Romanulu, martie 1878 (Anul 22)
1878-03-26
298 pe România o inculpă cu violarea tratatului de la Paris.“ Aci ffiarulu Pesti Napló, arătându cum a cucerită Rusia pe Tătari și pe Poloni, termină astüfelu : „ Ah! de n’amü păți totu asemenea și cu sacrificarea Basarabiei, care formeză artera de vieță a statului română. Nu e de multă de cândă bătrânuță Palaczki fisese că descălicarea Turciloră și Unguriloră în Europa a înapoiată cu secole desvoltarea raselor slave. Acum aă isprăvită cu Turculă, rendulă o ală Româniloră și Maghiariloră, și, déca Peste? Lloyd găsesce ca dreptá pretențiunea Rusiei în privința Basarabiei, și daca progresămă astăfelă în cunoscința drepturilor, atunci,Joc, nu sciu cum își închipuiesce onorabilulă scriitoră ală acelui articolă că interesele nóstre vor fi apărate la închiătarea păcii.“ Citimă în „L’Economista di Maltai" : ROMANIA. Victoria surîde și de astă-dată Românilor, acestei națiuni ce se chiamă după numele vechiei sale mame. Trămite mă acestui poporă uă salutare frățască, reamintindu-ne că Traiană, după ce nimici pe Daci, spre a repopora acestă pämeniu, trămise ginte romană, ginte care sciu, după optă-sprezece secoli, și în mijlocul invasiunii mai multoră sute de ordii barbare, sciu să conserve suvenirea vechiei patrii atâtă de bine, încâtă chiară a fi limba sea este ună viă dialectă latină. Traianu I scose din căminele lor, spre a pune uă gardă sigură și credinciosa la otarele imperiului, erü dănșii îndepliniră acestă sarcină, în timpă de mai mulți secoli, într’ună modă gloriosă, deși uneori sórtea nu ’I favorisa. După căderea imperiului, urmară a-și face datoria, mai ântâiă contra Ungurilor, în urmă contra Turcilor, sacrificândă averea și viața loră. Déca fu ună prință română care de tema Maghiariloră se alia cu Turcii fu și ună Radu II care apăra pe Bulgari și pe Sărbi în contra Otomanilor, și repurta victorii, fu și ună Ion Corvin, care și dănsulă era de ginte română. Putemăace că spre anulă 1412 ei fură adevărata stavilă a Europei în contra Turcilor, căci Ungurii și Polonii veniră în ajutoră un p ană mai în urmă. La Nicopoli(1396), la Varna (1444), apărară într’ună modă gloriosă posițiunile lor, în contra Turcilor, și, deci Chreștinii nu eșiră învingători din acele lupte, nu trebuie să uitămă că fiii coloniei lui Traiană uimiră lumea prin bărbăția lor, și, deci ceilalți soldați i-ară fi imitată, puterea otomană, sugrumată în leagănul său, n’ar mai fi putută tulbura pacea Europei. Veni mai în urmă, asupra Românilor, dominațiunea turcă, supt blânda formă a protectoratului; principiul naționalității easele rămase întipărită în inimă. Apăsați de două imperii puternice, Austria și Sublima Portă, ei conservară totodeuna speranța independinței. De la tentativa lui Horea, care voia să fundeze ună imperiă dacică, pănă la episcopulă din Blaștă, care în Masă 1848 convocă pe Români într’uă câmpiă unde veniră ca la 50.000, acestă poporă țint necurmată la libertatea mea.......................................... A<a, Românii se siliră, (adasă-o și principele Carol) luptândă contra inamicului comună, a sustrage pe Chrescinî de supt jugulă Turcului. Sartea armeloră surîde acesteoră valoroși oșteni. Să nu uite ănsă, ei, înalta sarcină ce li s’a încredințată, precum se încredințase strămoșiloră soră: aceștia aveau paza porțiloră imperiului. Vomă (Țce Românilor) împreună cu „ Coffaro“ 1), a cărui autoritate este cunoscută : —Sartea vă surîde a<Ț, gândiți- 1). plavii forte răspândită din Genova, vă insă la bătrânulă Esopă, și la resultatulă alianții închiriate între regele păduriloru cu animalele cele mici. Leulă și-a luată partea; faceți-vă și voi una, care să asigure viitorul vostra națională. Nu uitați că, după cum fruntariele Italiei suntă Alpii și marea, astăfelă adevăratele fruntarii ale României sunt : Carpații, Nistrul, Dunărea și marea Negra. SERVITIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 5 Aprile. Camera Comunelorű.