Romanulu, noiembrie 1877 (Anul 21)
1877-11-08
999 Westminster este desemnatű pentru a fi succesoralii Papei. Amti fi într’adevĕru, o jice Independința belgică, una spectacolü destulă de straniu d’a vede unii doctorii de la Universitatea din Oxford pe scaunulufântului Petra. piarulu l’Italie crede cä cardinalulu englesa a fostu chiamată la Roma pentru a restaura erarhia catolică în Scoția, unde este suprimată de la finele secolului XVI. Koelhischa Zeitung a primită uă telegramă din Roma, cu data de la 12 Noembre, care anunță că cardinalii Pecci și Simeoni vor fi însărcinați să iscălescă tote actele privitore la afacerile materiale ale Vaticanului, Papa fiind în imposibilitate absoluta d’a se ocupa cu ceva, se sfirșesce din ce în ce. Belgia. — Sesiunea parlamentară s’a deschisă la Bruxelles, după cum amă anunțată, la 13 Noembre, Regele a pronunțată ună discursă care, fice Independința, a fostă ascultată în mijlocul unei tăceri religiose. Ense unanime aplause și aclamațiunilă salutată pe suverană, cândv a eșită din sala ședințelor. După ce a constatată că Belgia, credinciósa rolului iei pacifică, urmeză a întreține cu celelalte puteri cele mai amicale relațiuni, Regele a adăugată că ultimul recensement a probeza uă crescere de 508,000 suflete în poporațiunea Belgiei, crescere care e cea mai mare ce a fostă până astăzi. Legea relativă la secretul votului și la fraudele electorale asigură sincerității regimului efectivă noui garanții. Instrucțiunea publică de tote gradele este într’uă stare forte prosperă, legea privitóre la învățămentulă superioră funcționază regulată, uă libertate mai largă, izvorulă unei active emulațiuni, va rădica nivelul ă înaltelor ă studie, și s’a putută constata că cuceririle asupra ignoranței devină din ană în ană mai mari, prin reducerea numărului celoră nesciiitori de carte. Guvernul se ocupă cu îngrijire de interesele agriculturii, măsuri energice s’a fostă luată în contra epizootiei, care, în alter țări, causeză atâtea perderi. Ense legislațiunea mai trebuie completată și întărită în acesta privință. Belgia se pregătesce cu activitate pentru esposițiunea de la Paris, unde va găsi precise învățăminte pentru a apropria productele sale trebuințelor și gusturiloră celorűlalte popore și pentru a-și crea astăferă relațiuni mai întinse. Guarda civică și armata răspundă la încrederea țării prin patrioticală lară devotamentă. Guvernul va propune a afecta produsulă versiunii domeniului militară pentru clădirea a două forturi pe rîpa stângă a Nebelui, ca să se asigure mai bine apărarea depărtată a acestei mari posițiuni strategice. Se vor cere și credite noul pentru completarea artileriei. „Când este vorba, a adăugată Regele, de cestiuni caii dividă spiritele, să nu uitămă nici vă dadă simțimintele, principiile și ideile comune cari le unescă, iubirea autonomiei nóstre naționale, iubirea sinceră adâncă și nealterabile către tóte libertățile nóstre constituționale, nestrămutata voință d’a le păstra tóte neatinse. „Aceste simțiminte și aceste aspirațiuni unanime au fostă puterea vóstră în zilele de î ncercare în trecută; ele vor fi și garanția nóstru în viitoră. „Peste trei ani, vomă celebra a 50 aniversară a esistenței nóstre naționale, independinte, liberă și fericită: vomă pute atunci să ne readucemă aminte, cu uă legitimă mândriă, de faptele mari împlinite în cursul unei jumătăți de secolă de pace și de progresă, și vomă mulțămi lui Dumnezjeă că a protegiază scumpa nóstrá țară.“ ierăși d’acela momentă ale complicațiunilor” din Oriinte, care semnaleză uă nouă direcțiune în cestiunea Oriintelui. Scote-va principele Milan pentru a doua oră sabia din tecă ? Atunci, acesta va provoca noui combinațiuni nu numai pentru principele Sârbilor, ci pentru Europa întregă, căci anevoiă va pute fi privită acțiunea Sârbilor, cu aceașî liniște cu care era privită în anulă trecută.