Romanulu, decembrie 1876 (Anul 20)

1876-12-03

1073 vinde. D sea a adauga că guvernul nu va căuta să oprescă emigrarea, ceea ce ar fi cu neputință, ci d’a apăra interesele emigraților, la plecarele și în țările străine. Uă întrunire de deputați, ținută la președintele consiliului, a luată cunoscință de diferitele proiecte elaborate de ministeru, și a decisă a discuta bugetul înainte de sfîrșitul anului. Anglia.— Cu totă primirea binevoitore făcută în Germania marchizului Salisbury, presa germană, chiară cea oficiosă, nu cruță pe lordul Derby și partita sea. E cé în adevără ce scrie Gazeta Germaniei de Nord asupra părții din discursulă d-lui de Bismark privitore la Anglia: „Dorința d’a vede mănținându-se bunele relațiuni cu Anglia, țicea fiatulă oficiosă ală principelui Bismark, nu rădică presei germane dreptul d’a formula ună blamă energică în contra actelor unor bărbați de ftată anglos, cari au fost considerate ca Rusia ca uă provocare și cari nu erau decâtă de natură d’a face să cadă silințele politicei germane, cari țintescă la menținerea păcii. Câtă pentru refusarea alianței oferită vădinióra de Times, acestă refusă, întru câtă priveșce presa germană, n’a avută altă rațiune decâtă pericolul ă la care acestă alianță, îndreptată în contra Rusiei, ar fi espusă alianța celor trei împărați.“ La conferința națională ținută la Londra în Ziua de 8 Noembre, despre care amă mai vorbită cititoriloră noștrii, d. Gladstone a pronunciată ună discursă în care s’a silită aproba guvernului că țera e în contra unei politice favorabile Turciei, pentru care aruncă respunderea personală asupra d-lui Disraeli. „Turcia, a adausă d. Gladstone, a violată și nimicită tratatulă de la Paris și guvernul anglosă a încuragiată-o la acesta. Națiunea anglosă nu vrea ca lordul Salisbury se susție în conferință tirania și corupțiunea. Supremația otomană în Bulgaria, Bosnia și Herzegovina trebuie să înceteze; intervenirea e neapărată pentru acesta.“ D. Gladstone a făcută apoi elogie împăratului Alesandru și poporului rusă și a sfîrșită ficăndă că Anglia trebuie s’ajute liberarea prientelui. Daily News anuncță că guvernulă anglesă, după ună studiă aprofundată ală cestiunii, făcută în unire cu ministrulă americană la Londra, a primită interpretarea dată de guvernul americană tratatului de estrădare ce esiste între Anglia și America. După acestă interpretare, ună urmărită a căruia estrădare va fi acordată pentru că crimă determinată poate fi judecată pentru orice altă crimă prevăzută de tratată. Prusa-Germania. — Consiliul federale a discutată cestiunea participării Germaniei la esposițiunea universală de la Paris ș’a aprobată decișiunea luată de imperaturi, împreună că consiliul de miniștrii, d’a nu lua parte la acea esposițiune. Nici ună stată germană n’a esprimată dorința de a participa. Turcia.— Noutatea despre stabilirea unui imposită de resbelă la Constantinopole se confirmă și de alte fiare. Totă poporațiunea bărbată de la 15 — 60 ani va fi îndatorată a plăti ună imposită de 15 lei de capă pe ană. In totă imperială domnesce uă mare animare. Garda națională otomană face exerciție. Fiii celor mai bune familie se înroleză ca voluntari. Mai multe bataliori de nizamină plecată de la Varna la Rusciuk, Muntenegru. — Uă telegramă din Ragusa cu data de 7 Decembre anundțăm că comisiunea de demarcare își terminase lucrările la 7 și membrii sei să deciseseră să plece în ziua de 7, când au primită ordine de la guvernele loră de a rămâne pe locă, din causa reclamațiunilor a Turciei, care pretinde că Muntenegrenii au comisără violarea armistițiului, nelăsândă să se aprovisioneze cetatea Niksici. Muntenegrulă a constatată că garnisona din Niksici are nutrimente, și a consimțită ca poporațiunea să primescă pe fiecare ji uă jumătate kilogramă de nutrimente de fiecare locuitoră. Muhtar-pașa, după ce a comunicată cu comisarul turcă Azarian