Romanulu, noiembrie 1877 (Anul 21)

1877-11-08

999 Westminster este desemnatű pentru a fi succesoralii Papei. Amti fi într’a­­devĕru, o jice Independința belgică, una spectacolü destulă de straniu­ d’a vede unii doctorii de la Universita­tea din Oxford pe scaunulu­fântului Petra. piarulu l’Italie crede cä cardina­­lulu englesa a fostu chiamată la Roma pentru­­ a restaura erarh­ia catolică în Scoția, unde este supri­mată de la finele secolului XVI. Koelhischa Zeitung a primită uă telegramă din Roma, cu data de la 12 Noembre, care­­ anunță că cardinalii Pecci și Simeoni vor­ fi însărcinați să iscălescă tote actele privitore la afacerile materiale ale Vaticanului, Papa fiind­ în imposi­bilitate absoluta d’a se ocupa cu ceva, se sfirșesce din ce în ce. Belgia. — Sesiunea parlamentară s’a deschisă la Bruxelles, după cum amă anunțată, la 13 Noembre, Re­gele a pronunțată ună discursă care, fice Independința, a fostă ascultată în mijlocul­ unei tăceri religiose. Ense unanime aplause și aclam­ațiu­ni­lă salutată pe suverană, cândv a eșită din sala ședințelor­. După ce a constatată că Belgia, credinciósa rolului iei pacifică, ur­­meză a întreține cu cele­l­alte pu­teri cele mai amicale relațiuni, Re­gele a adăugată că ultim­ul­ re­­censement a probeza uă crescere de 508,000 suflete în poporațiunea Bel­giei, crescere care e cea mai mare ce a fostă până astăzi. Legea relativă la secretul­ votu­lui și la fraudele electorale asigură sincerității regimului efectivă noui garanții. Instrucțiunea publică de tote gradele este într’uă stare forte prosperă, legea privitóre la învăță­­mentulă superioră funcționază re­gulată, uă libertate mai largă, iz­­vorulă unei active emulați­uni, va rădica nivelul ă înaltelor ă studie, și s’a putută constata că cuceririle asu­pra ignoranței devină din ană în ană mai mari, prin reducerea numă­rului celoră nesciiitori de carte. Guvernul­ se ocupă cu îngrijire de interesele agriculturii, măsuri e­­nergice s’a­ fostă luată în contra epizootiei, care, în alter țări, causeză atâtea perderi. Ense legislațiunea mai trebuie completată și întărită în a­­cesta privință. Belgia se pregătesce cu activitate pentru esposițiunea de la Paris, unde va găsi preci­se învățăminte pentru a apropria productele sale trebuin­­țelor­ și gusturiloră celorű­l­alte po­­pore și pentru a-și crea astă­feră re­lațiuni mai întinse. Guarda civică și armata răspundă la încrederea țării prin patrioticală lară devotamentă. Guvernul­ va propune a afecta produsulă versiunii domeniului mili­tară pentru clădirea a două forturi pe rîpa stângă a Neb­elui, ca să se asigure mai bine apărarea depărtată a acestei mari posițiuni strategice. Se vor­ cere și credite noul pentru completarea artileriei. „Când­ este vorba, a adăugată Regele, de cestiuni caii dividă spiri­tele, să nu uitămă nici vă­ dadă sim­­țimintele, principiile și ideile comune cari le unescă, iubirea autonomiei nóstre naționale, iubirea sinceră a­­dâncă și nealterabile către tóte li­bertățile nóstre constituționale, ne­strămutata voință d’a le păstra tóte neatinse. „Aceste simțiminte și aceste aspi­­rațiuni unanime au fostă puterea vóstră în zilele de î ncercare în tre­cută; ele vor­ fi și garanția nóstru în viitoră. „Peste trei ani, vomă celebra a 50 aniversară a esistenței nóstre na­ționale, independinte, liberă și feri­cită: vomă pute atunci să ne rea­­ducemă aminte, cu uă legitimă mân­­driă, de faptele mari împlinite în cursul­ unei jumătăți de secolă de pace și de progresă, și vomă mulțămi lui Dumnezjeă că a protegiază scumpa nóstrá țară.