Romanulu, noiembrie 1877 (Anul 21)

1877-11-08

ANULU DOUE­ D­ECI-ȘI-UNU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI, Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deta „ „ „ paginea III, 2 lei —­­A. se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-niî Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARÜLÜ. Refracțiu­nea și Administrați­unea strada Domnei 14 MARȚI, 8 NOEM­BRE 1877. UIMIMIZA­ TE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală, unu anii 48 let; șese lnni 24 let; trei luni 12 let; ’ uă lună 4 let. In districte: unii anii 54 let; șase luni 27 let; trei luni 14 let; uă lună 5 let. Pentru tote țările Europei trimestrulii 15 let. .A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulut. LA PARIS, la d-nit Darras-Hallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovict, 15 Fleischmartt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. Bucu­resci, ,î Brumaru. Scrii bune ne comunică astăzi te­legramele pe care le publicămă mai la vale. Karsula s’a luată, după că luptă de 12 ore, și luarea lui dă dreptu să se spere că puterele vor­ inter­veni în curenda, mai cu semă după luarea Plevnei, și că vomă ajunge și la pace. Oă scrie particulară, pe care o primi­răm astăzi, ne spune că, la 29 Octobre, batalionulă 1 de vânători, supt co­manda maiorului Comănanu, ș’ună regimentă de dorobanți aă luată, după uă mică luptă, posițiunea de la Sussurlu. (1) Ai noștri aă perdută m­ă omă ș’avurămă pre puțini ră­niți. Amintirămă mai alaltă­ ieri că ar­mata sufere forte de lipsă mare de oficiali. Stăruimă a spera că cei în dreptă voră îndrepta îndată acesta mare, acesta periculosă greșielă. Beranger a­­filă: „De câte ori me uită la Berry­er, vădă că fruntea regală și-a perdută corona și că cea plebeienă o așcepta. “ Fiii poporului au dovedită și pe câmpul­ de resbelă inteligința, cu­­ragială și patriotism­ulă; sé li se de­clâră, și câtă mai curânda, epoleta pe care am câștigat-o cu prețulă sânge­lui, și va fi dreptă și bine din tote piuiturile de vedere. Cu acesta ocasiune, facemă cu­noscută d-lui ministru de resbelă că primirămă mai multe epistole care, în sub­stanță, <dică : Pentru ce se veda mai mulți ofi­ciali, capabilii și sănătoși, stândă prin cancelarii, deposite, etc., pe când­ armata sufere de lipsă de oficiali? Pentru ce nu se ’nlocuiescă acești oficiali cu alții, cari sunt­ slabi de sanătate sau cau­­ză slăbită pe câm­pul­ de luptă? Pentru ce se face nedreptate oficialiloră celoră sănă­toși, fiindu-se departe de câmpul­ de onore, și nedreptate celoră slăbiți, retrimețându-se la luptă sem țiindu-se prin orașie fără sé li-se de ocasiune­a d’a servi în loculă celoră sănătoși, cari trebuie să mergă și cari de si­­cură dorescă toți să mergă să’și facă datoria cea mare ? Ceremă dreptate pentru toți, și sperăm­ă că dreptate se va face. Reacțiunea a ’ncepută din nou a răspândi scirile cele mai neadevărate, și mulți se lasă din nou a cade în asemenea curse. Ast­fel, a ’ncepută a <zice că Rusia stăruie a ne relua partea din Basarabia pe care ne-a redat-o, și se găsescă omeni cari începă a crede. Scurtă vomă răspunde, căci puter­nice suntă drepturile nóstre. Este uă nebuniă a se crede acesta, cândă, ne silită de nimeni, Impera­­torele Rusieloră a dec­larată Româ­­nilor­ și lumii întregi, prin con­ven­­țiunea de la 16 (28) Aprile 1877, că va respecta cu religiositate și că, după resbelă, va susțină cu tărie întregimea teritoriului nostru. Astăzi Românii au dobândită, pe câmpul­ de onore, drepturile lor­ și iubirea Imperatorului Rusielor­. (I) (I) (I) Posițiunea situată între apusă și mé­ Ja-nopte de la Plevna, pe rîulu Vid. Astăzi Imperatorele Alesandru i-a numită „bravii săi aliați.