Effendi, a declarată că nu primesce aceste condițiuni, însă uă altă telegramă totă din Ragusa, cu data de 8, anundă că Turcia a primită oferirea de reaprovisionare a acelei cetăți, care se va face în condițiunile următore : Turcii vor transporta nutrimentele de la Gaciko până la Kerstag, la intrarea strîmptorii Duga, în trecerea căreia convoiulă va fi păzită de Muntenegreni, acordândă fiecărui locuitori uă jumătate kilogram de alimente pe zi, în totă durata armistițiului. Cu acea ocasiune, se va permite oricărui locuitoră din Niksici să parasescä orașulă supt escortă muntenegrenă. Statele Unite. — Partidele întrebuințăză tote miijlocele imaginabile pentru a câștiga cele câteva voturi ce suntă necesarie pentru alegerea unuia din cei doui candidați la președenția Republicei. După cele din urmă scrie, inserate și de noi, se părea că d. Hayes, candidatură republicană, la activul căruia se înscriaă și voturile celor trei state de la Sud, avea majoritatea : deră guvernatorele democrată de la Oregons, unde au triumfată republicanii, a refuzată certificatură de alegere unuia dintre delegați, protestândă uă incapacitate în persona lui ș’a liberată mandată unui delegată ală minorității; cu tote acestea alegătorii republicani s’aă întrunită fără certificate. Din fericire, aceste desordine nu preinfluințeză opiniunea publică, care are încredere în puterea instituțiunilor țării. Scomotele sinistre despre uă lovitură de stată militară, propagate de democrați și la cari republicanii răspundă făcândă se circule scomotul despre oă nouă secesiune completată de negri, nu înspăimântă pe nimeni. Atitudinea guvernului și a celor două candidați la președenție a contribuită multă la acestă resultată. Președintele Republicei, d. Grant, a refuzată d’a resolve cu forța conflictele electorale din Luisiana, Florida și Carolina de Sud. d. Hayes , candidatură republicană, a declarată că e mai de preferință se rămâne cineva omă onestă, de câtă se devie președinte prin violențe, eră d. Tilden a recomandată amicilor săi se respecte legea și eventuală să se resemne chiară in facia unei învingeri. 1874. Sătenii din acestă judeciă nu putură se beneficieze până acum de abrogarea acestei legi asupritore; nici ună consiliă comunale și nici ună primară, din câți s’aă alesă în acestă judeciă, nu s’aă confirmată âncă. Administrațiunea continuă a se servi de vecinele instrumente, deși alegerile comunale, mai din totă judeciule, s’aă efectuată și validată încă din luna Septembre. Consiliul de revistă pentru recrutarea tinerilor căzuți la sorți nu a procedată mai corectă. Nu seă prin ce întâmplare Evreii din acestă judeciă au fostă scutiți și anulă acesta de darea sângelui. Numărul ă loră în acestă judecă trece peste 30,000. Singură orașială Botoșani numără 25,000 Evrei. Supt regimul trecută erau rase de mii de franci, după judecie, cari se luaă de la Evrei ca să fiă scutiți de servițiul armatei. Amă voi să scimă câți Evrei sunt astăzi în armată de prin judeciele poporate de dânșii, în proporția cu poporația, se înțelege. Multă puțină case, scrmă că aă văzută vre patruzeci la sorți în judecială nostru. Din aceștia, nici unulă n’a fostă găsită bună pentru armată, și, ce e mai multă, acestă scutire s’a făcută pentru unii chiară fără a fi văzuți. Numai doui Evrei, în etate de 39 ani, au fost aduși din plasa Târgului la consiliul de revistă. Causa pentru care acești Evrei au fostă înhățați a fostă că făcuseră nesce destăinuiri, înaintea justiției, forte neplăcute pentru cumnatură actualelui domnă prefectă, fostă supt prefectă ală plășii Ștefănescu. Publiculă botoșenană a fost o deră forte tare impresionată de precederile consiliului de revistă. Denundările acestor Evrei făcură ca parchetulă să dea mandată de depunere contra fostului suptprefectă. De aci se născu ună conflictă, care făcu ca rudele instructorii să fiă suspendată; mandatul de depunere nu