“ ierăși d’acela momentă ale complicațiuni­­lor” din Oriinte, care semnaleză uă nouă direcțiune în cestiunea Oriintelui. Scote-va principele Milan pentru a doua oră sabia din tecă ? Atunci, acesta va provoca noui combinațiuni nu numai pentru prin­cipele Sârbilor­, ci pentru Europa întregă, căci anevoiă va pute fi privită acțiunea Sârbilor, cu aceașî liniște cu care era pri­vită în anulă trecută.“ Aici­­ fiatulă citată făce compara­­țiune între evenemintele actuale și cele de la 1823, cândă se întâm­­pla rescula Grecilor­ și, după ce a­­rată atitudinea diplomaților­ Aus­triei, Metternich și Gentz, faciă cu acea mișcare, urmeză astă­felă : fi:„Nu se póte tăgădui că principele Met­ternich scia ce voieste și că prin situațiu­nea de atunci a Austriei puté să scie ce vo­­iesce mai bine de câtă pute­sei astăzi co­rnițele Andrassy. Principele Metternich nu voia se scie despre liberarea Greciei, elă d. Gentz cu atâtă mai puțină; însă corni­țele Andrassy n’are înaintea sea de câtă probabilitatea că elă nu voiese e­liberarea Serbiei. Decă dură, d. Gentz era în gra­­dulă celă mai înaltă îngrijată despre miș­carea Elenilor­, apoi nu se pate tăgădui că cornițele Andrassy n’ar­ fi totă astă­­felă de nelinișcită în privința unui resbelă sârbă la fruntariele Austriei. D. Gentz numia pe Greci „vagabondî necurabili“ ale căroră pretensiuni nici că merită să le audă lumea. D-nii Unguri, împreună cu cornițele guvernante, de bună sămă­s’ară bucura pre muptă decă lumea asemenea n’ară audi nimică nici despre pretensiunile vagabondilor­ din Belgrad și Sarajevo. Din nenorocire case, în acesta privință, există uă perspectivă totă atâtă de puțină ca și că­dinioră în privința Eleniloră. Din­­ contră, pare a se apropia din ce în ce ora I pentru ca s’aufimă forte multe din Bel­grad, mai ântâiă bubuituri de tunuri ș’apoi sbcierete publice, căci astăzi în Austria co­rnițele Andrassy n’are mâna liberă cum o­­ avusese principele de Metternich. Și chiară cândă cornițele Andrassy n’ar­ fi ținută să­­ respecte „sbierătele vestițiloră Maghiari,­­ totuși nu va putea să observe uă tăcere asupra scomotului Sârbiloră.“ j „In Ungaria țină forte multă la împre­­­­giurarea că, decă Serbia se va mișca, Au­­­­stria trebuie să intre în­ acțiune. Conferin­­­­țele ținute (filele acesteia la Pesta, la cari I au luată parte atâtă ministrulă de resbelă ) câtă și cornițele Andrassy, de bună semă ! nu s’aă ocupată numai cu afacerile în pri­­­­vința tunuriloră Uchatius. Trece-voră Ser­­i­bii fruntaria, fi-voră ei sprijiniți de noro­­■ culă armeloră rusescă, prinde-va influința . foră fă­ră vecină tare în Bosnia; atunci I pentru Austria cestiunea Oriintelui încă va­­ fi imediată deschisă. Prin urmare atunci­­ sosesce acelă momentă critică în care nea­­­­părată „teatrul­ resbelului“ se va întinde­­ pe una teramă mai largă.