Romanulu, septembrie 1877 (Anul 21)

1877-09-11

ANULU DOUE-ț­ECI-ȘI-UNU VOIE8CE ȘI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 bani Deto » » » pa­ginea III, 2 lei — A se adresa:. LA ROMANIA, la ad­ministr­ațiunea dianului LA PaRIS, la Havas, Laffite et C­une, 8. Place de la Bmrea, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. IN VIENA, Ia d-niî Haasensțein și Vogler, Walfisch gasse 10. Redacțiunea și Adm­inistrații me» strada Domnei 14 DUMINECA, 11 SEPTEMBRE, 1877. LUMINIZA­TE ȘI VEI FI. Articolele nepublicate se ardă.ROMANULU 20 BANI ESEMPLAKULÜ. ABONAMENTE. In capitalai, unii anii 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; uă, lună 4 lei In districte, unii anii 54 lei; șese luni 27 lei trei luni 14 lei; uă lună 5 lei Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. La PARIS, la d-nul Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie și Havas; Laffite et C­une, 8 Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU Administrațiunea Românului, rogă pe abonații alți cărora abonamentu a espiratu la 1 Augustă, să bine­­voiasca a­lți prenoi. Prenoirea se póte face prin man­date de postă sau trămițândă cos­­tulft prin gropari. Peste 5­­ zile se va curma speciui­­rea­­ jiarului la cei cari nu voru bine­voi ,a face prenoirea abonamentului. Lotăria pentru spitalului Indepen­­dinței de la Măgurele sa trasă Mer­­curi sera la Teatru, conformă.* pro­gramei publicate. In numărulă viitoră vomă publica lista celor­ 500 de numere cari aă câștigată. După aceia personele cari aă câ­știgată, voră bine-voi a trimite la Redacția nea Românului, spre a lua obiectele câștigate. SERVICIULU TELEGRAFIC ALA AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 21 Septembre.—Amba­­sadorele Austriei a fost­ astăzi primită de Sultanulă în audiență privată. Luptele urmează la Plevna și la pasul­ Șipka. Chefket-pașa merge de la Orh­anie asu­pra Loftcei. Ună corpu de armată alu lui Mehemet- Ali ar­ fi ajunsă la uă o mică distanță de Biela, deru nici că solie oficiale n’a ve­nită încă se confirme acestă faptă că luptă este semnalată în Asia la Walf­­gi lângă tabăra rusă de la Igdir. Paris, 21 Septembre.—Camerele voră fi convocate pentru 6 Noembre. Limba giulă­diareloru republicane urmeză d’a fi forte viă contra manifestului Mare­șalului Mac-Mahon. D. Rameau, primară la Versailles, ș’a dată demisiunea. Atena, 21 Septembre. — Rege'­e­a adre­sată astăz­i miniștrilor u uă epistolă prin care se cere d’a oțărî în privința președin­ției consiliului. Gravele împrejurări în cari ne aflămă, adauge regele, ceru menținerea ministeru­lui actuală. 200 de bașî­buzuci s’aă încercată s’a­­tace consulatulu elenă de la Larisa; ei au fostă respinși. Consululă a protestată. Atena, 21 Septembre.—Conformă episto­lei regale, miniștrii au­otărîtă s’amâne nu­mirea președintelui. Fie­care ministru va ave facultatea d’a convoca pe colegii săi spre a le comunica afacerile privitore la departamentul­ său. Viena, 21 Septembre.— Se zice că nici uă învoire nu s’a făcută în conferința din Salzbourg, derű­a decursă din discuțiuni că deplină înțelegere între principele de Bis­­mark și cornitele­­ Andrassy în tote cestiu­­nile relative la politica în Orainte. Berlin, 21 Septembre.—Germania pregă­­teșce nouă încercări energice pe lângă Portă: întrevederea de la Salzbourg n’ar­ fi străină acestei determinări, îndată ce principele de Bismark va sosi la Berlin, se va decide dacă scadra ger­mană trebuie s­ă nu se rămâie în apele turce. Austria și Enghitera aru participa la a­­cestă încercare. București, la 2 Răpciune. De la Mihai­ Vitezula, de la finele secolului alii XVI-lea, de aprope trei sute de ani. Românii nu mai văd­useră stindarde smulse trufiei musulmane și purtate ca trofeie de vitejia și de redesceptare. In­­ jiua de 6 Septembre, anul­ 1877, ne fu datü se lumin­ din nou parte la sărbătoriri atâta de mărețe, căci din nou redobândirăm­ semnele biruinței