se esecuta prin ocrotirea ce actualele d. prefectă sciu se asigure cumnatului d-sele. Suntem și curiinse că, uă dată descoperite erorile administrațiunii, judele de instrucțiune va fi reintegrată în postură sau. Că gravă erore mai comise filele acestea administrațiunea, impunândă d-lui Al. Holbană a’și părăsi domiciliul, și instalândă intr’ânsulă alte persone. Faptulă se constată de justiție, urmărirea penale contra aginților administrativi începe deră d. Holbană nu este reintegrată in domiciliul ă seu, căci nu esiste nici otărîre, nici somațiune judecătorescă ca d. Holbană se -și părăsecă domiciliul ă. Mandate cnse nu se decernară, fiindăcă justiția se temea că voră avé sortea mandatului de depunere dată contra cumnatului d-lui prefectă, asupra căruia se constataseră grave sarcine ca falsificatorii de acte publice în detrimentul fiscului. Omenii administrațiunii ce avem astăzi în Botoșani întrebuințză totă felulă de manopere spre a protege și apăra interesele lor proprii, negligiândă interesele marei mulțimi acelorălalți cetățeni. Ași pute enumera mai multe fapte ca cele mai de susü. Sunt și curünse că nu mulțimea faptelor o va oțărî pe actualele d. ministru de interne ca se ia măsurele cele mai energice pentru satisfacerea intereseloră tuturoră cetățeniloră, cândă cine-va ară căuta se le lovescă. Represintațiunea comunală nu mai póte se continuie a esiste și a administra contra legii; ea este fructură fraudei și ală violenței, practicate p’uă seară atâtă de mare supt regimulă trecută. O. actuală ministru de interne va căuta, nu ne îndoaima, se două legitimă satisfacere botoșăneniloră, făcândă se avemă și noiuă administrațiune probă și înțeleptă. Judeciulă nostru a fostă condamnată a suferi în capul a séu ună felă de omeni cari, prin manopere de totă felulă, sără a se insinua pe lîngă bărbații de la putere; ună felă dă omeni fără principii, fără probitatea ce trebuie a însuși nesce buni administratori. Acestă judeciă a avută fatalitatea se vér ji succedându-se la administrațiunea lui, supt diferite guverne,omeni din mă același soră. S’aă făcută în alte părți schimbările dorite, noi botoșănenii casé fuserămă condamnați a suferi, cum “jică, ómen! d’același soră. Acestea suntă faptele ce am crezută de cuviință se aducă la cunoscința guvernului, prin organulă d-vóstru. Suntă sigură că guvernulă nu le cunosce, căci, de le-ară fi cunoscută, ară fi și dată péne acum satisfacere botoșăneniloră. Déca péne astăzi n’amib avută parte d’uă administrațiune cum se cade, sperămă că ochii pătrunzători ai guvernului nu ne voră părăsi — deși suntemă pre depărtați de centru; — că guvernulă va urmări pasă cu pasă cele ce se facă la noi în Botoșani și că, convinsă prin elă însuși despre administrațiunea acestui judeciă, va pune totă solicitudinea ca s’o îndrepte, s’o aducă în starea în care trebuie se fiă orice bună administrațiune. Unii proprietarii mare. Botoșani, 25 Noembre, 1876. D-lul redactorii ale ROMÂNULUI. Domnule redactare, Déca iéü caragiulu se vă scriă, nu o facă decâtă pentru ca să se aducă și în judeciulă nostru Botoșani îndreptările pe cari țera le acceptă, cu dreptă cuvântă, de la partita liberală. Atâta timpă esploatată de administrațiunea regimului trecută, judeciulă nostru pare că este menită se sufere și aâncă arecari neajunsuri. Este de datoria bărbaților, ce represintă la guvernă partita liberală se caute a pune capătă oricărora neajunsuri, satisfăcăndă interesele tuturoră cetățenilor. Administrațiunea coruptă a regimului căzută, arbitrariură ce atâta timpă a domnită, au lăsată urme adânci și în judeciulă nostru. Legitimă dérii a fostă ori-ce speranță a botoșenenilor, că se voră aduce îmbunătățiri simțitore. Și cea mai de căpetenia îmbunătățire ce ei asceptaă, era în sistemul administrațiunii. îmi voi permite deră a vă relata câte va fapte cari venindă prin organulă d-vestre la cunoscință guvernului, ne