“ National Zeitung din Berlin, vor­­bindă despre situațiunea în care va fi pusă Europa prin acțiunea Serbiei, face următorele aprob­eri : ,Dăcă eu ne încelămă, ne apropiemă Molbilisarea Austriei. Arnă anunciată, într’unul­ din numerele preceding, scomptură despre mobilisarea armatei austriace care se răspândise în urma conferințelor­ personagelor­ militare, ținute­­ filele acestea la Pesta, supt preșe­­­ dinția împăratului. Asemenea n’amă lip­­­­sită d’a lua actă și despre desmințirile date­­ de­­ fiarele oficióse din Viena, cu tóte a­­­­cestea ensé, écé ce scrie u­ă corespondinte­­ din Pesta zi­arului National Zeitung din Berlin: I „Conferințele ținute la Pesta, și la cari aă luată parte, archiducele Albrecht, mi­­­­nistrul­ de resbelă, Eylandt, șeful­ statu­­­­lui-majoră, Schönfeld, și cornitele Andrassy, agită în gradul­ cela mai mare pe politi­cai Maghiarilor­. Se zice că ar fi vorba des­pre uă mobilisare parțiale, care ară sta în legătură cu intrarea trupelor­ austriace în Bosnia. „Acestă agitațiune a î ndemnată apoi pe­­ fiarele din Viena se desm­intă solrile răs­pândite în privința mobilisării, înse acele desmințiri mergă pre departe, și suntă chiară ridicule, de­ore­ce negaă chiară­­ faptulă că cornițele Andrassy a luată parte la acele conferințe. „E adevărată că succesele Rușiloră, aă aprinsă pe d’uă parte aspirațiunile națio­nale ale Croaților­ și Sârbiloră, eră pe d’alta aă umplută de frică pe Unguri că trupele austriace voră pătrunde în Bosnia. „Cercurile d’aici afirmă ca positivă in­trarea Serbiei în acțiune, pe care guver­nul­ din Belgrad o negă numai ca se sur­prindă pe Turci. In acestă casă, Ungurii voră stărui din tóte puterile pentru ocu­parea Serbiei.“ ROMANULU, 8 NOEMBRE, 1877 SOIRI D’ALE DILEI. Din intru. Ieri, s’a ținută în sala Circului întruni­rea la care d. Rosetti convocase pe cetă­țenii Capitalei, spre a le da sema despre modulă cum a ’ndeplinită mandatură ce i-aă încredințată, ș’a le arăta vederile sale asupra situațiunii. Cetățenii veniseră ’n mare numără pentru a asculta pe alesură soră, ș’aplause căldurose­ră acoperită vo­cea oratorelui, mai cu osebire cândă a spusă ideile séle asupra resbelului actuale, asupra foloseloră, ce voră resulta pentru țărâ din acestă luptă, și asupra sacrificieloră ce suntemă datori se facemă pentru ca stegulă română se revie acoperită de gloriă. Vomă publica acestă discursă, îndată ce ni­ lă voră aduce d-nii stenografi. Supt scrierea pentru arme, în Iași, a a­­junsă la 40,991 1. 59 p., după listele pu­blicate. Vr Sâmbătă, pe la 3 ore noptea, s’aă isbită două machine pe linia ferată Bucurescî- Giurgiu aprópe de gara Giurgiului. Acestă isbitură a omorîtă doui cai ce s’aflaă pe linie, și cari eraă ai unoră gră­dinari, și doui rîmători ai unui cantoniară. * Cutremurulă de pământ și simțită Joții săra la Ploiesci, Bolgrad și Galați, cum­amă anunciată deja, s’a simțită, ne spune Steua României, și la Iași. * Uă telegramă din Pitescu ne anunciă că accidentală resturnării trăsurei la gara Târgoviștei nu s’a întâmplată Em. S. epis­copală de