000 de ómeni, de bună sem­ă nu pentru a alerga în ajutorul­ Turciei. Grecii, ca omeni cu calculă ce suntă, nu se espună la marele sa­­crificiu pe care ’să cere întreținerea unei armate atâtă de­­ mari pentru dănșii, fără a se gândi la compen­sări seriose. Și în socotela cui s’am­ pute găsi acele compensări, de nu într’a Turciei? România din parte’i, care nu’și pute lega esistența de nici uă altă putere și a cărei datoriă este, ca și a ori­cărui altă stată, d’a ’ngriji se­­riosü de apărarea, păstrarea și mări­rea iei, nu va pute să consimtă a ’m­­părtăși sórta Turciei, ci din contra va trebui să retragă tóte folosele posibile din desfășurarea evenimen­­telor­. Astă­felă ea, avendă misiune din partea voinței Europei d’a con­tribui la uă soluțiune ce nu s’ară puté dobândi de câtă cu puterea, ară puté lesne să chiame în puțină timpü supt arme unü numără întreită de oștire de câtă acela ce să­­ fice că s’ară fi convocată în Grecia. Și tóte aceste puteri ară găsi la fiă­ ce pasă în Turcia complici și aliați, cari le-ară primi ca pe nesce salvatori. Ori­câtă de supraescitată ară fi astăzi fanatismulu turcescü, se póte spera că elü va măsura mărimea pe­ricolului din momentu ce va vede că tóte puterile, împreună cu Rusia, vo­­iescu­a impune Turciei condițiuni de pace sau a o constrînge­ cu puterea a se supune voinții lor­. Terminândă, constatamă din nou că serrile din urmă arăta pe do­uă parte oă presiune puternică și gene­rală asupra Turciei de a primi condi­­țiunile de pace, era pe de alta do­­vedescă că Rusia doresce a nu se în­­căiera în resbelü, ci a înainta, pe ca­lea diplomatică, la soluțiunea Ges­tiunii Oriuntelui. Aceste indicii, daca se vor­ confirma pe deplină, suntă uă temeinică speranță de pace. N­esu­ltatura alegerilorü col. IV pentru camieră. Prahova Maioru C. Pilat cu 188 voturi, 1 contra P. I. Stoicescu cu 17 voturi. Oltü.— Pană Buescu cu 164 voturi, contra A. Borănescu cu 36. Doljin.— P. Cernătescu cu 206 voturi (unanimitate). Dorohoiü.— George Hasnașiă. Reproducemă după edițiunea de dimin'ța a numărului precedente ur­­matorele : Serviciule privații al­ei Românului. Londra, 19 Octobre.— ziarul­ Times a­­nuncță că Rusia a presintat­ Porței ca ul­timatum­­ă propunere concertată cu An­glia pentru unii armistițiu de șase septe­­mânî. Times declară că parlamentul­ și țara nu voiesce a face re­belü pentru a susține pe Turcia. Acesta ar fi un nebunie culpabilă. uíiona, 19 Octobre. — Guvernul­ va de­pune astăzi la cameră proiectele următore: Pentru chrămarea supt arme a unui nu­mără de 60,000 omeni; Pentru acordarea unui credită de 50 mi­lione draehme și ună împrumută de 10 mi­lione pentru cumpărarea de arme. Viena, 16 Octobre.—Se zice că interven­­țiunea militară a Rusiei este neînlăturabilă. Se asigură că Austria în casă de a erumpe catastrofa, va remâne neutră, primindă ore­­care compensațiuni. Londra, 16 Octobre. — Times crede că Rusia va intra de bună-semă în acțiune, dacă Turcia va refusa propunerile puteri­­lor­. Rusia pretinde ună armistițiu de șase săptămâni. Astă­felă, <rice Times, atârna de la d. de Bismark se salveze lumea de ună teribilă resbelă. Uă atitudine precisă și fer­mă a Germaniei e cea mai bună d­ezășuire a păcii; uă alianță a Germaniei cu Anglia pentru aplicarea reformelor, în Turcia ar mântui Europa d’uă mare nenorocire. Berlin, 16 Octobre. — Nord Deutsche Allgemeine Zeitung respunnjendu la apelurii de alianță ale digului Times duce că prin­cipele Bismark în cestiunile esterne s’a de­prinsă a merge mână în mână cu dorințele poporului care neuitândă atitudinea An­gliei manifestată în contra Germaniei a­­tâtă la anul­ 