Romanulu, decembrie 1876 (Anul 20)

1876-12-03

Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU.ROMANULU ANULU ALU DOUE­ DECALEA VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Deta „ „ „ paginea III, 2 lei — A *»e »drena : IN ROMANIA, la adm­inistratiunea ijiarulu. LA PARIS, la Havas, Laffire et C­une, 8. Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haaseustein și Yogler, Walliiscligasse 10. VINERI, B DECEMBRE, 1876. LUMINEZA­TE SI VEI FI. ABONAMENTE. capitali, unu anü 48 lei. șese lun! 24 lei. trei luni 12 lei; uă luna 4 lei. districte, una anii 54 lei; șese luni 27 lei. trei luni 14 lei; vă luna 5 lei. Pentru tote­­ orele Europei trimestru­lő lei. A­re adresa: IN ROMANIA, la administratiunea (Jianului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain, 5 rue de l’anuienne comedie, si Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovid, 15 FleiacAuuurkt Scrisorile nefrancate «• refusi. 20 BANI ESEMPLARULU. In In SERVIȚIUL TELEGRAFICII „ALU ROMANULUI.“ Constantinopole. 13 Decembre. — In șe­dința de astădî a conferinței preliminare, impresiunea generală a fost a tota bună. Vizirulii a visitată pe lordul­ Salisbury, și afi avutű amândour­­ă lungă conversa­­țiune. Atena, 13 Decembre.— Comanduros a format­ cabinetulü fără Zaimis; cei­l­alțî miniștrii au rămasü la loculu lorű, numai președintele a trecutű la portofoliulu justi­ției.' Bubolis (Baspioti ?) a fost­ numita ministru de marina. Redacțiimea și Administraționea strada Domiior 14 (A) ♦ Bucuresci,­u Undrea. Soirile din Constantinopole sunt­, pân’acum, din ce în ce mai făgă­­duitore de pace. Cu tote aceste între­barea generală a Rom­ânilor­ este și trebuie se fiu: Pace séu resbelu? Și fiă­ care cere diaristiloni se vor­­béscu, și âncă In modu positivu. La rândum­ nostru, împinși de grijă, de trebuință, de nevoiă, fa­­cemu acea­și întrebare, în întru și n afară, și toți ne respundu cu ve­chia­­ Jicétóie română: „Nu se scie ca de pace.* Suntu doua­­ file de cândă citimft și recitimi discursulu d-lu­i de Bis­­mark, după edițiunea oficiala a co­­respondinții din Berlin. Elă este astăzi singurulü care scie și póte mai totu. Ela este singurul­ care spune lu­crurile mai lămurită, și d’acea­a de opta ori în 48 de ore citirárau cele opt­ colóne cari conțină discursulű séu. Și ce dobândirámu ? A prețuiască publiculu, căci éeő în prescurtare dérü testuale cuvintele sale, după edițiunea oficială: „Situațiunile politice sunt­ supuse la fluctuăți cu multă mai mari de­câtă cele mai mari situațiuni de comercial și de schimbă. „Situațiunile politice se cumpănescă prin ele însele. „Ținta silințelor­ mele și sarcina ce -mi este impusă de Maiestatea­ mea este acesta : — a face astă­felă, în relațiunile diploma­tice, ca bunele raporturi ce avem­ cu cele trei puteri mai directă interesate se esă din acesta crisă neatinse, sau încat câtă. se va pute mai, puțină atinse. Acesta sarcină nu póte fi turburată și compromisă de câtă deca vr’unulă din amicii nostriî ne-ar cere se’î dovedimă mai multă amicia nostră pen­tru densulă tratândă ca inamică ună altă amică, care nici elă nu ne-a făcută nici ună reț. Acesta nu este peste putința. Nu credü éase că ni­ se voră face astăc­î ase­mene cereri; celă puțină nu ni-s'aă făcută pen'acum. Din contra, situațiunea nostră bine-voitóre, amicală pentru toți, către câte trele puteri, a fostă aprețuită de fiă­care din ele; căci