Argeșă. Reporterul­ nostru a co­misă dâră uă greșală de personă. Rectifi­cămă cu plăcere acesta. * Citimă în L’Orient: D-na Zinca Moraitescu, domiciliată în stra­da Antimă, îngagiase, acum câte­ va file uă servitóre, numită Suica Ion, d’uă putere erculeană și c’uă față selbatecă, fără a-i visa condicuța la poliția. Ieri, pe la 10 ore dimineța, d-na Mo­raitescu ședea la ferestră, cândă d’uă­ dată vădu intrândă în cameră servitórea care avea în­ mână ună toporă. Cuprinsă de te­rere, voi se stinge, să chieme într’ajutoră; deră Luica îi dete uă lovitură teribile ’n capă, făcându-i oă rană largă, îi astupa gura pene o năbuși, îi tăia mânele, și după ce s’asigură că era mortă, sparse și lua suma de 1500 lei, în napoleoni și ruble, lăsândă pe nefericita victimă întinsă pe parchetă leșinată și într’ună sacă de sânge. D. procurore Vlădoianu, însoțită de d. Fronescu, comisară ală colorei de Verde, ș’a transportată imediată la fața locului s’a­ începută cercetarea. Se speră că po­liția va pune mâna pe acestă criminale. D. Zinca Moraitescu a murită dup’un a­­goniă de câte­va ore. Amănuntă curiosă. Ună suprcomisară ală acelei mahalale, aflându-se aprope de casa unde se comisese crima, pentru a restabili comunicațiunea înshisă de carele cari tre­­ceau, vădu d’uă dată uă femeiă despletită, cu ochii rătăciți alergândă printre care. O certa și fu forte surprinsă veijândă că’ngălbe­­nesce și’i vine rău. Făcu­se i-se arunce apa pe față și, după ce ’și veni în fire, o lăsâ se plece. Era criminala. Deră n’afla acesta de câtă după trei ore. Post din Berlin anundță că Reichstagulă , imperiului germană nu se va convoca de l­a câtă după cinci­spre-dece ianuarie. *­­ Senatorii republicani ai Statelor­­ Unite au ținută ună meeting, în care ’și aă co­municată opiniunile asupra situațiunii. Re­­sultatul­ acestei întruniri este că majori­­­­tatea actuale a Senatului nu ’mpărtășesce vederile președintelui Hayes, asupra cesti­­unii statelor­ de la modă­ di și asupra re­­­­­formelor­ biurocrati­e. Cu tote acestea, majoritatea nu vre să­­ intre ’n luptă cu d. Hayes. * Generalele Chanzi, guvernatorele Alge­riei, a sosită la Paris. * Journal des Débats primesce din Peru urmatorea telegramă asupra însemnării schimbărilor­ de miniștrii făcute la Cons­­tantinopole: Schimbările ministeriale ce s’au produsă nu ’nsemneză nimică pentru politica este­­riora a Turciei. Ele sunt­ numai un afa­­cere de ordine interioră, care dă satisfa­cere în același­ timp a lui Edhem-pașa și lui Mahmud pașa.* Citimă în L’Italie : „Comisiunea italiană, însărcinată a alege obiectele cari trebuie să figureze la espo­sițiunea de la Paris, a fostă convocată la Roma pentru 19 cuvinte. „Guvernulă francesă,­otărîndă ca musica se figureze în secțiunea frumoselor­ arte, guvernul­ nostru s’a ocupată a face ca I­­talia să ia parte la acestă concursă. Scrină într’adeveră că ministerul­ de comerciă s’a adresată către colegiile de musică din Italia și către cei mai însemnați profesori, pentru ca musica să fie represintată atotă atâtă de bine atâtă ca solința, câtă și ca artă. „Italia a fostă invitată a numi ună re­­presintate care va face par­te din cei trei­­spre­zece comisari străini, pe cari guver­nul ă francesă a­otărîtă a’i pune în capulă acestei părți a esposițiunii. „Ministrulă a­otărîtă a alege să personă competinte, care să locuiescă de obiceiu­l la Paris, și, în lipsa unei asemenea perso­­a­ne, Italia va fi represintată prin atașatură nostru la ambasadă, seă prin consululă nostru generale.