Romanulu, octombrie 1876 (Anul 20)
1876-10-09
ANULU ALO DOÜE PECELEA VOIE8CE ȘI VEI PUTEA ANDNCIDEI Linia de 30 litere petitu, pagina IV,— 40 bani. Deto — — — — pagina III, 2 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului, LA PARIS, la Havas, Laffite & Cune, 8, Place de la Bourse LA LONDON, la d. Eugene Mirond, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL SERVICIULU TELEGRAFICU ALUI ROMANULUI» Viena, 19 Octobre. — Bugetului anului 1877, depusă la camera deputaților, presintă unü deficitiv de 26 milione. S’a presintat o asemenea și proiectul pentru modificarea impositelor indirecte. Petersbourg, 19 Octobre. — D. Loftus, represintantele Angliei, va pleca în curând la Livadia. Plecarea acesta e considerată ca un simptomă că înțelegerea e posibilă între Anglia și Rusia. Berlin, 19 Octobre. — Norddeutsche Zeitung anuncță că marele duce moștenitorii al Rusiei va pleca în curendă la Viena, Berlin, Londra pentru a lucra pe lângă cabinetele respective în sensul unei acțiuni comune a marelor puteri pentru a resolve cestiunea Oriintelui într’unui mod satisfăcătorii. Constantinopole, 19 Octobre. — D. Ignatieff va cere mâne audiență la Sultanulă pentru a’și presinta scrisorile de acreditare. Negocierile pentru pace se vor reîncepe imediată pe basele propunerilor Angliei. Rredacțiunea și Âdministrațiunea strada Beninel 14 swwihwwK Edițiunea de sera HEL m * BUCLAM,BRUMARELU Două depă și telegrafice, sosite una aspra și una astăzi, aducă serii două însemnătate care prevestesce noul și mari evenimente; ele parți a desemna că adevérata schimbare politică în Europa, schimbare care, s’oricemü de îndată, noi o privim cu uni simțimăntți de liniștire și de mulțămire. Prima din aceste depeși spune că Rusia a trimisü Porțeî sup formă de ultimatum, propunerea unui aliniști țiă de șase săptămâni, cu condițiune negreșită d’a se închiria în acesta timp, pacea pe baza propunerii anglese. Cândă acestă scrie,Jiarulü Times declară că parlamentulü anglese și țara nu voru se facă resbelü spre a susține pe Turcia. Acesta puternică organii alu opiniunii publice anglese face atâtă de categorică acestă declarațiunea, încâtă adauge că ară fi uă nebuniaculpabile d’a face resbelü pentru a susține pe Turcia. Considerândă reverimentulă politică radicală ce s’a produsă în timpii din urmă în Anglia în privirea Turciei, și feluritele manifestări ale acestui reverimentu, se putem zice cu siguranță că ceea ce declară «fiatul» Times este într’adevéra espresiunea voinței hotărîtă a Angliei și a parlamentului iei. Acestă atitudine atâtă de declarată a Angliei,în momentulu cândă mulți credeau că totă mai susține pe Turcia, este de natură a exercita cea mai mare presiune asupra Turciei. Oă altă depeșă sosită astăzi vine nu numai a confirma depeșa d’aséra, în privirea unei înțelegeri între Anglia și Rusia, derűâncă lasă a se spera uă înțelegere între tóte puterile pentru că resolveze satisfacetórea cestiunii Oriintelui. In adevera, pentru ca moștenitorul tronului Rusiei să se fi decisă a pleca la Viena, Berlin și Londra, în acestă scopă, trebuie negreșită se fiă sorți pentru uă acțiune comună a tutoră acestoră puteri. Noi considerămă aceste scrii eanesce seriose promisiuni de pace, de aceaa ama spusă că le primimă cu ună simțimăntă de liniștire și de mulțămire. Amai sisit în numerulü de ieri că numai Germania dacă ară trece, într’ună modil mai pronunciată, în favorea păcii, îndată ară fi mai mulți sorți de închiriarea păcii decâtă de urmarea resbelului. Cu câtă mai multă dara pacea ară fi posibilă, deca tóte puterile, unindu-se într’uă acțiune comună pentru pace, ară constrînge pe două parte pe Turcia a le primi condițiunile, eră pe de alta ară în rîuri pe lângă poporațiunile resculate și pe lângă marea putere ce le susține spre a le face se primesc ară învoială ! Decă aceste scrii se vom confirma, am putea zice că este