Romanulu, octombrie 1877 (Anul 21)
1877-10-09
AVENULU COPECI ȘI-UNU VOIESCE ȘI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 le ani. Deta „ „ „ paginea III, 2 lei — .A. se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diurului LA PARIS, la Havas, Laftite et Cune, 8, 1‘lace de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d -nil Haasensteiu și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU. SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Londra, 19 Octobe.—Se telegrafica lin Viena că cornițele Andrassy a declarată din nou că nu se va ocupa de mijlocire, afară de casula cândă ea ară fi cerută de beligeranți. Densulă a esprimată opiniunea că victoria Rușiloră în Asia ară pute fi urmată d’uă silință fericită pentru a pune capotă ostilitățiloră, dară a retușată formală d’a lua inițiativa unui demersă d’acestu felă. Viena, 19 Octobre.—S’asigură că Șefketpașa a fost numită comandante ală armatei de la Sofia, care trebuie se opereze în contra Serbiei. Acesta armată va numera 40,000. Șumla, 18 Octobre.— Recunoscerile făcute la 15 către Jovan Ciftlik de către Soleiman-pașa în personă ți la 16 spre apusă de Krasna, de către Fuad-pașa, su constatată că colone puternice rusescl înaintaă în direcțiunea Rusciukului. Aceste recunosceri au avută de resultată convingerea că pamântul desfundată nu permitea încă desfășurarea armatei și că trenul și artileria um ară pute se înainteze în nici uă parte. Se crede că Muktar-pașa, după ce va lăsa garnisonă la Kars, va pute lua posițiuni lângă Beyli Ahmed unde s’afla deja înainte de începutul resbelului. Paris, 19 Octobre. — Situațiunea interioră nu s’a modificată. Cu tóte atacurile dinrelor republicane, ministerul este forte decisă a rămâne la putere pentru a presida la alegerile consiliurilor generale. Viena, 19 Octobre. — Uă corespondință din Adrianopole anuncă, că de la începutul lunei, 10 batalione de regulați, 500 zerbeki, 600 călăreți, 26 tunuri și mai multe trenuri, cu provisiuni și munțțuni aă trecută venindă de la Constantinopole și îndreptându-se spre Plevna. Dincolo de la Dedengatb au sosită din Asia 8 batalione de muslehafizi, 1300 zerbeki, mergăndă asemenea spre Flevna. Se asceptă mâne 4000 Tunisieni și 700 Circasieni cari vor fi îndreptați spre Tatarbazardjik. Kadikioi, 17 Octobre. — Baker-pașa se află la Popkioi cu una detașamentă de cavaleriă turcă. Rușii sunt la Kopace. Assim-pașa se află la Polomarka. Constantinopole, 19 Octobre. — Sultanul a primită seri în audiență privată pe ambasadorul Angliei, d. Layard, însoțită de amirarele Hornby. Timpul,celă rău a reîncepută pe Dunăre și ’n Balcani operațiunile sunt suspendate. întâlniri fără importanță au avută placă pe linia Lomului. Autoritățile turce aă rămasă la Sulina. S’a luată măsuri de către escadra turcă pentru a opri mă noă atacă alătușilor. Viena, 19 Octobre—Uă telegramă din Constantinopole spune că Kars ar fi în parte învestită de Ruși cari aă începută a bombarda orașul. Comunicațiunile telegrafice cu Kars sântă întrerupte. Muktar-pașa ar fi ocupândă acum posițiunile de la Khizardere între Kars și Soghansidagh. Mai totă divisiunea care remusese la Karadjadagh a fostă făcută prisonieră, pre caute la mersurile reglementare pentru lungimea sau forma cojocelorii, ci să ia îndată flanele și cojoce, să plătescă ce póte, să dea un bonă pentru câte-va zile, căndă nu póte plăti, și se pornescă, pe totul ziua și din tóte orașiele, flanele și cojóce pentru ostașii cari n’adâncă și suferă de frigă. Nu este aci cestiune de reglementare și de frumusețe, ci de frigidă care nu caută la forme. Oici câte flanele ș’ori câte cojóce suntă, trebuie să se ié și se se trămită pe fie care fi, căci astfelă pe totă Ziua se va pute apăra ’n contra frigului câte ună regimentă, fia și chiară câte uă companiă, și ’n câteva z]ile armata va pute învinge și frigulă, cum a învinsă pen’acum și va învinge pe deplină, în