și sfinta flacără a devotă­­rii pentru patriă. In­­ ziua de 6 Septembre, verdele steagă alu Osmanlâiloru, semi­luna și tui­urile mahometane se ’nchinară din nou Inaintea statuiei acelui erou Domnii. La acestă serbare de fală și de­­bucuriă amu fi doriții s’asiste toți bătrânii, ca să potă muri ușturați d’amarură a două veacuri de ’mpila­­re, toți tinerii țârii, cari aii sĕ sporescă faptele ce li­ se dau drepții esemplu. Déru, în mujlocul ă acestoriî emo­­țiunî, care ’nalță moralulu, se cuvine sĕ ne păstrămii totă liniștea ce ne imp­unii evenimintele. Departe d’a ne crede pe deplinii victorioși, trebuie să ne gândimă că multe sunt­ suferințele ce causezá resbelulu și că adânci îi sunt h ranele. *~~Am fi spus-o și vomiî repeți neîn­cetații că miniștriloru — fia dânșii cei mai patrioți și mai neobosiți, fiă chiar s­ângeri nesupuși condițiu­­nilorü omenesci — le e cu neputință se cumpenesca, se judece și se facă totulii numai prin ei singuri. Lorii le e păstrată numai impulsiunea, numai direcțiunea, româindü ca res­­tulii să fiă pușii în lucrare de cor­purile constituite, prin instituțiuni, și de către autoritățile subalterne, d’a cărort­ condițiune trebuie se ți­­nemű semă cu toții, în urma îm­prejurări­lor și prin care amu trecuții cu mai mulți ani înainte de ivirea ostilitățiloru. Ba chiară acea inițiativă, ce se recunosce miniștriloru fără nici uă contestare, trebuie ’mpărtășită cu toți cetățenii, ca ’n ori­ce statt­ constituționalii și mai cu deosebire ’n timpuri ca cele de astăzi. Guvernului nu doresce mai bine de­câtă ca acestă inițiativă să se iea de câta se póte mai mulți, pen­tru lucruri câtă se póte mai folosi­­tóre. Din parte’i, e și va fi fericiții s’ajute, pe tóte căile legale și prin tóte chipurile permise, realisarea i­­deielorü ce se emiti­ pentru binele țării. Ast­fel­, subscrierea ’ncepută cu scopil d’a se cumpăra arme, ații cândiî armele suntu neapărații trebuinciose pentru menținerea onorii și demni­tății țării, pentru siguranța terito­riului și comunelor­ nóstre, e­uă ’n­­treprindere adevărată patriotică, la realizarea căreia conj­urămii pe toți să contribuia cât și mai multă și câtă mai în grabă. Că asemenea inițiativă, atâtai de bine și la timpa venită, va da cele mai bine-facétóre resultate și va fi de celü mai mare ajutoră tesauru­­lui, scursă de chiăltuielile resbelului, și chiar­ și armatei care -și versă sângele pentru Românime. Maiorü Handoca (alü 9-lea de do­robanți; Căpitanii Veropulo Negoe (1 de infanteriă), Davidescu și Mih­ăiescu (alü 7-lea de infanteriă), Ionescu Panu­, Andronescu Grigore, Haeik, Rusui Ioachim (din alți 9-lea, 13-lea și alți 15 de dorobanți); Locotenenți : Rădulescu Ionui, Ma­cri Ianü, Georgescu Ștefanui, (l-a­l 2-lea și 7-lea de infanterie); Supt­ locotenenți : Rădescu Dumi­tru, Nicolae vici Ionii, Nicolescu Geor­ge, Valentinenu (9 lea și alți 15-lea de dorobanți). Lista soldațilortt morți și răniți n’a venită încă. Nimicii în lume nu este mai bar­barii, mai sălbaticii ca resbelulii. Elu este uă sălbăticiă care de­­gradeză pe ornă, în seră sălbatică. Ce suntü­insé acei cari nu se mulțumesc ș­ cu lupta după câmpului de resbelü care este celă puținii o­­norabile, care are óre­cum scuzele iei, ci comită, în urma luptei, cele mai spăimentătore sălbăticii? Ce sunt­ acei carii, după luptă, mergă pe câmpului de resbelü, și cadă ca șacalii pe cei răniți. Lumea întregă să afle, prin gu­vernele Rusiei și României, crazimele de­­ șacali ale Turciloră, că doră ast­­­felă, simțulă omenescă se va deșcepta în tóte poporele și voră sili pe guvernele lor, se interviă și sé facă să înceteze resbelulu muc omieni și acești șacali. Maiorulă Nicolae Ion și căpitanulă Năstase, nă căd­ută, răniți pe câm­­puru de resbelu în lupta de la 6—18 Septembre. Turcii, bașii­ buznicii loru șacali aă năpădită asupră-le și. . . . i-aă n­­eisit. Infama loru crimă s’a véijutü, s’a constatată. Péne iem­­âncă, morții, și