Romanulu, martie 1877 (Anul 21)

1877-03-26

280 și mai deplorabilă, este că guver­­nul­ actuală, necomițândă nici uă călcare de lege, nici ună actă de violență, de ori-ce natură ară fi, nici uă afacere care să se apropie, fiă și prin uă­depărtată analogic, de scandalul­ Crawley, ei sunt­ re­duși a arunca guvernului incrimi­nări pentru cea­a ce bine-voiescă dumnelorü se presupune că ară avea elă de gândă sé facă. Ei nu potă­­ zice guvernului: ai comisă cutare faptă, prin urmare ești culpabilă; ci îi­­ fică : „ai de gândi se comiți cutare faptă, prin urmare ești culpabilă.“ Mereă astă-felă luptă partizanii regimului trecută contra regimu­lui actuală, de la venirea lui la pu­tere, și nici una din faptele pe care ei aă spusă că are elű de gandi se le comită, nu s’a comisă. Cu tote acestea ei nu potă renuncia la deplorabila tactică pe care aă a­­doptată-o, trebuie să urmeze a face procesă de intențiuni, și chiară de intențiunile cele mai absurde, căci altă­ felă lupta ară deveni imposi­bilă. Acesta tristă necesitate pentru partizanii regimului trecută s’a­rată pe faciă mai cu osebire în campa­nia întreprinsă în primul­ momentă ală răspândirii scrrii că Senatulă s’a disolvată. Armele ce partizanii regimului trecută și-aă alesă pentru a lupta în viitórele alegeri de senatori, ară fi de uă ridiculă naivitate, decă pur­tarea loră din trecută și din pre­­siute n’ară dovedi alte simțiminte, multă mai reprobabile. E ce acele arme, astă­felă cum ni­ se arată Tim­­pulu și Pressa : „ Chârtia-monetă! A doua ediția a afacerii Strousberg! Trunchiarea Cur­ții de casația, pentru a se justifica justiția (?) na se face radicals, cee ce ínsemneza disolverea Senatului!“ es­­clamă Timpulu, în capulă primului său articolă de la 25 Martie. .,Impositulü progresivü.... écé unde voiesce a ne duce Românulu! strigă Pressa în primulă său articolă de la 23 Martie. Un nouă ediție a afacerii Strous­berg, un „cestiune de vre 300 milióne franci!“ adauge timpulu de astătji. Cine le <Jicü tóté aceste? Aceia cari­tă ruinată financiele Sta­tului; aceia cari, în momentulă cândă Strousberg încetase lucrările, și cândă concesiunea se putea resilia cu cel mai mare avantagiă, au făcută famo­­sulă gheșeftă Bleichröder, dându concesionariloră încetători, deosebită de alte avantagie peste concesiunea primitivă, și ună bacșișă de 9 milióne peste prețulă din acea convențiune; aceia cari n’aă respectată nici uă instituțiune, cândă le putea aduce vr’uă împedecare scopului de a se menține cu ori­ce preță la putere; aceia cari aă schimbată pené și o­­pera admirabilă a codicelui penală, spre a’lă fasona după planurile lor­; aceia cari aă pusă impositele cele mai grele și mai m­ice pe țeră, imposite cari nici astăzi nu se potă desființa din causa sarcine­­lor­ imense ce au creată tesauru­­lui; aceia, în fine,"cari aă săvârșită afacerea cea mai imorală, [cea mai scandalosă din istoria nostră contim­porană, afacerea Crawley. E că cine cuteză să ’și alegă ca arme de luptă pentru viitorele ale­geri senatoriale cestiunile citate mai susă. Și ce este acuzarea de „Chârtie monetă“ ?—Uă presupunere. Ce este „a doua ediție a afacerii Strousberg ?“ —Uă presupunere Ce este „trunchiarea Curții de casațiune?“—Uă presupunere Ce este „imposibilă progresiv?“ — Totă să presupunere. Nu întrebămă daca asemeni arme de luptă suntă demne s­ă nedemne. Acesta întrebare este de prisosă în facia adversarilor, cu cari avemă a face. Am întreba însă: potă ore să fie luate ca arme seriose de luptă aceste presupuneri, pe cari bine-vo­iescă a le face adversarii regimului actuală ? La asemeni arme vomă răspunde astăzi în câte­va cuvinte: „O hârtiă monetă“.