câte-va zile âncă, pe inamiculă țării. Bucursm,f Brumărelu. .Nu ne este fert catű să ne îndoimă cu multe flanele și cojóce s’aă trimisă deja armatei. Multe, dăruite și cumpărate, se trimită negreșită pe totăl jiua din județe de către d-nii prefecți. Totuși, pentru că fiecare este îngrijată de lipsa flanelelor și a cojacelorű ce sciamă cu toții că lipsescu armatei, ne simțimÜ datori a face apelă la guvernă, ca să ia totă ce găsesce în fiecare orașiă, se nu cicd acțiunea și Administrațiunea strada Dominí lix T. 1 DUMINECA, 9 OCTOBRE 1877. LUMINEZATE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală: unu and 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. In districte: unu and 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tote țările Europei trimestrul a 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. Comisiunea Camerei pentru terminarea actului de acuzare, în privința ministerului d-lui Catargi, și-a sfîrșită lucrarea. Suntă două săptămâni de cândă ni s’a totă spusă că lucrarea este gata, și cu tóte astea aflămă că ea nu s’a depusă âncă pe biuioulă Camerei. N’avemă altă putere decâtă a constata acestă faptă, cu totulă ne’nțelesă pentru noi, ș’a’să deplânge din mai multe punturi de vedere. Ziarele din Francia constată, după alegerile cunoscute pene Lum sera (3 -15 Octobre), că republicanii au dobândită, în aceste alegeri, mă numără de voturi, în Paris, de aprope 50.000 mai multă decâtă la alegerile trecute, era în departamente de 286,993. pianură celă mai moderată, Les Débats, începe astfelă primul ă săă Paris de la 16 Octobre : „Resultatul alegerilor” confirmă tóte speranțele nóstre. Cu totu presiunea morală și materială, care au întrecută violențele cele mai mari ale imperiului, republicanii au obținută u imensă majoritate. Camera disolvată este răsbunată de calomniele și injultele ce i s’aă aruncată în timpă de cinci luni. Votulă universale i-a dată înapoi mandatulă ce i-se răpise vii ’nainte de timpă. Nici uădată n’a prelungită vr’nă guvernă atâtă de multă interimară parlamentară și nu și-a permisă în contra adversarilor săi manopere matodiose. Presiunea electorală ajunsese la cele din urmă margini ale brutalității. Provincia Intrega era supt ună față de terore; administrațiunea, financiele, magistratura, învățământul publică, drumurile de seră, totală era pusă în desordine în profibul candidaturei oficiale. Țeză a resistată la acestă teribilă înfruntare. Consciința națională s’a rădicată în contra celoră ce căutaă s’o năbușescă. Alegerile de la 1 Octombre suntă uă nobilă și strălucită protestare a dreptății, a rațiunii, a bunului simță, desprețuite și călcate în piciure în modulă celă mai nedemnă.* Le Temps, albă moderată și filosofă țăiară,zice : „Manoperile guvernamentale, în timpă de cinci luni, n’am putută distruge majoritatea republicană.“ Publicândă mai la vale alte estrase, ne mărginimă în a constata din noă aci că guvernămentală personale a luată să lovire de morte în Francia, și că prin urmare reacționarii, din tóte țările, cată să ’și ie animna ’n dinți și să reintre ’n națiune. Acuzarea că guvernulă n’a consiliată pe Măria Sea să numesca uă regină, pe câtă timpă se va afla peste fruntarie, s’a repetată atâtă de desă în colonele (fiarelor) de oposițiune, în câtă ne vedemă datori și, precum, siliți nu a reveni asupra cestiunii, ci a’i continua desbaterea, mai multă pentru a publicului convingere. In numărul de la 7 cuvinte, aretarămă că, pe tărâmură legală, prescrierile constituțiunii—în ceia ce priveșce instituirea unei regine sau a unei locotenințe domneșci —suntă lămurite și categorice; că România nu se află 'n nici unul din coșurile specificate prin art. 83, 84, 88 și 89; că miniștrii, déci ar fi dată Domnitorului povețele indicate de adversarii noștril politici, ar fi comisă uă vădită călcare a legii fundamentale. In adevérü, déca numirea unei regințe e anume prevăzută