bună speranță de pace. N’ar fi mirare ca noua situațiune pe care ne-o desemna scirile telegrafice, se aibă ună efectă imediată nu numai asupra forței, ci chiară și asupra clocotindului fanatismă musulmană. Sunt pericule atâtă de mari și de vădite, în câtă curagială celă mai fanatică nu cuteză se le înfrunte. Asupra Turciei ară pute se apese nu numai moralmente și politicamente voința Europei întregi, care caută se sfirșescă uă dată cu eterna cestiune a Oriuntelui, derii și puteri armate înfricoșate, cari ară constrînge-o din tóte părțile, pe cândă în sînulă iei chiară ori*ce chrestină naf îi nu»A ■» v»n w>ioÂ. In Serbia și ’n Muntenegru, s’a alcătuită deja uă însemnată putere armată, compusă atâtă din elemente locale, câtă și dintr’ună mare numără de voluntari alergați din tote părțile Rusiei, astafel încâtă națiunea rusă are chiară astăzil uă armată puternică în luptă cu Turcia. In acelașă timp, Grecia, după cum ne spună scrrile telegrafice, chiam a supt arme 60.000 de ómeni, de bună semă nu pentru a alerga în ajutorul Turciei. Grecii, ca omeni cu calculă ce suntă, nu se espună la marele sacrificiu pe care ’să cere întreținerea unei armate atâtă de mari pentru dănșii, fără a se gândi la compensări seriose. Și în socotela cui s’am pute găsi acele compensări, de nu într’a Turciei? România din parte’i, care nu’și pute lega esistența de nici uă altă putere și a cărei datoriă este, ca și a oricărui altă stată, d’a ’ngriji seriosü de apărarea, păstrarea și mărirea iei, nu va pute să consimtă a ’mpărtăși sórta Turciei, ci din contra va trebui să retragă tóte folosele posibile din desfășurarea evenimentelor. Astăfelă ea, avendă misiune din partea voinței Europei d’a contribui la uă soluțiune ce nu s’ară puté dobândi de câtă cu puterea, ară puté lesne să chiame în puțină timpü supt arme unü numără întreită de oștire de câtă acela ce să fice că s’ară fi convocată în Grecia. Și tóte aceste puteri ară găsi la fiă ce pasă în Turcia complici și aliați, cari le-ară primi ca pe nesce salvatori. Oricâtă de supraescitată ară fi astăzi fanatismulu turcescü, se póte spera că elü va măsura mărimea pericolului din momentu ce va vede că tóte puterile, împreună cu Rusia, voiescua impune Turciei condițiuni de pace sau a o constrînge cu puterea a se supune voinții lor. Terminândă, constatamă din nou că serrile din urmă arăta pe două parte oă presiune puternică și generală asupra Turciei de a primi condițiunile de pace, era pe de alta dovedescă că Rusia doresce a nu se încăiera în resbelü, ci a înainta, pe calea diplomatică, la soluțiunea Gestiunii Oriuntelui. Aceste indicii, daca se vor confirma pe deplină, suntă uă temeinică speranță de pace. Nesultatura alegerilorü col. IV pentru camieră. Prahova Maioru C. Pilat cu 188 voturi, 1 contra P. I. Stoicescu cu 17 voturi. Oltü.— Pană Buescu cu 164 voturi, contra A. Borănescu cu 36. Doljin.— P. Cernătescu cu 206 voturi (unanimitate). Dorohoiü.— George Hasnașiă. Reproducemă după edițiunea de dimin'ța a numărului precedente urmatorele : Serviciule privații alei Românului. Londra, 19 Octobre.— ziarul Times anuncță că Rusia a presintat Porței ca ultimatumă propunere concertată cu Anglia pentru unii armistițiu de șase septemânî. Times declară că parlamentul și țara nu voiesce a face rebelü pentru a susține pe Turcia. Acesta ar fi un nebunie culpabilă. uíiona, 19 Octobre. — Guvernul va depune astăzi la cameră proiectele următore: Pentru chrămarea supt arme a unui numără de 60,000 omeni; Pentru acordarea unui credită de 50 milione draehme și ună împrumută de 10 milione pentru cumpărarea de arme. Viena, 16 Octobre.