noi numai putem­ă se inter­­venimă, într’ună modă desinteresata, déca resbelulă se va opri sau deca nu se va­­ pute ajunge la ’nțelegere. „Decă resbelulă nu se va putea împedeca, sit­uațiunea nostră se potă celă puțină se ne dea mijloce d’a’lă termii, d’a’lă lo­­calisa, d’a opri să nu se întindă mai multă, d’a opri ca m­ă resbelu orientală să nu devie u­ă resbelu europénű, ună resbelu între două puteri europene. „Sperămă demű mai ântâiă că vomă păs­tra pentru noi pacea ș’amicia cu statele cari ne-a­ ă fostă amice péne astăd’­ ală douilea, ne vomă sili, pe câtă se va putea, prin­­tr’uă intervenire amicale, primită bucurosă din tote părțile, d’a mănține pacea între puterile europene, adecă d’a localisa, pe câtă va fi cu, putință, resbeluță, în casă cândă ară isbucni în Or­inte. De nu vomă isbuti, atunci nas­ce uă situațiune nouă, asupra căreia­a nu me voim în magia în presupu­neri, și despre care nu ’mi veți cere astăziî nici vă lămurire.“ Este, credemă, de cela mai mare interesă pentru noi, și forte instruc­tivă se vedem­ ce spuse națiunii germane și Europei marele cance­­larii ale imperiului. 1 °. Uâ simplă speranță d’a păs­tra pacea și totu-d’ua-datu pe toți amicii săi. 2 ®. Promite că se va sili se lo­­caliseze resbelulă, dera chiara ș’a­­césta localisare, pe câtu va fi cu pu­tință. 8 °. Dechlară că decă nu va is­buti nici d’a face pace între Rusia și Turcia, nici d’a opri se nu intre a treia putere în resbelu, atunci...... își reservă dreptul­ d’a cugeta des­pre cea-a ce are sĕ facă, avându In vedere interesele națiunii séle. Cându dorit națiunea cea mai ar­mată a Europei, și omulü cela mai puternică alți ijilei dec­lară că nu póte sei încă de va fi pace sau res­belu , că nu póte sei décá va is­buti d’a localisa resbelulă ; și că nu scie­mncă séu nu póte spune ce va face decă se va întinde resbelulă, n’avemü óre, noi Românii, că dato­­riă și mai imperiósu se ne îngrijima, se studiamu, se cugetámu și cu toții în unire se ne tragemu calea pe care trebuie se mergemu în fie­care din coșurile arătate de către principele de Bismark? Acestă datoriă impuindu-ni-se în modulă celă mai imperiosă, se ne uitămă în juru-ne și se vedemă ce facemă ? Cunoscema cu toții ce-a făcută guvernulă. Ve­ jurama că, cu tótu neaverea ce­a moștenită, a concentrată ș’a organisată, pe câtă a putută, ar­mata. Véfj uráma că s’a adresată prin însuși primul­-ministru către im­­peratorele Austriei și către impera­­torele Rusiei oră, și totă-d’uă-dată, prin trimiși straordinari, către Fran­cia și Englitera. Nu póte fi îndou­­ială că elă s’a adresată asemene către Germania, către Turcia și că­tre Italia prin aginții séi, și véĭ ju­­rămă că în­­ ziua deschiderii confe­­rințeloră preliminarii, elă s’adresa către tóte puterile întrunite la Con­stantinopole prin agintele séu d’a­­colo și printr’ună trămisă straor­­dinară. Bine séu­réa a făcută pen’aci gu­vernulă ! Gestiune de desbatere și d’apre­­țuire. Ce trebuie se facă in casă de res­belu localisatü, și în casă de întin­derea lui? cestiune ce trebuie sé ne preocupe pe toți, ce suntemă datori toți s’o desbatemă, s’o cer­emă și se căutămă a găsi care ară putea fi calea cea mai puțină rea, cea mai puțină vátamátóre, cea mai puțină periculosa pe care ară trebui se mer­gem­. Ne împlinimă are cu toții acestă sântă datoriă? Punemă întrebarea și lăsămă ca respunsul a se la de flă­cărul Română consciința