“ * Monitorulü oficiale ală imperiului ger­mană publică următorea notă: Imperatorele Rusiei a făcută cunoscută imperatorelui Germaniei părerea jide­răă ce’î causăză mortea mareșalului Wrangel, „celă mai vechiu soldată din armata pru­­siană“, ș’a esprimată în acelașă timpă pă­­rerile’i de­reă pentru că n’a putută tri­­mite la Berlin uă deputațiune din regi­­mentulă rusescă și care portă numele roare­șalelui, pentru ca s’asiste la îmormântare. * N­ Sole, ciară financiară din Milan, des­­minte scomptulă că tratatul­ de comerciă între Francia și Italia va ’ntâmpina dificul­tăți în Camera franceză. * fiarele din Roma anund­ă că d. Zanar­­delli, ministrul­ lucrărilor­ publice, și-a dată demisian­a. D. Depretis, președintele consiliului și ministru de finanțe, va lua ad-interim portofoliul­ lucrărilor­ publice. * In Constantinopole a evită uă comuni­care oficială care amenință cu cele mai grele­­ pedepse din partea consiliului de resbelă pe ori­ ce turburătoră care ară a­­fișa placarde în contra membrilor­ guver­nului, cum s’a ’ntâmplată de curândă cu Mahmud­ Damat-pașa, ministru și cumnată al­ Sultanului. * Redivulă a oferită titlul­ de guverna­­toră ală provinciei Darfur căpitanului Bus­­ton, faimosul­ călătoră care era consulă­­engleză la Triest. Din afară, Camera represintanților­ din Wasington a adoptată bugetul­ resbelului, care fisără efectivul­ armatei la 20,000 omeni. * In urma aparițiunii pestei­ bovinei im­­portațiunea peiloră venindă din Europa este interzisă în America, cu începere de la 1 Decembre, dacă trimiterile nu sunt­ însoțite de ună certificată consulară con­statândă că nu suntă infectate. * Se anund­ă din Berlin că s’a publicată ună prospectură ală noului împrumută rusescă cu 5%­ urcându-se la 307,500,000 mărci, seă 375 milione de franci, seă 180 milione de­ fiorini olandesi. Imprumutulă este la pari și rembursabilă în 37 ani. Amortismentulă are locă prin tragere la sorți în fie­care an, în luna Aprile. Cupo­­nele se plătescă în Ianuarie și în Iulia. Plata dobânditoră și amortismentulă au locă fără deducțiune și 20g mărci­­/2 pre­­țuiescă 12 fiorini olandesî saă 25 franci. Prețul­ emiterii este de 76l/2, afară de dobândile cuponului din anulă curinte. Imprumutură este basată pe onă uriașă cu data de la 7 Iunie, 1877. Celă d’ântâiă cuponă se va plăti la 1 ianuarie 1878.