“ Aici fiatulă citată făce comparațiune între evenemintele actuale și cele de la 1823, cândă se întâmpla rescula Grecilor și, după ce arată atitudinea diplomaților Austriei, Metternich și Gentz, faciă cu acea mișcare, urmeză astăfelă : fi:„Nu se póte tăgădui că principele Metternich scia ce voieste și că prin situațiunea de atunci a Austriei puté să scie ce voiesce mai bine de câtă putesei astăzi cornițele Andrassy. Principele Metternich nu voia se scie despre liberarea Greciei, elă d. Gentz cu atâtă mai puțină; însă cornițele Andrassy n’are înaintea sea de câtă probabilitatea că elă nu voiese eliberarea Serbiei. Decă dură, d. Gentz era în gradulă celă mai înaltă îngrijată despre mișcarea Elenilor, apoi nu se pate tăgădui că cornițele Andrassy n’ar fi totă astăfelă de nelinișcită în privința unui resbelă sârbă la fruntariele Austriei. D. Gentz numia pe Greci „vagabondî necurabili“ ale căroră pretensiuni nici că merită să le audă lumea. D-nii Unguri, împreună cu cornițele guvernante, de bună sămăs’ară bucura pre muptă decă lumea asemenea n’ară audi nimică nici despre pretensiunile vagabondilor din Belgrad și Sarajevo. Din nenorocire case, în acesta privință, există uă perspectivă totă atâtă de puțină ca și cădinioră în privința Eleniloră. Din contră, pare a se apropia din ce în ce ora I pentru ca s’aufimă forte multe din Belgrad, mai ântâiă bubuituri de tunuri ș’apoi sbcierete publice, căci astăzi în Austria cornițele Andrassy n’are mâna liberă cum o avusese principele de Metternich. Și chiară cândă cornițele Andrassy n’ar fi ținută să respecte „sbierătele vestițiloră Maghiari, totuși nu va putea să observe uă tăcere asupra scomotului Sârbiloră.“ j „In Ungaria țină forte multă la împregiurarea că, decă Serbia se va mișca, Austria trebuie să intre în acțiune. Conferințele ținute (filele acesteia la Pesta, la cari I au luată parte atâtă ministrulă de resbelă ) câtă și cornițele Andrassy, de bună semă ! nu s’aă ocupată numai cu afacerile în privința tunuriloră Uchatius. Trece-voră Seribii fruntaria, fi-voră ei sprijiniți de noro■ culă armeloră rusescă, prinde-va influința . foră fără vecină tare în Bosnia; atunci I pentru Austria cestiunea Oriintelui încă va fi imediată deschisă. Prin urmare atunci sosesce acelă momentă critică în care neapărată „teatrul resbelului“ se va întinde pe una teramă mai largă.“ National Zeitung din Berlin, vorbindă despre situațiunea în care va fi pusă Europa prin acțiunea Serbiei, face următorele aproberi : ,Dăcă eu ne încelămă, ne apropiemă Molbilisarea Austriei. Arnă anunciată, într’unul din numerele preceding, scomptură despre mobilisarea armatei austriace care se răspândise în urma conferințelor personagelor militare, ținute filele acestea la Pesta, supt preșe dinția împăratului. Asemenea n’amă lipsită d’a lua actă și despre desmințirile date de fiarele oficióse din Viena, cu tóte acestea ensé, écé ce scrie uă corespondinte din Pesta ziarului National Zeitung din Berlin: I „Conferințele ținute la Pesta, și la cari aă luată parte, archiducele Albrecht, ministrul de resbelă, Eylandt, șeful statului-majoră, Schönfeld, și cornitele Andrassy, agită în gradul cela mai mare pe politicai Maghiarilor. Se zice că ar fi vorba despre uă mobilisare parțiale, care ară sta în legătură cu intrarea trupelor austriace în Bosnia. „Acestă agitațiune a î ndemnată apoi pe fiarele din Viena se desmintă solrile răspândite în privința mobilisării, înse acele desmințiri mergă pre departe, și suntă chiară ridicule, deorece negaă chiară faptulă că cornițele Andrassy a luată parte la acele conferințe. „E adevărată că succesele Rușiloră, aă aprinsă pe d’uă parte aspirațiunile naționale ale Croaților și Sârbiloră, eră pe d’alta aă umplută de frică pe Unguri că trupele austriace voră pătrunde în Bosnia. „Cercurile d’aici afirmă ca positivă intrarea Serbiei în acțiune, pe care guvernul din Belgrad o negă numai ca se surprindă pe Turci. In acestă casă, Ungurii voră stărui din tóte puterile pentru ocuparea Serbiei.