— Calomniă. „A doua ediție a afacerii Strous­berg.“ — Manoperă sfruntată. „Trunchiarea Curții de casațiune.“ — Calomniă vădită. „Impositură progresivă“.—Calom­nie și [monstruositate pentru țara nostrá. In alte numere ne vom­ ocupa și din alte punte de vedere de aceste deplorabile arme de luptă politică. Reproducemă după edițiunea de dimineță a numărului precedente ur­­matorele : Servițiulă telegrafică ală Agenției Havas. Paris, 5 Aprile. — Protocolulă a fost­ presintată ieri Portei. Protocolulă face să reiasă înțelegerea dintre puteri și reco­mandă Turciei d’a esecuta reformele pro­mise și d’a restabili puterile sale militare pe piciură de pace. Acestă documentă a­­dauge că represintanții puterilor­ voră ve­­ghia asupra esecutării acestoră reforme și vor­ avisa în comună înțelegere în casulă când­ ele n’ară fi esecutate. Petersburg, 2 Aprile. — Golos consideră suprscrierea protocolului ca uă înțelegere a puterilor, că Porța este îndatorată a a­­duce la îndeplinire propunerile Conferinței și că se recunosce Rusiei dreptul­ d’a lua măsuri de constrângere contra Porții, în casă cândă acesta n’ară împlini acele con­diții cari ară face posibile retragerea tru­­pelor­ ruse de la fruntariele de sudă. Constantinopole. 2 Aprile. — In privința trimiterea unui delegată la Petersburg nu s’a luată încă nici uă­otărîre. Derviș-pașa este numită guvernatore la Salonică. Francia. — Estrema stângă din Francia a câștigată uă nouă și im­portantă victorie în alegerea de de­putată efectuată filele acestea la Bordeaux. Acum uă lună d. Saint- Martin, combătută de tote organele moderate, ca le Siecle, la République frangaise, le Rappel etc., fu alesă deputată la Avignon, (curbă cleri­cală) chiară în circumscripțiunea în care d. Gambetta fusese bătută la ultimele alegeri generale de candi­­datură legitimista. Astăzi d. Mie obține la Bordeaux același succesă ca d. Saint-Martin la Avignon.­­ Triumfală să­ este,cu atâtă mai im­portantă că a fostă combătută, cu multă înverșunare, de răspânditură și dnfluintele organă­­ bordeie să le Gironde, că principalulă său adver­sară, d. Steeg, era susținuta de tote organele și de toți bărbații din centrală stângă, stânga moderată și stânga gambetistă. D. Mie, (avocată) candidatură co­­mitetelor­ radicale, a obținută 5,635 voturi; d­. Longeon, radicală, 1386, d. Castaing, radicală, 328, cee­a ce dă partidei radicale ună totală de 7349 de voturi, pe cândă d. Steeg, candidatură oportunistă, n’a putută obține, cu tóte meritele și influen­­țele de cari dispunea, de câtă 3,510 voturi! ț fiarulă le Radical, consta­­tând o mărețulă triumfă ală partidei înaintate, atâtă du Avignon câtă și la Bordeaux, chiară în colegiile unde ea fusese bătută la ultimele alegeri generale din anul­ trecută, atribuie răpedele progresă ală opiniunii pu­blice purtării inesplicabile a opor­­tuniștilor­, care a indignată pe toți sincerii democrați și liberali. „Numină ei (oportuniștii)— (Jice­le Radical de la 28 Martie — numină politica loră politica resultatelor); le mulțămimă de resultatele ce au do­bândită : fă radicalisată Francia.