* Aflămă cu cea mai vină părere de reă despre mortea d-lui Ulysse de Marsillac, după trei luni d’uă bolă nemilosă. Părerile de reü vor­ fi unanime, căci d. de Marsillac, cunoscută ca publicistă și mai cu semă profesoră, a­scuută se’și câștige numerose sim­patii. Vomă spune mâne mai multă despre densulă, astăzi n’amă voită de câtă s’anunciămă mórtea sea a­­celora cari âncă n’o soră, și sperămă că toți își voră face să datoriă d’a ’nsoți pené la ultima’i locuință p’a­­cela care le fu amică și profesore. Spitalulu din strada Craiovei. Vorbindă alaltă­ieri d’acestă spi­­talu, făcurămu ore­cari erori ce cu plăcere se ’ndreptămă. Acestă spitală se ’ntreține cu ore­­cari chiăltuieli din partea guvernu­lui; a fostă énsă în cea mai mare parte dotată de către u­ societate engleză de bine­faceri, care îlă în­­grijasce și’să susține în tóte modu­rile. Direcțiunea o are mai cu semă domnele Mawer și Sofia Costaforu. Chirurg­ul­ de căpeteniă este d. Samson, a cărui solință și iubirea cu care o esercită este admirată de toți câți l’au veftitit în esercitarea misiunii ce s’a dată. Facemă ase­mene cunoscută gentileța și devota­­mentulă cu care caută pe răniți și d-șora Maria Eliaz. Gradele inferiore, morți și dis­păruți de la 27 August( până la 6 Septembre 1). Morții regimentului 7 infanteriă. Soldați. Dispăruții regimentului 7 infanteriă. Soldați. Dispăruții regimentului 5 de linie. Soldați. 1). A se vede Românulă de la 6 Noembre. Caporali. Morții regimentului 5 de linie. Numele și pronumele Comuna Districtului Olaru Andrei Pădureni Tecuciu Croitori­ George Mah. Boldu Caracal Sergent îi. Tuța Alesandru Goga și Gorju Soldați. Croitoru George Stălinești Fâlciu Patuchi Enache Popeni Tutova Avrămescu George Ch­iojdeni Buzeu Stubei Ion Munteni-Iou Tecuciu Munteni Ioniță Ionașești „ Sergent ü. Faimberg Iancu Ploiești Prahova Soldați. Roșcan George Năstaști Tecuciu Voicu Ion Barcea „ Costică George Popeni Tutova Bortilă Ion Corlâteni Oltu Pătrașcu Șerban Albești Buzău Radu Dumitru Chiojdu „ Bunea Dincă Câmpeni Doljin Pufan George Zupșca Mehed. Cumpanici Danii Sărățeni Tutova Crețu Ilie Crețulești Ilfov Marin Ghiță Ploiești Prahova Pașan Marin Divițeru Roman. Oltănu Florea Ciosmogești Oltu Muncitoru Nicolae Poltineiu Buzău Husu Anton Nahoc și Buzau Caludov Iacob Ismail Ismail Mischiu Ion Ceptura Prahova Radu Zamfir Bordesca R.­Sărat Constan. Dumitru Sâmburescu Oltu Rotaru George Țibănesci Vasluiu Mitrică Ioniță Caracal Roman. Mihaiu Cotoiu Saca Doljiu Codărla Grigor Vultureni Tecuciu Morțan Nicolae Corcesc! Gorjiu Manolache Stan Sălci! Prahova Dincă Mateiu Botu-Seci Doljin Ser­gentu majoră. Cardaș Petru Fâlciu Fâlciu Sergent­îi. Carlan George Vasluiü Vas uiü Soldați. Grigoraș Costache Miroslovescu Sucăra Casian Toder Poenaru Roman Alecsa Toder Herța Dorohoiu Georgiaș George Știubeni Vasluiü Popa Dumitru Dolhescu Falciu Costan Dumitru Miroslovescu Sucăra Crețu Costache Podurile Bacaü Marchidan George Salagecui Botoșani Micu Todor Tupilațî Roman Bunescu Dumitru Lunca Falciu Ion George Prajesci Bacati Patarnac Nicolae Dulcesî Roman Balabanescu N. Burdujeni Botoșani Stan Petre Negresc! Vasluiu Gafton Nicolae Sencescî laș! Drăgescu Constantin Gărgeni Vasluiu Prichicî George Trifescî Roman Nițișor George Brăesc! laș! Rusu Vasile Poenariî Roman Avram Simion Pașcani Sucăra Tincă Alesandru Boțescu Roman Zamfiropolo Nicolae Brehuescî Botoșani Során Ión Valea-Rea Vasluiü Damian George Dobrovățu „ Ianoș Tunaru Valea-Săcă Bacaü Franțe Vasile Stanița Roman Mihăilă George Brusturi Sucăra Baetu Ion Budesci Falciu Mitrea Ion Miclaușeni Roman Rotaru Costache Burdujeni Botoșani

Next