—Se zice că intervențiunea militară a Rusiei este neînlăturabilă. Se asigură că Austria în casă de a erumpe catastrofa, va remâne neutră, primindă orecare compensațiuni. Londra, 16 Octobre. — Times crede că Rusia va intra de bună-semă în acțiune, dacă Turcia va refusa propunerile puterilor. Rusia pretinde ună armistițiu de șase săptămâni. Astăfelă, <rice Times, atârna de la d. de Bismark se salveze lumea de ună teribilă resbelă. Uă atitudine precisă și fermă a Germaniei e cea mai bună dezășuire a păcii; uă alianță a Germaniei cu Anglia pentru aplicarea reformelor, în Turcia ar mântui Europa d’uă mare nenorocire. Berlin, 16 Octobre. — Nord Deutsche Allgemeine Zeitung respunnjendu la apelurii de alianță ale digului Times duce că principele Bismark în cestiunile esterne s’a deprinsă a merge mână în mână cu dorințele poporului care neuitândă atitudinea Angliei manifestată în contra Germaniei atâtă la anul 1870 câtă și mai târziu, nu e câtuși de puțină pentru uă alianță cu Anglia. Germania n’are plăcere a face sacrificii de bani și sânge în cestiunea Oriintelui. Afacerea de la 1870 Germania a sfîrșită o singură și d’aceia n’are trebuință a se asocia cu Anglia care acum ară vră să împartă bilanțulu de câștigă și pierdere privitoră la politica sea in cestiunea orientală. National Zeitung vorbindă despre noua grupare a puterilor adice că Italia va merge în orice casă ca Rusia pe cândă Austria înclină mai multă către Anglia. Bruxelles, 16 Octobre. — După născire din Paris apărută în Independance cercurele guvernamentale ară favora pretensiunile Rusiei. SCIRI MAI NOUI. Belgrad, 17 Octobre. — In cercurile politice să vorbesce că Grecia în curăndă va intra în acțiune. închiriarea unui tratat de aliandă între Grecia și Serbia se ascepta în totü momentul. După bătălia din urară, generarele SAMBATA, 9 OCTOBRE 1876. LUMINEAZA-TE ȘI VEI EI ABONAMENTE In capitală, unii anii 48 lei ; gese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă luni 4 lei. In districte, unfl anți 54 lei; gése luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain 5, rue da l’ancienne comedie, si Havas, Laffite & Cune, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G.Popovici, 15 Fleiachnistrict Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL spune în urma propunerilor de compensațiuni ce i s’au făcută. Se țfice că regele Greciei ară fi declarată unoră persone cu posițiă înaltă d’aici că Grecia, în facia evenimentelor actuale, trebuie să se înarmeze, căci nimeni nu pote pretinde de la ea uă umilință națională. Cernaieff a înaintată 104 sergenți la gradul de oficiali. Ună escadronă de Cazaci împreună c’uă companiă de voluntari au făcută 140 prisonieri, luândă ș’mnă stega de la Turci, în ciocnirea de la Iastrebaț. Berlin, 17 Octobre. — Tóte ziarele publică testulu telegramei prin care regimul Rusiei oră refusă armistițiulă de șase luni. Testul acestei telegrame datată din Livadia sună astăfelă : „închiăiarea ună armistițiă de șase luni n’o credemă oportună sau favorabilă pentru închiriarea unei păci trainice, pe care noi o dorimă. Noi nu suntemă în stare d’a esercita uă presiune asupra Serbiei și Muntenegrului, ca ele se consimță la uă prelungire atâtă de mare a situațiunii ■ loră nesigură și apéstóre. In fine, chiară situațiunea economică și financiară a Europei, care deja e nesuportabilă, s’ară agrava și mai multă. Noi stăruimă pentru închiriarea unui armistițiu de 4 sau 6 săptămâni, după cum s’a fost propusă la începută de Anglia și, daca va fi necesară, vomă intra eventualmente în tratări pentru prelungirea lui.“ Semiin, 17 Octobre.— Din Belgrad se anuncă oficială : generalele Novoseloff a gonită la 16 Octobre pe Turci din întăririle de la Pogled. Lupta de la Zaiciar(?) s’a terminată astăzi la 11 ore cu mari perderi din partea Turcilor. Viena, 17 Octobre. — Bremdenblatt anundță că Rusia a semnalată din partea sa, ca cele din urmă pasă diplomatică, sprijinirea propunerilor de pacificare ale Angliei. Austria nici într’ună casă nu va devia de la aliancia împărațiloră de la nord. Belgrad, 17 Octobre.