“ A se mai îndoi cine­va, până ce nu va ave acte positive, de cavalere­­sculă caracteră ală lui Alesandru II, este uă nebuniă și cea mai mare din necuviințe. Daca dreptulă armeloră, precum Zlie Fléchier, totă mai e necesară pentru conservarea societăților­, a­­poi mânuirea, iubirea și ’ntrebuința­­rea armeloră suntă, de sigură, cele mai neapărate pentru menținerea, revindecarea și sporirea drepturilor­ naționale. Ce se ’ntâmplă însă cândă­uă na­țiune nu scie, nu e capabilă sau nu vrea să se apere cu armele? Ce se ’ntâmplă cândă scie, cândă e capabilă și cândă vrea să se apere cu dănsele, însă nu le are séci n’are destule ? In casuță d’ântâiă, acelă poporă e menită să dispară, atâtă ca indi­vidualitate națională, câtă și ca in­dividualitate politică. In casulă d’al­ doilea, e nevoită să sufere cea mai crudă și mai re­­voltatare nedreptate—aceia d’a se vede umilită fără s’o merite, lipsită de drepturi sau întârziată în reali­­sarea justeloră sale dorințe—era a­­desea chinuită d’acea mustrare de cugetă, care ’să face să se căiescă de propria’I neprevedere, de propria’i nepatriotismă. In acesta din urmă situațiune ne aflămă și noi Românii. Amă dovedită că nu ne lipsesce nici solința, nici aptitudinea, nici dorulu d’a ne redobândi cu armele vechiele și legitimele nóstre drep­turi. Amă dovedită că, prin cele mai aspre greutăți, ne seimți arăta vigorea și calitățile naționale, că nici de pericolă nu ne e ternă, nici injultele nu ne potă atinge. Ne trebuie ănsă arme, ca prin­­tr’casele să ne mântuimă în pre­­siune și să ne asigurămă pentru vi­itor­­. Trebuie s’avemă arme, căci inami­cii, sclindfi c’avemă arme, multe și bune, sciindu că putem­ă ave­mă sută mii de Români bine armați, și cu­­noscendă acum vitejia românască, ne vor ă respecta și vomă evita ast­­felă resbelulă. „Déca vrei pace, fii gata de res­belă!“ La apelul­ guvernului,­ cu gene­­rositate răspunseră Românii, atâtă d’a dreptură, câtă și prin delegațiu­­nile lor­ locale, prin consiliele ju­dețene și comunale. Pentru ce? Pentru că toți înțeleseră că, mai pre­susă de tote, trebuie pusă da­toria către patriă, salvarea onorii, redobândirea drepturilor­, și dovedi­rea vitalității neamului nostru. Inițiativă mai frumosă, operă mai națională, sacrificiă mai nobile nici că putea fi din partea unoră cetă­țeni geloși de numele ce portă, de datoriele ce li se atribuie, de con­servarea naționalității și a gloriei străbune. Însă — ca la noi la nimeni — în mijlocul­ acestui intusiasmă, în mij­­locul­ emulațiunii generale d’a con­tribui pentru înarmarea vitejilor­ oșteni, se găsiră și ună noă sară de patrioți, cari se siliră și se silescă prin tote mijlocele să stingă aven­­tură, să descurajeze emulațiunea, să paraliseze întreprinderea. Și pentru ce? Ca să apere, Zică ei, legea și drep­tatea, căci—după dănșii — uă nați­une trebuie să ’și puie capulă de bună-voiă supt iataganală inamicu­lui, să’lă lase a-o jăfui și maltrata, îndată ce legile sale nu’i vorbescă, anume și specială, despre resbelă, pe care nu l’am prevăzută pentru cele mai firesci motive; îndată ce legile sale nu’i daă voiă a ’ntrebuința pen­tru arme sumele prevăzute pentru funcțiuni sau pentru alte pacinice afaceri, ca luminațiuni și poduri pen­tru d-lă Ilagi Pandele, cum zice Pressa de la 3 Noembre. Cu alte vorbe, să pară sâă celă puțină în rușine să zacă România, de­ore-ce nici constituțiunea, nici alte legi însemnate nu pomenescă nimică despre casulă unui resbelă. Vie Turculă cu incendiulă și jăfui­­rea, însă Românului nu’i e permisă să’i arăte pușca, nici se trecu a’să pedepsi în cuibulă jăfuirii, fiindă­ că legea nu face nici un anume men­țiune despre vr’uă acțiune ofensivă sau defensivă. Carce­ ne Ungurii, ucidă-ne bași­­buzucii, căci nici consiliereră jude­țene­scă comunale, nici altoră au­torități constituite nu le e permisă a veni ’n ajutorulă țării, de­ore­ce legile loră constitutive n’au prevă­­zută eventualitatea cândă ară fi ’n jocă viața și demnitatea națiunii. Și cine susține aceste teorii ? Aceia care, în timpă d’atâția ani, sicură chieltui milióne, Zecimi și sute de milióne, însă numai la arme nu se gândiră, ei care se dau ca fun­datorii și ’ntăritorii armatei. Aceia care desarmară gazdele și milițiile orașelor­ — cu scandală și cu scomotă—se scie și se vede pen­tru ce scopuri și cu ce intențiune. La ocnă de la toți Românii, la oc­nă tóte consiliele județene și comu­nale, la ocnă tóte corpurile consti­tuite care ’și-aă permisă să puie, mai pre­susă de podulă lui Hagi-Pan­­dele, legile nescrise ale conservării naționalității, ale onorii ș’ale drep­­turilor­ României. Așia ceră conservatorii, ș’așia tre­buie să fiă, de­ore­ce nu în zadară aă domnită ș’aă chieltuită, aă îm­pilată ș’aă nedreptățită atâția ani, într’uă țară d’atâtea milióne de Ro­mâni. de cavaleriă rusă ocupă unu momentu Ber­­h­ovatz, demű că fu isgonizu de Turcii cari primiseră noui întăriri. Meh­emet-Ali, după ce inspecta Nnșulă și Șarkioi, s’a reîntorsă Vineri la Sofia. Constantinopole, 18 Noembre. — Patru c­reștini armeni și șase musulmani, prin­tre care Sadyk-pașa, au fost­ aleși depu­tați ai Constantinopolei. Deschiderea Camerei va ave loc­ în cu­­rând­. Constantinopole, 18 Noembre.— Telegra­­­­mele oficiale semnală din partea despre j Erzerum noui atacuri, care nu spune care a fostű resultatulű lora. Suleiman-pașa telegrafieză că a avută lângă Katzelevo noui încăierări fără im­portanță, cari au fost­ favorabile Turcilor­. Se aude să vină canonadă despre Șipka. Atena, 18 Noembre.—Guvernul­ a făcută noui comande de pușei Gras și de tunuri Krupp. D. Stuart, ministru plenipotențiară al­ Marea­ Britaniei, a presintată Regelui scriso­rile sale de rechiămare. Generalul­­iSutzo a transferată cuartia­­rulu séa generală la Calcis. Regele și mi­­nistrul­ de resbelă vară merge în curândă la Tebe și la Calcis. Ieri pe la 8 ore dimineța, Rusiî aă trasă două lovituri de tună asu­pra Rusciukului din bateriele de la Slobozia. Turcii n’aă răspunsă. La 9 ore, s’aă mai trasă încă patru tunuri, însă d’astă-dată Turcii aă răspunsă printr’ună numără egală de lovituri. SERVICIUL TELEGRAFIC AL­ AGENȚIEI HAVAS Viena, 18 Noembre.—Turcii își pună tote silințele pentru a concentra supt comanda lui Meh­emet-Ali forțe suficiente la Berko­­vatz, Orkhania și Sofia. Fremdenblatt crede că Meh­emet-Ali va pute cerű multă dis­pune de 45.000 de omeni și de 80 tunuri Constantinopole, 18 Noembre.—Un tele­gramă oficiale spune că una detașamentă. AGENȚIA GENERALE RUSA. Telegrama R. S. S. Marele Duce comandanții supremii. Bogot 4 (16) Noembre. La 2 (14) Noembre forturile nóstre înain­tate pe drumurile de la Osman Bazar și de la Șumla aă susținută lupte înverșunate în contra Bași-buzucilor­ și Cerchezilor­. La 3 (15), dimineța, două escadrone de Turci au atacată postulă regimentului al­ 39-lea de cazaci, pe lângă sătulă Solenik. După ce au fost respinse, aă reînouită ataculă cu ajutorul­ infanteriei și aă îmbrâncită pe cazaci spre Ostrova. Însă, acolo fură o­­prite de regimentul­ al­ 36-lea de cazaci, care se alla în vecinătate. Atunci Turcii se aruncară asupra postului de usardi îna­inte de Karelevo,­­să siliră se se retragă din­colo de Lom și înaintară cu 8 compa­nii de infanteria spre rîpa dreptă. Coman­­dantul­ usardiloră din Lubensk alergândă pe câmpul­ de luptă se puse în capulă a trei regimente de usardi și a unei jumătate escadronă de lancieri și năvăli asupra in­fanteriei turcesce care, speriată de acestă vigurosă atacă, se retrase spre Karelevo. Apoi, vedenda se amenințată de a fi luată pe din dosu și în flancă de cavaleria nos­­tră, se întorse la posițiunea sea de la Sp­lonsk. Ai noștri restabiliră linia loră de posturi înaintate din­colo de Karelevo. Amă avută 1 amă mortă, 12 răniți, și amă perdută 25 cai. Amă fostă informată acuma că șefu­l de escadronă Afanasieff cu 4 companii de in­fanteria și 6 sotnii din regimentul­ al­ 30-lea de casaci de la Don­a gonită pe Turci din strâmtorea Rosalița ocolindă po­sițiunea soră fortificată de la Malagatluk, a luată ună deposită de pesmeți și a arsă lagărul- soră. In noptea de la 4 (16) Noembre, în tim­­­pulă împușcătura ordinare, generalulă Sco­­beleff, deja ușoră contusionată în noptea precedinte, a fostă contusionată ărăși, și mai greă, de nă sfărămătură de grenadă. Confusiunea de altmintrerea nu are nimică periculosă și generalulă Scobeleff urmeză a comanda posițiunea. Francia.