sea. Trebuie se spunemü énsé că nu vei j urâma pen’acum de câtă pe sin­gură d. Blaremberg dândă desbaterii publice opiniunea domniei-séle. Au ijimü, în conversațiuni particu­larii, felurite opiniuni. Tóte casé mai multă sau mai puțină încur­care, cum suntu totu­de­una opiniu­­nile cari se până în conversațiuni provocate din întâmplare și pe pi­­cioru­. Anijimă âncă, în aceste simple Edițiunea de sera conversați­uni, emițând­u-se opiniunile cu necasă, cu acusări, cu ’ncrimi­­nări , și totă­ d’uă­ dată dândă fiă­­care opiniunea sea într’ună modă positivă și chiară imperativă, astă­­felă cum nici marele cancelară ală imperiului germană nu cuteză să emită p’a sea. Marțea trecută, profitândă de opi­niunea emisă de d. Blaremberg, pro­­vocarămă atențiunea publică asupra situațiunii. Provocarea n’avu pene astățji nici ună efectă. O facemă din nou, espuindă aci cum ant­imă pusă cesiiunea în con­­versațiunile particulare. — „Se ne alirmă cu Turcii, cjică unii.“ — Amintimă că nici uă națiune, nici chiară cea engleză, nu mai susține guvernămentală otomană. Amintimă că însuși marele can­celară ală imperiului germană a dec­larată că susține cerințele Ru­siei în favorea chrestiniloră, și că, déca va ’ncepe resbelulă, va lupta numai pentru a’lă localișa și âncă ș’adi­a adausă , „pentru a’lă localișa pe câtă va fi cu putință. “ Amă întrebată decă celă puțină Turcia ară fi dispusă a ne trata ca națiune liberă și decă putemă, far’a fi uiduiți de tóta omenirea, se ne versámü sângele în contra celoră cari luptă pentru a scăpa de tira­nia, de jafuri și de măceluri. — „Se ne păstrămă neutralitatea, a jică alții.“ — Acestă opiniune este cea mai bună, cea mai plăcută, cea mai fericită. Dera cestiunea, ce trebuie bine desbătută, calculată și cumpănită, este: Voiescă puterile se ne garanteze neutralitatea ? Și déca nu voiescă, voi-voră­ pu­terile In luptă se ne-o respecte? Și déca nu voră voi, trebuie s’o apărămă contra ambilor­ luptători cu arma sau numai cu gura ? Și déca vomă apăra-o, cu gura numai, ce facemă cu armata ro­mână ? Și decă vomă apăra-o cu arma, salvândă astă-feră onórea armatei, ce facemă în urma Învingerii? Și decă ambele puteri în luptă, se a­flă și una numai din ele, ară intra ca inamice, bine este să lă­sămă astă-felă ca resbelulă să se întindă peste uă mare parte a 10­­țărei, séü ară fi mai bine să ne în­­cercămă , în felul ă nostru, cum se încercă și principele de Bismark, în modulă séu, d’a flocalisa și noi resbelulă, de ne va fi prin putință? Marele cancelară, în discursul­ séu, prin care combătea pe deputa­­tulă care’I cerea să nu lase pe Ru­sia să facă resbelu în t­­nă cu Tur­cia, făr’a’i cere ore­cari despăgubiri,­­zise, între altele, și urmatórele cu­vinte : „Situațiunile politice du și ele mai multe fluctuațiini? de­câtă cele comerciale. Decă Rusia s’ară găsi în realitate astăzi în acea posițiune critică în­câtă să aibă neapărată trebuință de noi, și noi amă voi s’o facemă sé ne plutéscu printr’uă concesiune diian­arie, cine ne póte garanta că peste trei ani nu vom avea și noi trebuință de vecinăta­tea amicală a Rusiei, și c’atunci a­­cea putere ne va­­ fice densa etc. etc.