“ ROMANULU, 8 NOEMBRE, 1877 SOIRI D’ALE DILEI. Din intru. Ieri, s’a ținută în sala Circului întrunirea la care d. Rosetti convocase pe cetățenii Capitalei, spre a le da sema despre modulă cum a ’ndeplinită mandatură ce i-aă încredințată, ș’a le arăta vederile sale asupra situațiunii. Cetățenii veniseră ’n mare numără pentru a asculta pe alesură soră, ș’aplause călduroseră acoperită vocea oratorelui, mai cu osebire cândă a spusă ideile séle asupra resbelului actuale, asupra foloseloră, ce voră resulta pentru țărâ din acestă luptă, și asupra sacrificieloră ce suntemă datori se facemă pentru ca stegulă română se revie acoperită de gloriă. Vomă publica acestă discursă, îndată ce ni lă voră aduce d-nii stenografi. Supt scrierea pentru arme, în Iași, a ajunsă la 40,991 1. 59 p., după listele publicate. Vr Sâmbătă, pe la 3 ore noptea, s’aă isbită două machine pe linia ferată Bucurescî- Giurgiu aprópe de gara Giurgiului. Acestă isbitură a omorîtă doui cai ce s’aflaă pe linie, și cari eraă ai unoră grădinari, și doui rîmători ai unui cantoniară. * Cutremurulă de pământ și simțită Joții săra la Ploiesci, Bolgrad și Galați, cumamă anunciată deja, s’a simțită, ne spune Steua României, și la Iași. * Uă telegramă din Pitescu ne anunciă că accidentală resturnării trăsurei la gara Târgoviștei nu s’a întâmplată Em. S. episcopală de Argeșă. Reporterul nostru a comisă dâră uă greșală de personă. Rectificămă cu plăcere acesta. * Citimă în L’Orient: D-na Zinca Moraitescu, domiciliată în strada Antimă, îngagiase, acum câte va file uă servitóre, numită Suica Ion, d’uă putere erculeană și c’uă față selbatecă, fără a-i visa condicuța la poliția. Ieri, pe la 10 ore dimineța, d-na Moraitescu ședea la ferestră, cândă d’uă dată vădu intrândă în cameră servitórea care avea în mână ună toporă. Cuprinsă de terere, voi se stinge, să chieme într’ajutoră; deră Luica îi dete uă lovitură teribile ’n capă, făcându-i oă rană largă, îi astupa gura pene o năbuși, îi tăia mânele, și după ce s’asigură că era mortă, sparse și lua suma de 1500 lei, în napoleoni și ruble, lăsândă pe nefericita victimă întinsă pe parchetă leșinată și într’ună sacă de sânge. D. procurore Vlădoianu, însoțită de d. Fronescu, comisară ală colorei de Verde, ș’a transportată imediată la fața locului s’a începută cercetarea. Se speră că poliția va pune mâna pe acestă criminale. D. Zinca Moraitescu a murită dup’un agoniă de câteva ore. Amănuntă curiosă. Ună suprcomisară ală acelei mahalale, aflându-se aprope de casa unde se comisese crima, pentru a restabili comunicațiunea înshisă de carele cari treceau, vădu d’uă dată uă femeiă despletită, cu ochii rătăciți alergândă printre care. O certa și fu forte surprinsă veijândă că’ngălbenesce și’i vine rău. Făcuse i-se arunce apa pe față și, după ce ’și veni în fire, o lăsâ se plece. Era criminala. Deră n’afla acesta de câtă după trei ore. Post din Berlin anundță că Reichstagulă , imperiului germană nu se va convoca de la câtă după cincispre-dece ianuarie. * Senatorii republicani ai Statelor Unite au ținută ună meeting, în care ’și aă comunicată opiniunile asupra situațiunii. Resultatul acestei întruniri este că majoritatea actuale a Senatului nu ’mpărtășesce vederile președintelui