crede că în dreptă a ascepta că se va face îndreptare. Locuitorii săteni din judecială Botoșani se află încă totă supt administrațiunea vechilor primari impuși prin violență, supt disposițiunile oligarchice ale legii comunale din ROMANULUI 3 DECEMBRE, 1876 L’Univers dă următorele amănunte despre măsurile ce ar fi luată guvernulă austro-ungară pentru navigațiunea pe Dunăre în vederea evenimentelor din Oriinte : „Austro-Ungaria, deși procedândă cu multă înțelepciune și reservă, nu lasă necunoscute și simțimintele sale. Uă circulară a direcțiunii companiei de navigațiune pe Dunăre invită pe toți agenții săi din jnsul Dunării ca, până la 15 Decembre, să îndrepteze totă materialule navigabile, de la vaporele cele mari de pasageri pâné la simplele șalupe, spre Viena și Pesta, precum și arhivele loră. Acestă măsură, luată pentru ântâia oră de cândă funcționeză acesta companiă, resultă negreșită din vr’ună ordină ală guvernului și nu’i trebuie nici ună comentară.“ I RONICA AGRICOLA ȘI ECONOMICA. Pornirea vaporului Frigorificele.— Transportul și păstrarea cărnii în camere reci.— Construcțiunea acestui vaporii.— Experiențele d-lui Haberlandt asupra epocei semenăturiloru.— Esportațiunea lânei din Australia de la 1872 pâne astăzi. — Uă esperiență șciințifică de cea mai mare importanță pentru agricultura europenă este pe cale de a se efectua. Vaporul cu elice Frigorificele, despre care amu mai vorbită în acestă cronică, s’a pornită din Francia la Plata cu scopă de a transporta în Europa carne prosperă păstrată în camere reci. In zhina inaugurării și binecuvântării vaporului pe ciiculă de la Rouen. Academia de științe din Paris, pentru a dovedi câtă se intereseză de acestă experiență, a trimisă uă delegațiune compusă din d-nni vice-amiralulă Paris, Frémy, Bouley și Milne-Edwards, câte patru învățați distinși. In cele mai multe din Staturile Americei meridionale viteleză ună preță forte mică și mai adesea se omora pentru a lise lua peiele și carnele, eră carnea se aruncă. Acestă îmbelșugare facră cu lipsa de carne ce se simte în Europa a desceptată băgarea-de-semă a omeniloră de sciință și i-a făcută se caute veri ună mijlocă pentru a transporta carnea din America în Europa. S’a adusă carnea uscată supt formă de pastramă, carne sărată, care supt amândouă aceste n’a putută se intre în consumațiunea chiară a omenilor săraci. Rămânea se se caute una midiocă de a transporta carnea prosperă; acestă midiocă s’a aflată d. Tellier, căruia se datoresce instalațiunea vaporului Frigorificele. Inventatorele crede că, după disposițiunile ce are vaporul- seu, carnea se va putea aduce prosperă din America în Europa, fără ca se fi perdută câtă de puțină din calitățile sale. Déca cercarea ce face d. Tellier va isbuti, negreșită invențiunea sea va ave uă influința mare asupra alimentațiunii publice și asupra producțiunii agricole a Europei. Invențiunea d-lui Tellier fiindă din cele mai interesante, credemă a face plăcere lectorilor, comunicându-le în scurtă construcțiunea Frigorincelui. Vaporulă acesta este una vasă cu elice avemlă machină cu abură din cele mai bune. Pe lîngă mișcarea vasului, vaporulă pune în mișcare uă machină cu eteră metalic, în care uă pompă evaporând o eterulă produce uă temperat.AîUa a frianulă acesta, se adună se strînge într’ună felă de lichidă, care nu înghieță, uă disoluțiune de clorură de calcium. Acestă lichidă recită circulă într’uă serie de țevi și rece ce aerulă, aeră care se conduce în camerele în cari este trebuință să fiă frigă. In același timpă aburii de eteră se conducă în neșce recipient, unde, fiind comprimați, se prefacă din nou în eteră lichidă, așa că același eteră se pote întrebuința fără sfîrșită. Astăferă cu acestă combinațiune vaporulă are ună midiocă de a produce firgură după cinice produce căldura. TM Pene la invențiunea d-lui Tellier s’a cercată a se produce frigidă cu