póte cinară din răniți, staă p’uă parte a câmpului de luptă, fără ca se potă fi rădicați, căci Turcii tragă necon­tenită asupra oficialilor si sanitari, și nu potü asta­feli să rădice pe morți și pe răniți. Rădică înțelepta și puternica tea voce, principe Gottschiakoff. Rădică și tu Milial Cogălnicene pe a tea. Este peste putință ca Engliteza, Germania, Francia, Italia și Aus­tria, să nu tresalte de groză, la au­zirea acestor­ atrocități descrise de către cancelarului Imperiului Rusie­­loră, de către Nestorele intregei di­plomații, și să nu tresalte de durere animele acestoră popore la vocea vinecată in lacrimi a ministrului ju­nei națiuni române, și să le silesca astă-felă d’a interveni tóte pentru a cere pacea. E aprópe ună ană de cândă atra­­seră mii atențiunea d-lui ministru ală instrucțiunii publice asupra celoră ce se petrecu, pe la universitățile din străinătate, cu înscrierile studenților­ români. Amu arătată, cu acea ocasiune, cum mulțime de tineri, cari n’au trecută nici chiară ultimele clase li­ceale, se ’nscriă în facultățile­­ stră­­ine, de sicură prin mijloce forte puțină legale. Cutezarea fiindu pre mare, discre­­ditulă ce s’arunca asupra scólelor­ și diplomelor­ române fiindu pre imi­ninte, actualul­ d. ministru n’a pu­tută privi lucrurile cu indiferință. De aceia și avurămă mulțămirea d’a vede că, peste câte­va săptămâni, d-sea adresa aginților­ noștril din străinătate, și mai cu sem­ă celui din Paris—căci acolo se află curbură ne­­regulel­ră de care e vorba—uă circu­lară, prin care ’i ruga să intervină pe lângă autoritățile școlare respec­tive, și să le ’nduplece : 1 °­ a nu mai înscrie pe viitoră nici ună studinte română în facul­tățile lor­, de câtă déc’arü presinta diploma originală de bacalaureată. N­e­ a nu considera ca regulată înscriși pe cei ce n’au îndeplinită a­­cestă formalitate, și a’i obliga să presinte uă asemenea diplomă. Ori­­cândă ară voi să trecă vr’ună esa­­menă, fiă ’n ori­ce ramură sau spe­cialitate. Acea circulară a sosită de multă la destinațiune. Ea a­ fostă comuni­ca­tă celoră în dreptu, îndată după sosire, celă puțină ast­felu a fostă informată guvernulu centralii. Și totuși, arji avemă părerea de rău d’a aduce la cunoșcința d-lui ministru alu instrucțiunii că răulă e departe d’a se fi curmată. Nu numai că chiară în urma a­­celui actă mai mulți studenți și-au trecută felurite esamene, făr’a li se cere din luna, dp, bacalaurează dării penă și ’nscrierile fraudulose — căci acesta e numele ce merită—se con­tinuă ca și ’n trecută. Ne adresămă domü din nou d-sele, și ’să rugămă să facă noui chibs­u­­iri, să iea măsuri și mai eficace pentru ca sculele române să nu fie discreditate ’n fața străinilor­, ca garanțiele de capacitate să nu fie eludate, ca nu cum­va însuși guver­nele acelor­ țări, ca buni­ era Fran­cia, să bage de semă acele neco­recte procederi și să ne refuse es­­cepționala favore d’a considera di­plomele nóstre de bacalaureată echi­­valente cu ale stile. Gestiunea e pre ’nsemnată, pen­tru ca să mai sufere ’nscânjiare. Câtă despre d-lă ministru ală ins­trucțiunii, suntemă și cum­ c’o va re­solve conformă dreptății și prescrie­­rir­ legii, cu aceiași solicitudine de care a dată probe până aiii, mai multe lupte cu cavaleria de cerchezi turci. Turcii au fost­ puși pe fugă, lasândă mai mulți morți și răniți. Una stegă inamică a rămasă în manele soldaților­ noștri. Perde­rile nóstre au fost­ neînsemnate: una soldată și ună cală uciși. Astă­zi, nimica nou; > «dfiîlsce per­fectă pe totă linia. Starea sanitară și morală a trupelor­ este satisfă­­cătóre. De pe câmpuri de resbelü. Comunicăm­ astăzi publicului în­­tregă lista dureroselorü nóstre per­­deri in lupta de la 6 (18) Septem­bre. Cinci oficiali morți. Maiorii Nicolae Iona (reg. alü 15 de dorobanți); Capitanii Nastase (idem); Supt-locotenintele Dănescu (idem); Căpitanii Bogdanui (alü 3-lea de vânători); Locotenintele Dimitrie Calinescu (idem); Cinci­spre­ ijiece oficiali răniți. Citim și în Monitori­: Parodia , 1­1 Septembre. — Ieri, Marți, trupele nóstre au atacată uă redută tare turcescă in presința M. S. Domnitorului. Patru asalturi con­secutive au fostă infructuose. Sol­dații noștri s’aft bătută vitejesce și au ajunsă până la parapetele redu­tei. Perderile nóstre sunt­ neînsem­nate. Parodia Septembre.