Hayes, asupra cestiunii statelor de la modă di și asupra reformelor biurocratie. Cu tote acestea, majoritatea nu vre să intre ’n luptă cu d. Hayes. * Generalele Chanzi, guvernatorele Algeriei, a sosită la Paris. * Journal des Débats primesce din Peru urmatorea telegramă asupra însemnării schimbărilor de miniștrii făcute la Constantinopole: Schimbările ministeriale ce s’au produsă nu ’nsemneză nimică pentru politica esteriora a Turciei. Ele sunt numai un afacere de ordine interioră, care dă satisfacere în același timp a lui Edhem-pașa și lui Mahmud pașa.* Citimă în L’Italie : „Comisiunea italiană, însărcinată a alege obiectele cari trebuie să figureze la esposițiunea de la Paris, a fostă convocată la Roma pentru 19 cuvinte. „Guvernulă francesă,otărîndă ca musica se figureze în secțiunea frumoselor arte, guvernul nostru s’a ocupată a face ca Italia să ia parte la acestă concursă. Scrină într’adeveră că ministerul de comerciă s’a adresată către colegiile de musică din Italia și către cei mai însemnați profesori, pentru ca musica să fie represintată atotă atâtă de bine atâtă ca solința, câtă și ca artă. „Italia a fostă invitată a numi ună represintate care va face parte din cei treisprezece comisari străini, pe cari guvernul ă francesă aotărîtă a’i pune în capulă acestei părți a esposițiunii. „Ministrulă aotărîtă a alege să personă competinte, care să locuiescă de obiceiul la Paris, și, în lipsa unei asemenea persoane, Italia va fi represintată prin atașatură nostru la ambasadă, seă prin consululă nostru generale.“ * Monitorulü oficiale ală imperiului germană publică următorea notă: Imperatorele Rusiei a făcută cunoscută imperatorelui Germaniei părerea jiderăă ce’î causăză mortea mareșalului Wrangel, „celă mai vechiu soldată din armata prusiană“, ș’a esprimată în acelașă timpă părerile’i dereă pentru că n’a putută trimite la Berlin uă deputațiune din regimentulă rusescă și care portă numele roareșalelui, pentru ca s’asiste la îmormântare. * N Sole, ciară financiară din Milan, desminte scomptulă că tratatul de comerciă între Francia și Italia va ’ntâmpina dificultăți în Camera franceză. * fiarele din Roma anundă că d. Zanardelli, ministrul lucrărilor publice, și-a dată demisiana. D. Depretis, președintele consiliului și ministru de finanțe, va lua ad-interim portofoliul lucrărilor publice. * In Constantinopole a evită uă comunicare oficială care amenință cu cele mai grele pedepse din partea consiliului de resbelă pe ori ce turburătoră care ară afișa placarde în contra membrilor guvernului, cum s’a ’ntâmplată de curândă cu Mahmud Damat-pașa, ministru și cumnată al Sultanului. * Redivulă a oferită titlul de guvernatoră ală provinciei Darfur căpitanului Buston, faimosul călătoră care era consulăengleză la Triest. Din afară, Camera represintanților din Wasington a adoptată bugetul resbelului, care fisără efectivul armatei la 20,000 omeni. * In urma aparițiunii pestei bovinei importațiunea peiloră venindă din Europa este interzisă în America, cu începere de la 1 Decembre, dacă trimiterile nu sunt însoțite de ună certificată consulară constatândă că nu suntă infectate. * Se anundă din Berlin că s’a publicată ună prospectură ală noului împrumută rusescă cu 5% urcându-se la 307,500,000 mărci, seă 375 milione de franci, seă 180 milione de fiorini olandesi. Imprumutulă este la pari și rembursabilă în 37 ani. Amortismentulă are locă prin tragere la sorți în fiecare an, în luna Aprile. Cuponele se plătescă în Ianuarie și în Iulia. Plata dobânditoră și amortismentulă au locă fără deducțiune și 20g mărci/2 prețuiescă 12 fiorini olandesî saă 25 franci. Prețul emiterii este de 76l/2, afară de dobândile cuponului din anulă curinte. Imprumutură este basată pe onă uriașă cu data de la 7 Iunie, 1877. Celă d’ântâiă cuponă se va plăti la 1 ianuarie 1878.