“ Turcia. — Amă menționată mai zilele trecute isbucnirea unei re­volte în Diarbekir. E că amănuntele ce se comunică Corespondinței poli­tice din Viena în acestă privință: „Provincia nostră e în rescolă. Locuitorii ROMANULU, 28 MARTIU, 1877 din muntele Midiat și din vecinătatea Sa­­arteî, organisați în bande, întrerupă comu­nicările de la unu locu la altulă și refusă a da contingintele foră de redifî și d’a plăti ori­ce felă de imposite. Nesiguranța a luată astă­ felă de proporțiune, în­câtă nu póte cine­va părăsi orașul, de câtă c’uă escortă puternică. Musulmanii, iritați din causa sarcineloră ce le impună pregătirile de resbelă, aruncă totă răspunderea asupra chreștiniloră și lasă cursă liberă simțimin­­telor ă loră. Autoritățile din Diarbekir n’au cutezată încă se promulge Constituțiunea lui Midhat, ele amână publicarea iei de frica unei reșcole totale a poporațiunii mu­sulmane. Telegramele oficiale privitore la redacțiunea Constituțiunii au fost­ afișate, dejit fanaticii, cari nu potă înțelege nici ideia egalității chreștiniloră cu musulmanii, se­ aă­ruptă pe Lite. Un­ lucru e sigură: poporațiunea musulmană e de acordă cu autoritățile asupra puntului că nouele in­stituții­ nu sunt­ neconciliabile cu sântele legi ale islamului (Cheri). „Guvernatorele districtului Sassoun, "de­pendințe de arondismentul" Saarteî, a fostă gonită din reședința s­a de către locuitorii revoltați, cari refuză plata im­positelor”. A­­ceste poporațiuni au refulată și contingin­tele loră de redifî (reserve). La Hagga, capitale de cantonă în același districtă, casiarulă și ființă săi au fost­ măcelăriți de Kurdi la câți­va pași de la casa guver­­natorului și supt ochii gendarmeriei.“ Seria. —Turcii au evacuată fa­vor și Bujuliad la 29 Martie. Gene­­rarele Olimpiei a disolvată corpul­ de voluntari de la Drina și colone­­lul­ Horvatovici a disolvată pe celă de la Timok, Grecia.­In cea din urmă a­cea ședință de la 29 Martie, Camera a votată modificările propuse la con­­dițiunile de emitere ale împrumutu­lui de 10 milione. Camera a votată și legea militară, presintată de ca­­binetă, ale căreia disposițiuni mai însemnate te­amă publicată ieri. Ne­­siguranța ce dominesce în Gestiunea Oriintelui paraliseza tóte afacerile. Camera va fi convocată în cu­­lăndă în sesiune estraordinară. Spania.— Cestiunea identificării provincielor­ basce cu cele­l­alte pro­vincie ale regatului întru­câtă pri­­vesc o privilegiere loră seculare, a­­decă scutirea de serviciulă militară și privilegiele­­ comunale și judeciene, întâmpină încă multe și mari difi­cultăți. De­și aceste provincie au fostă puse supt stare de asediu, de­și banii soră au fostă în câte­va lo­curi confiscați­­ pentru plata arma­tei, de­și listele de recrutare s’aă făcută în liniște, ele a pară a nu fi renunciată la luptă ș’a fi­otărîte să ’și susție privilegiele chiară în aceste condițiuni cu totul­ defavorabile. E­femere d’uă nouă revoltă și d’acea­ a guvernatorele din Bilbao­a adresată poporațiuniloră uă proclamare, în care le invită se rămâie liniștite, promițăndu-le că va respecta drep­turile Biscayei. Guvernatorele a­­dauge că va convoca în curând și juntele forale pentru alegerea magis­­traților­ provinciei și pentru resol­­verea dificultăților­ momentului. „Întâia dificultate care va fi de resolvată este acea­a a demobilisării armatei ruse, dară este de crezută că ea s'a și resolvată și că semna­rea protocolului a fost­ precedată de lămuriri date de cornițele Schm­­waloff, cari aă părută satisfacetere cabinetului anglesă. Acestă cestiune va face obiectulă unoră nouă ne­­goțiări cari voră avea locă la Sant- Petersburg între Rusia și Turcia, dară la cari cele­l­alte puteri. An­glia mai cu semn, vor­ lua uă parte mai multă sau mai puțină directă, cea­a ce va înlesni consimțirea Porții: „închinarea forte apropiată a păcii între Turcia și Muntenegru este asemenea uă condițiune nece­sară unei pacificări generale. Ni­ se pare forte greă ca sultanulă do­uă parte și principele Nikita de alta se nu se resemneze la concesiuni reciproce supt­­ă îndouită presiune