—In naptea de 5 spre 6, Turcii au făcută mai multe atacuri contra redutei și po­­sițiunilor­ ocupate de Români, care au fost­ respinși cu mari perderi. In­­ ziua de 6, după amiezi, Românii au cercată la rândulu lorü, unii a­­tacu contra redutei celei mari, derii n’au putută isbuti a o ocupa. In a­­cestă luptă Românii au avută 300 omeni morți și răniți; ei au păstrată intacte tote posițiunile lorü. Parodia, 2 § Septembre.—După ra­­portulö trimisă cuartierului generală de către colonelul­ Crețianu, coman­­dantulu brigadei de roșiori, cavaleria română a avută, la Septembre, Ciu­ma in Staua României. Ca răspunsă la felicitările Iașaniloru Măria Sea Domnitorulu­i adresată Pre Sfințitului nostru Mitropolită urmatórea te­legramă : înalții Pre Sf. Sale Mitropolitulu Moldovei. Amu fost o forte simțitoră la u­­rările ce -mi au trimisă cetățenii Iașani a doua nostră Capitală. Vitejii fii ai Moldovei au fostă a­­lăturea în bărbăție și in eroismă cu frații lorii munteni. Fiți vă rogă către toții interpretului vineloru mele mulțumiri și Dumnezscă să bine­cu­vânteze sânta nostră causă. Carol Ordinulă circulară ală d-lui ministru de ex­­terne către d-niî prefecți, președinți de consiliuri județene, către președinții de tribunale și primarii de reședințe. Ministerulu de resbelți, prim­­ă cir­culară către prefecți a arătată ne­voia în care ne aflămu d’a ave ar­me: avemă brațe, n’avemu pusei; ni­se oferă ocasiunea rară d’a corn­i\4~ rt o­­ MV« 4­ •i.Mo _­­ »- --— — .­­x— I • _ abodj, cari experiența în facia ina­micului ne-a dovedită ca cele mai bune în mâna soldatului română. In numele Domnului, în numele guver­nului, în numele țărei, facă apelă la patriotismului d-vostră : înțelegeți-vă tote autoritățile administrative, ju­diciare, județene, comunale, să or­­ganisați comitete de cetățenii cei mai râvnitori pentru mărirea și o­­nórea națiunii române, și faceți ca în județul­ d-vóstra să se adune su­mele trebuitore pentru cumpărarea a celă puțină două mii pusei Pea­body. Co­respondința veți bine-voi a o ține cu ministerială de resbelu. Cunoscemn jena finanțelor, în care se utflă țera­ derii sperămă, ba mai bine­­ ficendă, credemă că patriotis­­mul­ română va birui chiară sără­cia. Prefecturile simtă rugate a a­­fișa pretutindene acestă apelă fă­cută către însuși națiunea. Ministru, Kogălnicenu. -----------40»---------­ Corespondința particulară a Românului. Gornji-Studen, 7 (19) Septembre. Lupta de la Șipka începută de Turci și sfîrșită ieri în avantagiulu Rușiloru, după patru zile, prin reluarea întăririloră sf. Nicolae din mânele Turciloră, e conside­rată aici ca să doveiia temeinică despre neadevărulu sciiei, ce se răspândise, că Soleiman pașa ară fi trecută Balkanii și s’ară fi unită, după unii, cu Achmet-Ali, după alții cu Osman-pașa. Eu, fără sĕ fiă în posițiune d’a afirma, cre­dă că proba acesta nu e atâtă de în­temeiată pe câtă se crede, căci se pare ca ataculă sé fi fostă făcută nu de Soleiman­­pașa în personă, ci de unu locotenente ală scă și cu vr’ună corpu rămasă în urmă. Viitorulă, ș’unu viitoră nu dep­ărtată, va lămuri acesta. Ataculă în contra posițiuniloru ruseșci de la Șipka putută avă două scopuri: săă a fostă făcută pentru că s’a cred­utu forțele generarelui Radețki fuseseră împu­ținate, trămițăndu-se parte din ele în alte posițiuni; seă pentru ca să’lu fie ’n locă, să’să oprăscă d’a alerga spre ajutoră în altă punte, de­și, pe câtă aflu, pe aici nu se gândesce nimeni la retragerea din posiți­unile de la Șipka. Aici găsescu avântă­ omenii de resbelú

Next