“ Ecé pentru astăzi cestiunile asu­pra cărora credemu că fie­care Ro­mână este datoră să cugete și se desbată în întruniri particulare, se­­riosă, cu cumpănire, fără pasiune, fără ură și fără otărîre nestrămu­tată luată de mai ’nainte în acesta gravă situațiune. Credemu că, totulă ne dă dreptă s’afirmămă că guvernulă cugetă, desbate, își face datoria în tóte modurile, și c’a rémasa pîn’acum corectă în tóte și pe deplină li­­­beră. Sé ne facemă și noi datoria, ș’a­­poi cu toții sĕ ne ofărîmă și sĕ lu­crăm­ă ca ómeni politici și ca ade­vărați Români, și numai Români. Reproducemă după edițiunea de dimineță a numărului precedinte ur­matorele : Belgrad, 10 Decembre. — Corpurile vo­luntare vor­ fi împărțite în două brigade care se vor­ pune supt comanda directă a ministrului de resbelii. Suntü pene acum 8000 de voluntari; totă armata va fi rădi­cată­, la suma de 64,000 omeni. Brigadele de voluntari ruși vor­ primi asemenea ca co­mandanți ofițeri sârubesci, din care causă mai mulți ofițeri ruși voră să se reîntorcă în patria loru. Colonelul­ Horvatovicî a so­sită aici. Ragusa, 11 Decembre. — Costan-pașta, mutesarifulă de la Gaciko, a protestată contra unor­ decisiuni ale comisiunii de demarcația, care redă muntenegrenilor, mai multe localități ocupate de turci înainte de închiăiarea armistițiul. Ragusa, 11 Decembre. — Lucrarea comi­­siunii de demarcația a fostă aprobată de tote guvernele și Muhtar­ pașia a fostă în­­șciințată se observe linia de demarcație cu cea mai mare stricteță. Constantinopole, 11 Decembre. — Lordul Salisbury a găsită la bărbații de stată tur­cești cea mai amicale primire, și ministrul­ de esterne turcescă, Savfet-pașia, are de gândit se dea dilele acestea m­ă prândă în onorea s­a, la care vor­ participa și cei­l­­alți membrii ai conferinții. Belgrad, 11 Decembre. —­ Comandantele de la Kursuralja, Ramsi bey, care a atacată la 6 Decembre ante-posturile sârbesci din valea Topliței, a fost­ suspendată din pos­tură seă în urma reclamațiunii guvernului sârbescu. Localitățile au fost­ părăsite. Protestul­ pentru ocuparea orașului Salaș n’a avută pene acum nici ună resultată. D. N. Blaramberg ne trimite ur­­matorea epistolă, pe care ne gră­­bimă a o da publicității, de­și spa­­țiulă ne opresce de-a face totă as­tăzi aprecierile nóstre asupră’I­­ sera acestă rectificare. IntrarU URSS din numerile cele mai apropiate­ al­e­­ fiarului d-vóstru, nu ’mi m­u­U^ne, domnule redactare, de cátüNtie^^a— vĕ ruga se primiți asigurarea deose­bitei mele considerațiuni. N. Blaramberg. Domnule redactare. Permiteți’mi uă rectificare. Intr’unulă din numerile Românu­lui mi­ se face imputarea, cu totulă gratuită, că ași fi preconisată din înălțimea tribunei pentru România, în împrejurările actuale, uă aliand­ă cu Turcii. Memoria d-vóstra va în­­ceta. Nu aliand­a cu Turcii, ci fide­litatea la tratatul­ de Paris, a fost­ tema discursului meu. Am fostă și românii, în temă ge­nerală, partisanală convinsă ală neu­tralității stricte și absolute și nu­mai în eventualitatea violațiunii a­­cei neutralități de armatele ruse, numai în eventualitatea unei inva­­siuni și a amenințării integrității teritoriului nostru, am susținută că e uă datoriă pentru noi de a resista, și am amintită că tratatul­ de Paris ne impune prin articolulü său 2o­uă înțelegere cu Turcii, și acesta nu în vederea succesului armelor ă­lară, ci a propriei nóstre conservațiuni. Am preconizată acestă politică nu numai fiindă-că într’uă asemenea eventualitate suntemă în casulă­l­­nei legitime apărări, care sculă to­tală, nu numai fiindă-că la spatele Turcilor­, în casă unde Rusia ar voi să facă cuceriri, ea vede