1870 câtă și mai târziu, nu e câtuși de puțină pentru uă alianță cu Anglia. Germania n’are plăcere a face sa­crificii de bani și sânge în cestiunea Oriin­telui. Afacerea de la 1870 Germania a sfîr­­șită­ o singură și d’aceia n’are trebuință a se asocia cu Anglia care acum ară vră să împartă bilanțulu de câștigă și pierdere pri­­vitoră la politica sea in cestiunea orientală. National Zeitung vorbindă despre noua grupare a puterilor a­dice că Italia va merge în ori­ce casă ca Rusia pe cândă Austria înclină mai multă către Anglia. Bruxelles, 16 Octobre. — După nă­scire din Paris apărută în Independance cercu­­rele guvernamentale ară favora pretensiu­­nile Rusiei. SCIRI MAI NOUI. Belgrad, 17 Octobre. — In cercu­rile politice să vorbesce că Grecia în curăndă va intra în acțiune. închiriarea unui tratat­ de aliand­ă între Grecia și Serbia se ascepta în totü momentul­. După bătălia din urară, generarele SAMBATA, 9 OCTOBRE 1876. LUMINEAZA-TE ȘI VEI EI A­B­ONAMENT­E In capitală, unii anii 48 lei ; gese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă luni 4 lei. In districte, unfl anți 54 lei; gése luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain 5, rue da l’ancienne comedie, si Havas, Laf­fite & C­une, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G.Popovi­ci, 15 Fleiachnistrict Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL spune în urma propunerilor­ de com­pensațiuni ce i­ s’au făcută. Se țfice că regele Greciei ară fi declarată unoră persone cu posițiă înaltă d’aici că Grecia, în facia e­­venimentelor­ actuale, trebuie să se înarmeze, căci nimeni nu pote pre­tinde de la ea uă umilință națională. Cernaieff a înaintată 104 sergenți la gradul­ de oficiali. Ună escadronă de Cazaci împreună c’uă companiă de voluntari au fă­cută 140 prisonieri, luândă ș’mnă stega de la Turci, în ciocnirea de la Iastrebaț.­ Berlin, 17 Octobre. — Tóte zia­rele publică testulu telegramei prin care regim­ul­ Rusiei oră refusă ar­­mistițiulă de șase luni. Testul­ a­­cestei telegrame datată din Livadia sună astă­felă : „închiăiarea ună armistițiă de șase luni n’o credemă oportună sau favo­rabilă pentru închiriarea unei păci trainice, pe care noi o dorimă. Noi nu suntemă în stare d’a esercita uă presiune asupra Serbiei și Muntene­­grului, ca ele se consimță la uă pre­lungire atâtă de mare a situațiunii ■ loră nesigură și apés­tóre. In fine,­­ chiară situațiunea economică și finan­­­­ciară a Europei, care deja e nesupor­tabilă, s’ară agrava și mai multă. Noi stăruimă pentru închiriarea u­­nui armistițiu de 4 sau 6 săptămâni, după cum s’a fost­ propusă la în­cepută de Anglia și, daca va fi ne­cesară, vomă intra eventualmente în tratări pentru prelungirea lui.“ Semiin, 17 Octobre.— Din Belgrad se anunc­ă oficială : generalele No­­voseloff a gonită la 16 Octobre pe Turci din întăririle de la Pogled. Lupta de la Zaiciar(?) s’a terminată astăzi la 11 ore cu mari perderi din partea Turcilor­. Viena, 17 Octobre. — Bremdenblatt anundță că Rusia a semnalată din partea s­a, ca cele din urmă pasă diplomatică, sprijinirea propunerilor­ de pacificare ale Angliei. Austria nici într’ună casă nu va devia de la aliancia împărațil­oră de la nord­. Belgrad, 17 Octobre.—Aici nu mai e vorbă de armistițiu. Rusia nu se învoiesce ca Serbia se primesc­ pro­punerile Turciei. Cernaieff declară că numai pate privi liniștită la faptele Turcilor, cari incendiază sate întregi numai ca să provoce la luptă oștirile sârbe. Lupt locotenentele rusă Anastasie­­vici a atacată la 16 Octobre cu cinci brigade în apropiere de Zaiciar oști­rile turceșci, pe care le a respinsă pănă la Isvor. Bruxelles, 17 Octobre.