numai pentru casulă cândă șefulă statului s’ară afla ’n imposibilitate d’a mai domni, cândă aici instala-o ca tutóre a minorului săă urmașiă sau cândă ară muri d’uădată, fara ca moștenitorulă să aibă virsta trebuitóre, cum putea are guvernulă să treca peste tóte aceste prescrieri, și cu ce frunte ară fi consiliată pe Domnă să instaleze uă regință? Acastă procedere ară fi constituită uă flagrantă nfrângere nu numai a constituțiunii, dorii ș’a usului, a respectului ș’a bunelor cuviințe ce trebuiescă observate față cu suveranulă Românilor. Ș’acesta e atâtă de adevărată, în câtă, prin art. 86, legea legii oră nestre prevede că, de la data repausării Domnului până la depunerea jurământului de către succesorul său la tronă, tote puterile constituționale ale domniei sunt esercitate, în numele poporului română, de miniștrii întruniți in consilii și supt a loră răspundere. Décaderi! chiară într’uă atâtă de însemnată ’mprejurare se dă ministerialul asemenea atribuțiuni, cu ce cuventu i s’ară refusa atunci, cândă Domnulă lipsesce pentru cât-va timpi peste fruntarie? Însă d’astă-dată nu ne aflămă nici chiară într’uă ocasiune de felulő acesta, căci Măria sea, departe d’a fi câtuși de puțin stînjinită, găsesce destule forțe fisice și intelectuale ca să’și esercite și ’naltele’! prerogative de Domnă, și funcțiunile’i de comandantă, care’i sunt ă date de Constituțiune, și datorsele de viteză și nepregetătoră apărătoră ală drepturilor naționale. Câtă pentru frica unei morți eventuale, noi unii — și cu noi tabă țara — nici n’amă avut-o vr’vă dată, nici nu vomă ave-o pe viitoră. Pentru ce? Pentru că nestrămutată ne e credința că Domnulă, armata, stindardulă și neamulă Româniloră sciă să învingă și să ’nfrunte chiară martea. Ni se va repeta totuși că Măria Sea a lipsită mai multe luni peste fruntarie. Ce va să <’iefi însă a lipsi? A s’afla singură, departe și fără continuă comunicare cu națiunea peste care domnesce. In casuță de față, rămas-a vre ună singură minută deslipită de simbolură care represintă onórea și tăria națională ? Aă aflam-s’a ’n altă parte decâtă în mijlocul ă poporului română, întrunită [supt vitejescul drapelă? Aă fost a ’n necomunicare cu puterile constituite ale statului, cu simțimintele și aspirarile României ? Am făcut-a vr’ună actă oficială, fără concursură miniștriloră răspunzători ? Nimică din tote acestea. Din contra, Măria Sea și-a esercitată și’și esercită puterile domnesci ca totdeuna, cu aceiași puntualitate și cu aceiași solicitudine, astfelă cum toți o recunoscă cu deplină mulțămire. De ce dérü s’a zisă că instalarea unei regine era neapărată? Cu ce și pentru ce scapă o cerea oposițiunea? Pe ce temeiă, pe ce lege și ’n numele cărții folosă o reclamă d’atâtea ori? Rămâne déja bine constatată că acuzarea adusă guvernului, în acesta privință, a fost ă—din partea adversarilor a noștrii politici — Url adtíVÖrată pripire, cu atâtă mai neî nțelesă, cu câtă venia de la nesce omeni de legi. Și totuși, acuzarea s’a făcută, ba s’a și repetată în necurmate rânduri. Pe ce temeiă? Pe simplulă motivă că Domnulă a trecută peste fruntarie. Ei bine, onorabili, logici, învățați și consecinți adversari, acum e ’ntâia era cândă Măria Sea Carol I pune piciorulă pe altă pământă decâtă ală României ? Déra înălțimea Sea lipsi din țară și cu ocasiunea călătoriei întreprinse pe la curțile suverane ale Europei occidentale. De ce atunci nu’lă consiliarăți a numită regină, căci voi creați atunci consiliarii coronei? Dérü înălțimea de a lipsi mai multă timpă din țară, la Wid și la Düsseldorf, și cu ocasiunea fericitei sale căsătorii. De ce ș’atunci nu’lă consiliarăți a institui uă regință, căci totă voi creați consiliarii tronului ? In fine, dup’acesta procedere, pe care aveți aerulă d’a voi s’o transformați în sistemă de guvernămentă, apoi Domnulă ară fi trebuită să se fi gândită mereu la reginne, ori de câteori ară fi trecută