—Aici nu mai e vorbă de armistițiu. Rusia nu se învoiesce ca Serbia se primesc propunerile Turciei. Cernaieff declară că numai pate privi liniștită la faptele Turcilor, cari incendiază sate întregi numai ca să provoce la luptă oștirile sârbe. Lupt locotenentele rusă Anastasievici a atacată la 16 Octobre cu cinci brigade în apropiere de Zaiciar oștirile turceșci, pe care le a respinsă pănă la Isvor. Bruxelles, 17 Octobre.— Le Nord, reflectând« asupra articulului apărută în Times, și semnalată de noi în numărul de ieri,zice că nu e lăudabile a face o posițiune la reclamațiunile Europei întregi. Times impută Rusiei pentru că ia înseriosă programa Angliei. Constantinopole, 17 Octobre.— Intre membrii guvernului domnesc eun mare confusiune, ce a fostă provocată prin refularea armistițiului din partea Rusiei. Berlin, 17 Octobre.— Norddeutsche Allgemeine Zeitung și National-Zeitung, vorbind despre situațiune, declară că atitudinea Germaniei în casă de rebelă va fi neutră. Aceleași jiare spună ca positivă că și Francia va rămâne neutră. Acestă neutralitate va observa-o și Austro-Ungaria, acordându-i-se în schimbăarecari compensațiuni. Viena, 17 Octobre. — Neue-Freue- Presse anuncță că neutralitatea Austro-Ungariei e una faptă îndeplinită. Austro-Ungaria a luată acesta deciunele ziare străine, între care și Republica franceză, credit în menținerea păcii, chiară după respingerea unui armistițiu de șase luni de către Rusia. E că într’adevără ce citămă în Republica franceză în acesta privință, Cabinetul de la Saint-Petersbourg respinge armistițiul de șeseiuni oferite de Porta și stăruie să se impuie beligeranților și una armistițiu numai de șase săptămâni Principele Gorciacoff, în telegrama cea adresată represintanților Rusiei în acesta privință, ară fi motivată acesta determinare pe imposibilitatea d’a face să resulte pacea dintr’un ă armistițiă atâtă de lungă; elă ară fi adăugată c’ară fi imposibile a constrînge pe Serbia și pe Muntenegru să rămînă tota iarna în posițiunea critică ce li s’ară face astafelu și că interesele financiare ale Europei întregi ară fi seriosă compromise. De aceaa cancelarulă rusă crede că puterile trebuie să staruiască pentru armistițiul de șase săptămâni propusă de guvernul anglosă și care ară pute să fie prelungită după trebuințele negoțieriloră. Lucrândă astfel, principele Gorciacoff voiesce «violenta să revie la propunerile anglose cari fuseseră adoptate de celelalte puteri și la cari miniștrii sultanului au răspunsă prin oferirea unui armistițiu de șese luni și prin proiectul de constituțiune. Acesta atitudine a Rusiei trebuie se aibă neapărată grave consecințe. Déri cari vor fi ? E greă a predice acésta. Totuși noi totă voimă se vedemă într’ănsară seriosa încercare de a regula totală pe cale pacifică. Nu e îndouială că noul negoțiârî se vor îngagia pe una tărâmă pe care marile puteri au găsită deja ună motivă de înțelegere comună, pentru că cabinetul de la Petersbourg insistă în favorea menținerii programei anglese. Singură Turcia va puté se apere c’uă ore care obstinare propunerile sale, ense nu crede că se fiă în posițiune d’a le face a se predomine, mai cu sema décâ cea-a ce ni se spune e adevărată, că uă ’nțelegere în acésta privință ară fi intervenită între Germania, Austria și Rusia. Limba giulă unară $iare din Berlin ne face se crede că că faptul c ară pute se fiă estetă și de Nord, ale căruia caracteră e cunoscută, se pretinde „fundată, după informațiunile sale, se considere înțelegerea celoră trei puteri ale Nordului ca mai solidă decâtă tota-de-una“. Celelalte trei State semnatare ale tratatului de la Paris nu pot ă se refuse de a exercita asupra Turciei uă presiune morală în favorea unei programe presintată de unul din ele și primită de tote cabinetele. In consecință, noi privim situațiunea cu mai puțină neliniște și credemă că încă e cu putință ca conflictul orientale să se termine fără a mai tulbura liniștea Europei.