ghieță, înse experiența a dovedită că frigidă umedă nu opresce carnea de a se strica; de aceaa inventatorele a căutată se combine frigidă cu aerul uscată. Vaporul. Frigorificele este de 300 cai și are o capacitate de 700 tone. Este împărțită în trei părți, dintre care partea din mijiocă este destinată pentru machinele marine, partea din urmă pentru marianele frigorifice și cea dinainte pentru conservarea cărnii. In acestă compartimentă, ocupată numai cu stâlpi de seră isolați unul de altulă, se va depune carnea la 300 pené la 400 boui și 1000 berbeci. Măcelari speciali din Paris au fost duși ca să taie aceste animale. Vasulă are în totală 63 metri lungime și 9 lărgime. Pentru întreținerea unei temperaturi reci permanente se află trei machini frigorifice, calculate fiecare dintr’casele pe 20,000 calorii și cari potă produce pene la 38,000 calorii, având o trebuință fiecare de 12 pene 15 cai putere. După calculele d-lui Tellien una din aceste frigorifice ară fi de ajuns* și celelalte două s’are luată numai pentru orice întâmplare. Pentru ca căldura din camera machineloră și din afară se nu pătrundă în camera unde se va păstra carnea, păreții acesteia sunt acoperiți cu mă strată isolatoră, compusă din paie tocate și din pâslă comprimată, menținute prin plăci de tablă de seră. La încercarea făcută s’a încredințată d. Tellier că termometrulă pusă în camera rece nu a fostă de rocă impresionată de căldura din afară, cu tote că în camera machineloră temperatura era de 55 grade. Personele competente cari au visitată Frigorificele încredințeză că întreprinderea d-lui Tellier va reuși că acelă rasă se va întorce în Francia cu carne de vită tăiată în America meridională și conservată în camerele reci în cea mai bună stare pentru a fi consumată. In câtă despre marfă, d. Tellier va afla îndestulă. După încredințările călătorilor, se taie anuală în săretoriele Confederațiunii argentine 1,500,000 boui, cu preță de 50 pene la 70 lei, numi pentru a lua perea și carnele; asemenea boui trage mult 250 kilograme și pote da de la 160—170 kilograme carne curată. Consumatorii voră câștiga, întrebarea este : câștiga-vară și agricultorii europeni ? Cu alte cuvinte, producțiunea viteloru nu va suferi din causa concurenții ce-i va face carnea adusă din America? La acestă temere se pote întâmpina că nu anulă săă două milione de boui aduși în Europa potă influința asupra producțiunii; consumațiunea de carne este pre mare în Europa pentru ca agricultorii se se îngrijescă de concurența cărnii americane. — Mai toți agricultorii sunt încredințați că semănăturile'timpurii, atâtă de tomnă ' câtă și de primăvară suntă cele mai bune, cu tóte acestea pentru ca suntă ani cândă grâulă de tomna semănată mai târziiă isbutesce mai bine ca celă semănată de timpuriu, s’a lăută credința între mulți cultivatori că la noi semănăturile târdii sunt mai nemerite. După cercările făcute la scala de agricultură mai mulți ani de-a rândur, ne-amă încredințată că este adevărată părerea bătrânilor. Cum că grâula semănată între Sânta-Măria este celă mai bună, afară de ani excepționali, cândă timpulă este pre secetosă și pământală întărită pe timpulă cândă ară trebui se se semene grâulă. Acum esperiențele făcute de ură agronomii competinte, profesorele scólei superiore de agricultură din Viena, d. Haberlandt, cercări făcute cu cea mai mare îngrijire, dovedescă același lucru, adecă că în generală semănăturile timpurii atâtă de tomna câtă și de primăvară sunt cele mai nemerite. Din acesta urmeză că agricultorii trebuie să -și împărțăscă lucrările în așa modă ca pământură destinată pentru semănături să fiă gata la timpă ; că lăsarea locurilor pentru legare este, în lipsă de altă sistemă de cultură mai raționale, că măsură bine chibzuită, căci avândă locă anume pentru grâu, putemă sé ’să aramă la timpă pentru ca se ’să avemă gata atunci cândă semenatulu se poate face.