fruntariele, fia la Livadia, fiă la Viena, fiă la Plevna. Ei bine, nici de cum. Pe câtă timpă suveranulă Româniloră nu se află ’n nici una din prevederile constituțiunii, pentru casulă numirii unei regințe, acea regință nu’și putea și nu ’și-ară puté ave loculu, ora numirea iei ară fi fostă ș’ară fi atâtă că adevărată călcare a pactului nostru fundamentală, câtă ș’uă lipsă de ’naltă considerațiune către persóna Domnitorului. Ș’acum, întorcându-ne la bine-voitorii noștril protivnici, îi vomă întreba pentru ce — în marea le nepărtinire — cu alte măsuri cântărină dreptatea pe cândă înconjuraă tronul, și cu altele o cântărescă azi, cândă nu se mai află lângă densulă ? In acesta le stă patriotismuî, solința și consciința de care se laudă? Din aceste scurte espuneri, resultă, în modă neî ndoiasă, că purtarea guvernului a fostă în totală conformă atâtă cursurile, câtă și cu prescrierile constituționale. Suveranulă Românilor. In momentul trecerii sale, împreună și ’n mijlocul armatei națiunii, și-a adusu aminte de mașina unui domni strămoșii!, a lui Napoleon cel Mare, care Z^ea : „drapelulii trebuie privită ca ună domiciliă, căci ori„unde e drapelulă acolo e și națiunea”. Pentru onórea acestui drapelă, adică pentru apărarea drepturilor acestei iubite țări, nu cruță nici fatiga, nici asprimea traiului, nici iubirea familiei, ci, cu vitejesca inimă, păși din mijlocul națiunii ce locuiesce pe țărmulă stângă al Dunării in mijlocul națiunii armate de pe țărmură dreptă, ca, printr’ânsa și împreună cu densa, să impună respectă și tăcere vrăjmașilorî ce ne ucideau prin țară, calomnii și pustiire. De ce, de ce are ne-o fi stârnit noroculă împotrivă, în câtă aceiași tăcere ș’același respectă să nu potă fi recomandate, de către aceleași lăudabile și patriotice fapte, și adversarilor noștrii politici, carii stăruiescă a dovedi că nemulțămiți rămână chiară și ’n fața celoră mai mari avantagie aduse legalității, dreptului și țării, îndată ce ele nu sunt realisate supt dinastia d-lui Catargi! Unu corespondinte din Londra ale Ziarului la Trance financiere dădu luna trecută nisce informațiuni cu totul eronate în privința stării financelor române. D. Emilia Costinescu, care se află in aceste momente la Paris, trimite Ziarului financiară din Paris ună răspunsă prin care, bazându-se pe adevărul fapteloră, respinge aserțiunile corespondintelui englesă. Atragemă deri luarea aminte a cititorilor noștrii asupra acestui importantă răspunsă, pe care să publicămă mai jos”. 3 Ore. Aflămă că ai noștrii au atacată reduta de trei ori, cu mare vitejie și c’au fostă respinși asemene cu multă tărie. Ieri, pe la 9 ore 40 minute dimineța bateriele din Calafata au deschisă foculu’ asupra Vidinului. Se zice că scopul acestei bombardări a fost mai cu sema distrugerea unor vase din portă; scopul ă a fostă atinsă, căci doue caice au fost s cufundate. Mai multă , în Vidin s’a redutouă colonă grasă de fumă lângă casa guvernatorului, în care acum e ca sarmă. Se crede că a fostăună focă, deorece fumulă se vede eșindă ș’acum (3 ore d. a ). Bombardarea a durată pâné la 2 și 20 minute d. a. Turcii au ripostată. Orientala publică oă telegramă din Măgurele în care citimu urmatórele : De la teatrul resbeiului, nimică permisă d’a v’anuncia, de câtă că Turcii se predau în masă, cum v’amă spusă deja, atâtă e de mare miseria la Plevna. Ceva caracteristică : cei cari se predaă nu se ducă de câtă la Ruși, nici vă-dată la Românî, pentru că la Plevna e răspândită pretutindeni credința că soldații români nu cruță pe prisoniari, lucru nu se pare mai falsă. La Români sunt destui prisoniari Turci, cari sunt tratați cu tote îngrijirile. Citim în re Nord: „Mai multe ziire din Viena au dată să se înțelagă că noutatea despre imaginara incursiune a voluntarilor , maghiari, fusese pusă în circulațiune în România pentru a da uni protestu pentru rechimarea armatei române din Bulgaria, de ore-