­ La 11 Noembre, s’aă îndeplinită scrutinele de balotagiă pentru alegerile departamentale. Din 77 resultate, numai 7 sunt­ cunos­cute pen’acum, 7 scaune câștigate de republicani. E co testul­ propunerii depuse pe biuioulă Camerii de d. Albert Grévy, în numele stângei : „Tóte legile au fostă violate în timpul ă periadei electorale, ca sĕ se eserciteze asu­pra alegetoriloră uă presiune nelegitimă, și scandalulă candidaturei oficiale s’a des­­fășiurată înaintea ochiloră țeriî cu proce­­derî cari îngagiază responsabilitatea auto­­rilorű loră; deci, tóte faptele deliciose și criminale cari s’aă produsă voră fi adu­nate într’ună tabloă care va permite tutu­­rora sé aprecieze caracterulă loră și sĕ o­­prescu re’noirea loră. „ Acesta măsură este cu atâtă mai trebuin­­ciosă cu câtă cabinetulă se pune în rebe­liune în contra voințelor­ țării.­­ „Se va numi uă comisiune de anchetă, spre a studia tote faptele privitore la a­­legere. „Ea va fi investită cu puterile cele mai întinse și va propune Camerii resoluțiunile ce -i vor­ părea că aceste fapte le im­portă.“ Telegraful­ ne-a anunțată ieri a­­doptarea acestei propuneri, cu totă oposițiunea miniștrilor­. țliarele francese ne-au adusă astăzi resultatulű completă ală alegeriloră de la 11 Noembre, 90 balotagiuri pentru consiliele departamentale. Eoé resultatulu: Republicanii au câștigată 27 vo­turi și aă perdută 10, totalul ă 17 câștigate. Voturile s’aă împărțită astă­feră : Reacționari....................42 aleși. Republicani....................48 „ Totală .... 90 „ Situațiunea în Francia este fórte furtunosa. Zice Independința belgică. „Ense cum se va desnoda acesta situa­țiune ? întrebă­­ fisură­­ fiară. Trebuie să se facă golă din ce în ce mai mare împre­­jurulă puterei esecutive, rebelă voințelor, așa de bine caracterisate ale țerii. Și a­­cestă singurătate se va face cu atâtă mai multă cu câtă majoritatea republicană va fi mai răbdătore, mai moderată, mai di­bace în exercițială drepturilor­ sele.“ Monitorulü oficiale care, de la 14 Octobre, a părăsită pe d. de Bro­glie, ca să scape pe președintele Re­­publicei, și care póte trece ca orga­­nulă membrilor­ constituționali ai Senatului, zice că acesta partită va fi chemată să primesc­ sarcinele pus­terei și se ’ndeplinescá delicata sar­cină d’a readuce sănătatele practice parlamentare. D. de Mac-Mahon. Zice acestă Ziară, este otărîtă a nu urma pe bonapartiști, cu tóte că aceștia ’i au oferită elementele unui minis­­teră „energică și puternică“. Déca nu va reuși în încercarea d’a constitui oă administrațiune în centrală dreptă, mareșalulă ’și va da demisiunea prin­tr’ună mesagră adresată Camereloră și ’n care va declara că, după ce a ’ncercată tóte mijlocele d’a guverna în sensulă conservatoră, nu mai pute rămâne în capulă afaceriloră. Germania.­După cum se pute judeca după deliberările comisiunii bugetare, nu se va acorda­­ de câte 90 milione din suma de 126,745,000 mărci, ce guvernul­ voia să le îm­prumute pentru a face clădiri pe sema statului. Acesta sumă va fi a­­cordată sub­ forma unui credită ex­­traordinară, așa în­câtă numai a cin­­cia parte va figura în bugetulă ce se examineza acum. Consimțimentul­ Camerei deputa­­ților­­ar­ fi necesară pentru fie­care din anii următori. Se crede aseme­­menea că suma de 29 milione 870,000 mărci ce ministrul­ justiției pro­pune a împrumuta pentru a face clădiri va fi forte multă micșorată. Italia.­ Demisiunea d-lui Zanar­­delli a fostă provocată de greutățile ce a întâmpinată în stabilirea con­­vențiunilor­ pentru esploatarea dru­­murilor­ de seră. Se scie că opiniu­­nile miniștrilor­ în privința acestei cestiuni erau împărțite. Călătoria cardinalului Manning la Roma urmeza a alimenta curiosita­­tea public­ă. Câți­va nuveliști mergă pena crede că arh­iepiscopulă

Next