esercitată de Anglia și de Rusia. Doca Porta a fostă în adevără sin­ceră în declarările ce a tată făcută în favorea reformelor­ reclamate în statele sale, ea trebuie se dorescá mai multă de­câtă ori­cine restabi­lirea completă a păcii, singura care îi va permite să realiseze intențiu­nile sale și se restabilescă autori­tatea s­a în cele trei provincii res­­culate. Adresa votată de Camera deputaților­ lasă guvernului turcă uă completă libertate spre a termina neînțelegerea cu Muntenegru și fa­cultatea, prin urmare, de a cere Niksici, singurulă puntă care ră­mâne în litigiă. Cestiunea acestei cetățui nu va pute pune în ces­tiune pacea europenă. „Cu risculă dâră de a trece de pre optimiști, credemă că semnarea pro­tocolului este ună pasă seriosă că­tre pace. Ea probeza că înțelege­rea care părea forte compromisă în­tre Anglia și Rusia s’a restabilită, și acesta înțelegere trage după sine și p’a celoră­l­alte puteri. Deci, res­­belul­ nu se va pute nasce de­câtă dintr’uă neînțelegere europenă, căci istoria celoră din urmă trei­­­eci de ani este faclă spre a ne proba că Turcia nici-vă­ dată n’a cercată se resiste unei voințe de Europa întregă. curată esprese Avemă dură buna speranță într’uă pacificare vi­­itóre a priintelui.“ Consecințele semnăturei pro­tocolului. Le Siecle, după ce anunc­ă sem­narea protocolului și arată că neîn­țelegerea, care până acum era eu­­ropenă, va fi d’aci nainte numai între Rusia și Turcia, își esprimă spe­ranțele sale într’uă completă resta­bilire a păcii în modulă următorii : „D’acestă resultată trebuie să ne felicitămă forte multă. Déci men­­ținerea păcii nu e încă asigurată, nu e mai puțină sigură că aseme­nea protocolură va împedeca isbuc­nirea forte apropiată a resbelului pe țărmii Dunării. Dacă pacificarea Oriintelui nu e încă sigură, nu e mai puțină adevărată că s’a săvâr­șită ună progresă însemnată într’un sensă pacifică: negocierile, cari pă­­reau rupte în urma nereușitei ge­­nerarelui Ignatieff la Londra, se vor reîncepe pe noui base; diplomația a câștigată ună timpă prețiosă, care îi va permite fără îndoaiela a de­părta cele de pe urmă obstacole, cari se opună la consolidarea defi­nitivă a păcii în Criinte. Alegerile generale pentru Senatu. Colegiile electorale pentru sena­tori din totă țara sunt­ convocate după cum urmeză: 1. Coleg. I în ziua de 21 Aprile viitază pentru a alege pe senatorele cerută de art. 68 din Constituțiune. 2. Coleg. II în­­ ziua de 23 Aprile pentru a alege pe senatorele cerută de același art. din Constituțiune. 3. Colegiile Universității din Bu­­curesci și Iași în­­ ziua de 25 Aprile pentru a alege pe senatorele cerută de art. 73. Cu deosebită plăcere anunciămă aparițiunea revistei ebdomadare „Ro­mânia contimporană“, scrisă în limba francesă, supt direcțiunea d-loră Fr. Danié și dr. C. Chabudianu. Meri­tele și cunoscințele acestora doui bărbați sunt destul­ de cunoscute. D. Danie este ună scriitoră distinsă și pena lui a fostă în atâtea rân­duri pusă la servițiul­ apărării drep­­turilor­ acestei țări. D. Dr. Chabu­dianu nu este asemenea mai puțină cunoscută prin meritele sale ca omă de șciință. Nu ne îndoaimă că acesta utilă publicațiune va fi încuragiată de publiculă română. Journal de Bucarest, a cărui apa­­rițiune fusese suspendată, a reapă­rută filele acestea. Ne pare cu a­­tâtă mai bine de acesta reapariți­­une, cu câtă directorele acestui­a fiar, pe lingă talentele sale ca scriitoră, apoi n’a neglejă nimică spre a ne face cunoscuți în străinătate și a ne apăra ori­cândă a fostă trebuința. Domnului redactare alu ROMANULUI Domnule redactare, Intr’ună articolă apărută astăzi, Sâmbătă, 26 Martiă, în onor.