— D. Northcote dice că va fi de trebuință de a mai cere noui credite suplimentare. El propune de a spori unele imposite. zice apoi că nu s’a mai urmată nici oă negociare ulterioră cu privire la întrunirea congresului. Sporirile de imposite propuse de d. Northcote sunt acceptate. Portsmouth, 5 Aprile. — Vasele de transportă au primită ordinul de a sta gata pentru a pleca în 48 ore. Londra, 5 Aprile. — Lui Standard se telegrafieză de la Berlin că s’au dată ordine de mobilizare în cele patru din urmă districte militare din Rusia. Londra, 5 Aprile. — Times dice că e probabilă ca principele Gorciakoff se declare, după circulara marchizului de Salisbury, că nu se mai crede ca congresulă se potă resolve cestiunile salevate. Londra, 5 Aprile. — Daily Telegraph dice că Rusia cere ca principele Muntenegrului se se pregătescă pentru reînceperea ostilităților. Principele Nichita ia tate măsurile pentru a se conforma acestei cereri. Londra, 5 Aprile.— Camera de comerciă din Edinurg, liberalii din Bath, Arlington, Peterborough, York și din alte orașe au adoptată resoluțiunile ostile politicei răsboinice a guvernului englesă și favorabile unei politice pacinice. St. Petersburg. 4 Aprile.— Journal de St. Petersbourg combate circulara marchizului de Salisbury și susține că guvernul englesă n’are nici uă opiniune, deorece, cu tote că recunosce că reîntorcerea la vechia stare de lucruri ar fi cu neputință, totuși nu propune nici uă soluțiune. Roma, 5 Aprile.— Engliteza ar fi declarată că nu refuză de a stabili legături diplomatice cu Vaticanulă, dorit că ’și reservă dreptul de a propune basele înțelegerii. Vaticanulă a recomandată episcopilor catolici din Germania de a nu face nimică din ceea ce ară putea se împedice negocierile eventuale, avândă de scopă de a restabili legăturile între Vaticană și Imperiul Germaniei. Rusia cere Vaticanului de a accepta de basă statu quo actuala spre a putea trimite ună ambasadoră pe lângă Vaticană. Berlin, 5 Aprile. Contrariă scomotului răspândită că se pregătia mobilizarea, că ofițerii în retragere erau chrămați, că concentrarea trupelor pe frontaria austriacă era iminentă, ministrul de resbelă a declarată astăzi Reichstagului că tote aceste sciri sunt false. Viena, 5 Aprile. — D. Brătianu a plecată la Berlin. Berlin, 5 Aprile. — Gazetta Germaniei de Nord accentuiază că Germania este nepărtinitore și că tratatul de la San-Stefano nu este ună obiectă de îngrijire pentru dănsa. Germania nu invidiază succesele Rusiei, care este_uă putere amică; însă n’ar fi indiferentă Germaniei ca Rusia, prin pretensiunile săle, să se pună în oposițiune cu celelalte state, care sunt asemenea state amice. Evenimentele nu producă impresiunea că negociatorii de la San-Stefano aă avută nelipsită din memoria lor, marginea concesiuniloră ce ară pută obține puterile interesate. Rusia n’ară pută să execute tratatulă în întregul său decâtă cu prețul unui noă resbelă. Rusia ară fi trebuită să se înțelegă cu puterile interesate după căderea Plevnei. Austria spuse chiar înaintea acestei epoce care suntă condițiunile săle. Principala greutate nu constă în pretensiunile Englitezei și Austriei, ci în aceia că Rusia este actualmente legată prin ună tratată solemnă. Cele trei puteri suntă în acordă asupra necesității unei reforme totale. Antagonismul nu există fără în principiu. D’aceia se pote spera că se va găsi ună mijlocă d’a concilia într’ună modă formală interesele care suntă în jocă. Paris, 5 Aprile.