* Aflămă cu cea mai vină părere de reă despre mortea d-lui Ulysse de Marsillac, după trei luni d’uă bolă nemilosă. Părerile de reü vor fi unanime, căci d. de Marsillac, cunoscută ca publicistă și mai cu semă profesoră, ascuută se’și câștige numerose simpatii. Vomă spune mâne mai multă despre densulă, astăzi n’amă voită de câtă s’anunciămă mórtea sea acelora cari âncă n’o soră, și sperămă că toți își voră face să datoriă d’a ’nsoți pené la ultima’i locuință p’acela care le fu amică și profesore. Spitalulu din strada Craiovei. Vorbindă alaltăieri d’acestă spitalu, făcurămu orecari erori ce cu plăcere se ’ndreptămă. Acestă spitală se ’ntreține cu orecari chiăltuieli din partea guvernului; a fostă énsă în cea mai mare parte dotată de către u societate engleză de binefaceri, care îlă îngrijasce și’să susține în tóte modurile. Direcțiunea o are mai cu semă domnele Mawer și Sofia Costaforu. Chirurgul de căpeteniă este d. Samson, a cărui solință și iubirea cu care o esercită este admirată de toți câți l’au veftitit în esercitarea misiunii ce s’a dată. Facemă asemene cunoscută gentileța și devotamentulă cu care caută pe răniți și d-șora Maria Eliaz. Gradele inferiore, morți și dispăruți de la 27 August( până la 6 Septembre 1). Morții regimentului 7 infanteriă. Soldați. Dispăruții regimentului 7 infanteriă. Soldați. Dispăruții regimentului 5 de linie. Soldați. 1). A se vede Românulă de la 6 Noembre. Caporali. Morții regimentului 5 de linie. Numele și pronumele Comuna Districtului Olaru Andrei Pădureni Tecuciu Croitori George Mah. Boldu Caracal Sergent îi. Tuța Alesandru Goga și Gorju Soldați. Croitoru George Stălinești Fâlciu Patuchi Enache Popeni Tutova Avrămescu George Chiojdeni Buzeu Stubei Ion Munteni-Iou Tecuciu Munteni Ioniță Ionașești „ Sergent ü. Faimberg Iancu Ploiești Prahova Soldați. Roșcan George Năstaști Tecuciu Voicu Ion Barcea „ Costică George Popeni Tutova Bortilă Ion Corlâteni Oltu Pătrașcu Șerban Albești Buzău Radu Dumitru Chiojdu „ Bunea Dincă Câmpeni Doljin Pufan George Zupșca Mehed. Cumpanici Danii Sărățeni Tutova Crețu Ilie Crețulești Ilfov Marin Ghiță Ploiești Prahova Pașan Marin Divițeru Roman. Oltănu Florea Ciosmogești Oltu Muncitoru Nicolae Poltineiu Buzău Husu Anton Nahoc și Buzau Caludov Iacob Ismail Ismail Mischiu Ion Ceptura Prahova Radu Zamfir Bordesca R.Sărat Constan. Dumitru Sâmburescu Oltu Rotaru George Țibănesci Vasluiu Mitrică Ioniță Caracal Roman. Mihaiu Cotoiu Saca Doljiu Codărla Grigor Vultureni Tecuciu Morțan Nicolae Corcesc! Gorjiu Manolache Stan Sălci! Prahova Dincă Mateiu Botu-Seci Doljin Sergentu majoră. Cardaș Petru Fâlciu Fâlciu Sergentîi. Carlan George Vasluiü Vas uiü Soldați. Grigoraș Costache Miroslovescu Sucăra Casian Toder Poenaru Roman Alecsa Toder Herța Dorohoiu Georgiaș George Știubeni Vasluiü Popa Dumitru Dolhescu Falciu Costan Dumitru Miroslovescu Sucăra Crețu Costache Podurile Bacaü Marchidan George Salagecui Botoșani Micu Todor Tupilațî Roman Bunescu Dumitru Lunca Falciu Ion George Prajesci Bacati Patarnac Nicolae Dulcesî Roman Balabanescu N. Burdujeni Botoșani Stan Petre Negresc! Vasluiu Gafton Nicolae Sencescî laș! Drăgescu Constantin Gărgeni Vasluiu Prichicî George Trifescî Roman Nițișor George Brăesc! laș! Rusu Vasile Poenariî Roman Avram Simion Pașcani Sucăra Tincă Alesandru Boțescu Roman Zamfiropolo Nicolae Brehuescî Botoșani Során Ión Valea-Rea Vasluiü Damian George Dobrovățu „ Ianoș Tunaru Valea-Săcă Bacaü Franțe Vasile Stanița Roman Mihăilă George Brusturi Sucăra Baetu Ion Budesci Falciu Mitrea Ion Miclaușeni Roman Rotaru Costache Burdujeni Botoșani