­­fiară timpuru, m’amă văzută trecută ca datorândă statului rămășițe din a­­vent și ale mai multoră moșii. Acestă aserțiune este trasă din raportul­ onor. d. Hulban, raportorulă comi­­siunii însărcinată de Cameră pentru constatarea rămășițelor­ arendași­­lor­ statului. Intru­câtă mă privesce pe mine, am demonstrată în șe­dința Camerii din 21 Martie cu acte oficiale că nu suntă datoră statu­lui. Pentru respectul­ ce datoreză atâtă presei câtă și opiniunii pu­blice, vă rugă să bine-voiți a pu­blica acesta rectificare în onorabi­­lulă d-vostră țăiară. Acei­ensă pe care acesta cestiune îi póte interesa, îi rogă să bine-vo­­iesca a citi Monitorulu oficiale unde este reprodusă ședința Camerii din 21 Martie. Voră vede atâtă depeșele de achi­tare ale casierilor, respectivi, câtă și căușele de unde a provenită erorea onor. domnă raportată. Primiți espresia osebitei mele con­siderații. 1877, Martiă 26. Dimitrie Pruncu. Presiuni și amesteci­ făcișiți în alegeri. Ministru și prefecti până candidaturele; ei le susțină și alegă pe deputați. NB. Din actele aflate la d. D. Donici, fostă prefectă de Vasluiă, prin perchisițiu­­nea de la 22 Augustă. La toți prefecții. Astăzî fiindă diua alegerii col. IV, în­­șciințați-me deca în reședința districtului s’aă alesă biurourile cu liniște și care din acele biurourî suntă conservatóre și câte din oposiție. Insolințați-me câți delegați se vor­ alege în totă districtul ă d-vostră din conservatori și câți din oposiție. Ieri v’amă comunicată circulara cum trebuie să ur­meze administrația în privirea acelora cari facă turburări, veți aresta din preună cu forța armată și închiăiândă procesă-verbale pa urmă ’să veți trimite la parchetă. Ase­menea ordine s’aă dată și din partea mi­nistrului de resbelă și de justițiă, și de la d-vastră ceră totă respunderea ca alege­rea să se trecă în liniște și să se­mănție ordinea cu ori­ce preță, îndată ce veți ve­dea u­ă impiegată care nu ’și face dato­ria vă autori să se ’să destituiți îndată. In câtă privesce impiegații celoră­l­alte minis­tere se constatați îndată prin procesă-ver­bale și să mă înștiințați ca să ceru numai de câtă destituirea loră. Luați măsuri e­­nergice pentru ca ordinele ce vă daă se fiă în­tocmai aplicate. L. Catargi. La toți prefecții. La patru ore disără se închidă urnele. Veți îngriji ca despuerea scrutinelor­ de secțiuni se se facă pentru fie­care secție în parte în localulă seă particulară și nu­mai adunarea resultatelor­ obținute la fiee­care secție se se facă la biuroulă centrală! Cu acestă ocazie oposiția doresce a face turburări spre a anula resultatul­ alegerii. Prin urmare veți lua tóte măsurile și veți face ca biurourile să fie escortate și pă­zite până la biuroulă centrală, unde ase­menea veți fi cu îngrijire a nu se întâmpla nimică. După definitiva terminare a ope­­rațielor­ electorale veți împrăștia ori­ce a­­glomerație pe piecle și strade după închi­derea urneloră. Ministru, L. Catargi. JUDECIULU BUZEU. 1876, Ianuarie 21. D-lciî Iachovachi, prefectă. a In privința celoră ce’mî arătați prin scrisorea d-vostră din 6 Ianuarie, amă in­tervenită la colegi pentru tote ce’mî scrițî pentru d. Stănescu. Cunosceți forte bine bine că administrația regiei nu depinde de noi, și că prin urmare nu se putemă im­pune impiegați. Totuși void propune a stă­rui pentru numirea d-lui Stănescu. D-nii Crăsnaru și T. Veisa, senatori, îmi arătă că ei credă a ară majoritate, și vă invită a’mi arăta déca în adevără ară pută întruni majoritatea. Asemenea arătați’mi pentru d. Ionă Cantacuzino de unde sciți

Next