—Germania se silesce a împăca pe Rusia cu Austria. Nu se așteptă nimicăotărîtoră înainte de răspunsul principelui Gorciakoff la circulara marchizului de Salisbury. ROMANUL I, 26 MARTIU, 1878. Londra, 5 Aprile.—Camera comunelorű.— D. Campbell va propune Luni să se adauge adresei ună paragrafă, rugândă pe regina să primescă conferința preliminară propusă de Germania, să se abțină de orice acțiune isolată în afacerile în care Englitera nu are ună interesă directă și să informeze puterile că Anglia este gata să sprijinăscă orice acțiune comună în scopul de a se opune la ună actă de perfidiă pe facă și de spoliare a Rusiei în contra României. D. Smith dice că chiară ș’acum se află forțe respectabile în apele Chinei și ’n Oceanulă Pacifică, dără că cu tote astea va mai trimite uă noă vasă cancerată. D. Burke dice c’a ordonată d’a se face uă anchetă asupra asasinatului d-lui Agle și că, la observațiunile făcute de d. Layard, Porta a promisă de a împedeca reînouirea unor asemenea atrocități. Atena, 5 Aprile.— Panceratele grecesci George și Olga vor pleca mâne la insula Skiatos. Insurginții de la Karditas aprope de Agrafa au respinsă pe Turci. Turcii au perdută 500 omeni, insurginții 40. Delegați ruși și turci sunt așteptați în Creta pentru a pune tratatul în aplicare. S’a răspândită scomptură că Enghtera va ocupa Creta. Ostilitățile sunt suspendate. Armata turcescă s’a refugiată în fortărețe. Guvernul provisoriă e compusă din șapte membri. Erăa chiemată supt arme cele douăzeci de provincii din insulă. llesbelulu elefantului cu balena. Diarură franceză Les Débats crede că resbelulă între Anglia și Rusia devine din ce în ce mai probabilă. El nu crede însă că scopul Englitezei pate fi da nimici opera de eliberare săvârșită de Rusia. Anglia este preînțeleptă ca să nu scie că sunt restaurări imposibile și pră umană ca să le încerce. Ea scie asemenea că resbelul, din care Rusia a eșită victoriosă trebuie să aibă nesce urmări neînlăturabile. Scopul Englitezei este forte simplu, forte lămurită și restrânsă : ea voiește să facă pe Rusia a recunosce că cestiunea Criintelui este uă cestiune europenă și nu pate fi resolvată decâtă de Europa. Anglia esteotărîtă a nu recunosce tratatul de la San-Stefano și a împedeca prin tote micilacele ca ele să devină ună faptă împlinită. Rusia va fi slată atunci putem primi ună Congresul în care tote puterile vor intra pe ună piciură de deplină egalitate și în care situațiunea Orientelui va fi regulată nu în interesulă Rusiei, ci în interesul generală, fără a uita pe acela ală poporațiunilor creștine de la Balcani. Esaminândă apoi posibilitățile resbelului, dinrură Les Débats zice că întori ce casă elă va fi lungă și intermitentă. „Sartea luptătoriloră nu se va oțărî pe uă câmpu de bătălia, prin mari lovituri precum s’a vădută mai odinioră. Anglia nu visăză gloria d’a bate armatele săă d’a lua forturile rusescî; pare chiară că nici nu e pregătită pentru acesta. Ceia ce voiesce ea este a seca cu totulă pe Rusia în omeni și în bani, prin uă resbelă pe care lă va face se dureze câtă timpă îi va trebui ca se se ruineze inamiculă, fără se se despuie ea ânsăși unoră perderî pre simțitore.