Occidentulă, dorit și fiindă-că acesta este singurulü mijjlocă pentru noi de a nu fi stri­viți încă de la începută și de a rămâne, celă puțină în cea­ a ce ne privesce, fideli tratatului de Paris, care asigură esistența nostră, și este elementară în dreptă că numai par­tea care a respectată cu sfințeniă ună contractă îl­ mai pate invoca cu succesă. In speranță că veți bine-voi­a in­Corespondința generală autriacă dă sema despre incidintele rirismjirată l pe vaporulă austriacă Radetzky,ap­ rg/ staționase înaintea Belgradului cu ună­are­ care numera de Bulgari: „Vaporulă austriacă Radetzky, plu­­tindă pe Dunăre și arendă pe bor­­dulü săi 50 de Bulgari, în locu­l de ună comisară de poliția din Triest, mergeau în România. Oprindu-se la Belgrad, raporulă fu obiectul­ unei visitări a poliției, în urma căreia a­­genții sârbi ordonară liberarea Bul­­garilor­, cu tate protestările comi­sarului de poliție austriacă, însăr­cinată a’l întorce în patria loră, în urma incidentelor, cari determina­seră pe autoritățile austriace se re­curgă la acestă măsura. îndată ce au fostă cunoscute faptele, cele două monitore austriace de pe Dunăre, cari staționaă de curendă înaintea Belgradului, aă primită ordină să părăsescă portul­ Buda­ Pesta unde iernaă și să mergă pe dată înain­tea Belgradului.“ Francia — Nou­ă ministeră e ast­­­felă compusă: D. Jules Simon, la interne și pre­ședinte al­ consiliului; d. Martel, la curte și justiție; d. L. Lay, financie; d. duce Decazes, esterne; d. Christophle, lucrări publice; d. Teisserenc de Bort, comerciă; d. Waddington, instrucțiu­nea publică; d. generală Berthaut, la resbelü și d. amirală Fourichon, la marină, Rusia.­— Cu ocasiunea serbării pentru crearea ordinului st. George, Imperatul­ Alesandru a primită de la Imperatulu Austriei sn serisare amicale de felicitare. Transportulă de mărfuri pe linia ferată de la Dunaburg la Wilna și Varșovia a fostă oprită. Nu vor­ mai fi de câtă trenuri de călători. Foiele oficiale ruseșci publică ună uriașă imperiale, care reguleză ser­­vițiul­ administrațiunii în provin­­ciele străine in cnsulă câi­vu vau fi ocupate de Rusia. Dacă e vorba două țară amică, comisarii civili cari urmeză armata voră regula cestiu­nile de administrațiune; în casă de ocupare a unui [teritoriă inamică, comandantele supremă va numi u­ă guvernatore generale. Italia- Proiectulă privitoră la incompatibilitățile parlamentare,­de­pusă de guvernă pe biuroulă Came­rei deputaților­, și despre care amă menționată în numărulü de ieri , pune principiul­ că funcționarii pu­blici vor­ fi neeligibili ca deputați, afară de președinții de secțiune ai Curții de compturi, președinții Cur­ții oră de apelă, președinții de sec­țiune al consiliului de stat­, consi­­lierii de stat­, consilierii Curții de casațiune, profesorii de la universi­tăți și de la institutele superiore, generalii și secretarii generali de la ministere. Sunt­ neeligibili: concesionarii, di­rectorii , administratorii cari iau parte la întreprinderi în cari con­­cursul­ statului e îngagiată directă sau indirectă. Numerala deputați­loră funcționari nu va pute trece peste a t­ecea parte din numerala totale ală deputațiloră. D. Nicotera, respungându la­uă interpelare asupra crescerii emigra­ți­unii, a­u jisü că mésujele luate n’aă reușită a împuțina ’numerula emi­­granților ă, care e causată prin con­­dițiunile agricole ale câtoră-va pro-

Next