— Le Nord, reflectând« asupra articulului apărută în Times, și semnalată de noi în numă­­rul­ de ieri,­­zice că nu e lăudabile a face o posițiune la reclamațiuni­le Europei întregi. Times impută Ru­siei pentru că ia în­seriosă progra­ma Angliei. Constantinopole, 17 Octobre.— In­tre membrii guvernului domnesc e­un mare confusiune, ce a fostă provo­cată prin refularea armistițiului din partea Rusiei. Berlin, 17 Octobre.— Norddeutsche Allgemeine Zeitung și National-Zeitung, vorbind­ despre situațiune, declară că atitudinea Germaniei în casă de re­belă va fi neutră. Aceleași­­ jiare spună ca positivă că și Francia va rămâne neutră. Acestă neutralitate va observa-o și Austro-Ungaria, acordându-i-se în schimbă­are­cari compensațiuni. Viena, 17 Octobre. — Neue-Freue- Presse anuncță că neutralitatea Aus­­tro-Ungariei e una faptă îndeplinită. Austro-Ungaria a luată acesta deci­unele­­ ziare străine, între care și Republica franceză, credit în menține­­rea păcii, chiară după respingerea unui armistițiu de șase luni de către Rusia. E că într’adevără ce citămă în Republica franceză în acesta privință, Cabinetul­ de la Saint-Petersbourg respinge armistițiul­ de șese­iuni o­­ferite de Porta și stăruie să se im­­puie beligeranților și una armistițiu numai de șase săptămâni Principele Gorciacoff, în telegrama ce­a adre­sată represintanților­ Rusiei în acesta privință, ară fi motivată acesta de­terminare pe imposibilitatea d’a face să resulte pacea dintr’un ă armistițiă atâtă de lungă; elă ară fi adăugată c’ară fi imposibile a constrînge pe Serbia și pe Muntenegru să rămînă tota iarna în posițiunea critică ce li s’ară face asta­felu și că interesele financiare ale Europei întregi ară fi seriosă compromise. De acea­a cance­­larulă rusă crede că puterile trebuie să staruiască pentru armistițiul­ de șase săptămâni propusă de guvernul­ anglosă și care ară pute să fie pre­lungită după trebuințele negoțieri­­loră. Lucrândă ast­­fel­, principele Gorciacoff voiesce «violenta să revie la propunerile anglose cari fuseseră adoptate de cele­l­alte puteri și la cari miniștrii sultanului au răspunsă prin oferirea unui armistițiu de șese luni și prin proiectul­ de constitu­­țiune. Acesta atitudine a Rusiei trebuie se aibă neapărată grave consecințe. Déri cari vor­ fi ? E greă a predice acésta. Totuși noi totă voimă se vedemă într’ănsa­ră seriosa încercare de a regula totală pe cale pacifică. Nu e îndouială că noul negoțiârî se vor­ îngagia pe una tărâmă pe care marile puteri au găsită deja ună mo­tivă de înțelegere comună, pentru că cabinetul­ de la Petersbourg insistă în favorea menținerii programei an­glese. Singură Turcia va puté se a­­pere c’uă ore­ care obstinare propu­nerile sale, ense nu crede că se fiă în posițiune d’a­ le face a se predomine, mai cu sem­a décâ cea-a ce ni­ se spune e adevărată, că uă ’nțelegere în acésta privință ară fi intervenită între Germania, Austria și Rusia. Limba giulă unară $iare din Berlin ne face se crede că că faptul c ară pute se fiă estetă și de Nord, ale căruia caracteră e cunoscută, se pre­tinde „fundată, după informațiunile sale, se considere înțelegerea celoră trei puteri ale Nordului ca mai solidă de­câtă tota-de-una“. Cele­l­alte trei State semnatare ale tratatului de la Paris nu pot ă se refuse de a exercita asupra Turciei uă presiune morală în favorea unei programe presintată de unul­ din ele și primită de tote cabinetele. In consecință, noi privim­ situațiunea cu mai puțină neliniște și credemă că încă e cu putință ca conflictul­ orientale să se termine fără a mai tulbura liniștea Europei.

Next