“ Se zice că principele de Bismark ar fi definită resbelulă între Anglia și Rusia : „ună duelă între ună elefantă și uă balenă“. Iiarul Les Débats recunosce că ambii adversari dispună de maroce de luptă cu totul diferite; însă, dice esă, credemă că balena ară pute se facă multă rău elefantului. Ea nu va eși din elementul ă săă firescă, care este marea, deră va sili pe grosolanul ăseă inamică să rămână nemișcată și armată într’ună postă forte necomodă. Tóte soirile care ne vină din Oriunte spună că armata rusescă sufere forte multă de epidemii și mai cu semă de tifusă; ce va fi deră cândă căldura verei va succeda primăverei? Rusia va fi silită se grămădescâ în câte-va punte mase de omeni, care nu vorăși dui acolo fără pericolă. Concentrările sunt începute, și, cu totu numărul ă 1 oră, Rușii întâlnescă mari greutăți; se anundă că ară fi invitată pe Sârbi se ocupe Sofia, ca se fie disponibile propriele lor puteri și se le îndrepteze spre Sud. Deră nu numai pe marginele mărei de Marmara Roșii voră trebui se grămădescă armate mai multă scă mai puțină numerose. Englesii, ajutați de puterea loră maritimă, vor amenința în curândă tóte castele Rusiei; ei voră intra în Baltica și în apele nordice. Ca se -și păstreze castele și se prevedă oă debarcare al cărei momentă și rocă voră fi totă-de una neșigure, Rusia va trebui se ță pe piciură de apărare armate forte mari. Va avea pute omeni destui ca se repareze perderile ce voră fi causate de bóle, deră va avea ore destui bani seă destulă credită ca se inlocuiesca banii perduțî ? In acesta constă slăbiciunea Rusiei și puterea Angliei ! Francia a putută plăti 5 miliarde fără se se ruineze, Anglia ară pute se chieltuiescă 5 miliarde ca se susțină resbelul, fără se o coste mai multă. Rusia va puteare se resiste? A pune,întrebarea este a o resolve. Anglia compteză înainte de tate asupra timpului ca asupra unui aliată al seă; se înțelege de aci că nu se va grăbi a declara resbel. Nu ea va începe; din contra, va lăsa pe Rusia se găsescă mă casus belli. Rușii, dice vă depeșe precare, ară fi pusă deja pe Turci înainte, ca se cară Angliei se se tragă din marea de Marmara, și este de credută că că asemenea somațiune va fi reînvuităjit că Englesii vor urma a respunde în acelașă modă, adică nu se voră duce de câtă cândă Rușii se voră depărta de la Constantinopole. Resbelulă va eșideră mai curândă saă mai târziiă din acestă greutate și atunci, după tote probabilitățile, actulă ântâiă ală Englesiloră va fi d’a ocupa Galipoli ș’ ală Rușilor, d’a intra în Constantinopole și de a ocupa rîpa europenă a Bosforului. Rușii nu voră fi departe de Bulair;ense puși între două flote englese, una la Nordul, alta la Sudul, lungeî peninsule Galipoli, ei nu voră pute se rămână multă timpă acolo. La Constantinopole și pe Bosforă voră fi mari tari, însă. Englesii i vor amenința necontenită cu uă debarcare, ei nu vor eșita se bombardeze orașul, și, stăpâni pe rîpa asiatică a Bosforului, voră neliniști pe inamică pe rîpa opusă. Dăcă Bosforul este forțată și dacă vasele englese intră în marea Nagră, se înțelege de sine care vor pute fi urmările acestei împrejurări. Rușii voră avea întână comunicațiunile loră tăiate spre mare, și apoi Englesii, luândă Burgas ori Varna, voră pute se compromită comunicațiunile loră pe uscată și, mai multă, costele cele mai bogate și schelele cele mai active ale Rusiei voră fi espuse la loviturile inamicului. Diarui? Les Débats se întrebă apoi ce reă pate face elefantul balenei. „Rusia va încerca vre uă espedițiune în India ? Cine ară pute-o crede ? In adevără, cu generali ca ai sei, generali care nu cunoscă nici uă stavilă, și soldați care se aruncă cu fruntea plecată în pericolă, Rusia ară pute, cu mari cheltueli, se transporte că armată în India, cu condițiunea d’a perde două treimi din acestă armată pe drumă. Ense ’i-ară trebui să părăsescă posițiunile sale în Turcia. Ară trebui încă multă timpă și lungi pregătiri. Déci Englitera întrevede acestă perspectivă, nu este decâtă într’ună timpă forte depărtată, și d’aceea ea va grăbi întâmplările, va face resbelulă imediată și va seca pe Rusia în Europa fără să’i lase timpulă trebuinciosă ca să se gândască seriosă la Asia.“ Trecândă în fine la conclusiunea acestei priviri asupra rasei noui a cestiunei orientale, diarusă Les Débats zice : „Dacă, cumă este de credută, Anglia va eși victoriosă, Rusia va fi silită să recunoscă dreptulă puteriloră d’a resolva în comună uă cestiune care le intereseză pe tate; și Anglia, printr’uă fericită fatalitate, care s’a întâmplată de mai multe ori în istoria ei, aparândă interesele sale va salva interesele Europei și va menține între națiuni echilibrul, care asigură libertatea loră.“ —TM——— Vederile Italiei în cestiunea Cuiintelui. Diavoiă Riforma, din Roma, publică uă corespondința apărută în Tarele de la Torino, care conține amănunte forte interesante, privitóre la politica orientale a fostului ministeră italiană : „...In scurtulă timpă ce a durată ală douilea cabinetă Depretis, s’a pusă pe tapetă, c’uă stăruință prudinte, deză energică, crearea unui mare regată din Grecia, dândă Italia impulsiunea în favorea naționalităților apăsate. Fostul ministru de interne, ajutată de dibaciul fiscă șefă de cabinetă, d. Pietro Chiara, atâtă de esperimentată în politică, și, cu totă tinerețea sea, însărcinată cu misiuni în străinătate, pe care le îndeplini c’ună tactă extremă ș’uă mare abilitate, obține adesiunea mai multor guverne însemnate pentru admiterea Greciei la Congresul viitoră. Fostul ministru de interne avu intențiunea nouei case politice care se pregătesce, și lui ise cuvine onorea d’a fi înțelesă că elenismul este uă basă seriosă de operațiune în complicațiunile ce pară a fi inevitabile. „...Ună mare regată ală Greciei, constituirea Albaniei într’ună stată liberă și autonomă, Muntenegrulă, Serbia, Bulgaria, suntă ideile politice externe ale celui d’al douilea ministeră Depretis, susținute cu eficacitate pe lângă guvernele europene și aprobate de opiniunea publică.“ ........ SOIRI D’ALE 3?ILEI. .Din capitală. D. locotenentă-colonelă Al. Candiano-Popescu s’a întorsă alaltăieri din misiunea, cea avută la Tiflis, d’a înmâna marelui duce Mihail ordinulă Steua României. Primirea ce i s’a făcut pretutindeni, atâtă din partea marelui duce câtă și a tuturoră Rușiloră, a fostă din cele mai măgulitore, atâtă pentru Candiano câtă și pentru armata română. * D. colonelă Hóiban s’a întorsă asemenea din misiunea în care a fostă trimisă pe lângă Maiestatea Sea regele Italiei Umbert I. Atâtă M. S. Umbert câtă și alți bărbați însemnați ai Italiei au făcută să frățescă primire d-lui Hóiban, lăudândă armata română pentru purtarea iei. * D. primă-ministru a sosită ieri dimineța la Berlin. * Din causa unui accidentă pe calea ferată, trenulă accelerată nu va sosi în gară de câtă la 5 ore sera. Din provincie. Staua României de la 23 a. c. ne spune că Marțin a intrată în Iași nouă trupe rusești, venindă din Rusia. Se zice că aceste trupe să se remână ca garnisonă în acelă orașă.* Citimă în acelașă Țară. Din motivul unei circulare ministeriale, mâneroul, în camera primului președinte al tribunalului Iași, se vor întruni toți magistrații acestui trib, împreună cu membrii parchetului, pentru a chibzui și a-și da opiniunea asupra a trei proiecte de lege: 1) pentru înființarea juraților în comunele rurale și anume: alegerea unui jurată în fiecare sată unde ară exista uă biserică scă uă poporațiune de 30 familii; 2) pentru reorganisarea judecătoriilor de pace, împărțită în două categorii, având a fi asimilați cu membrii de tribunală și având a fi remunerați cu 269 seă 300 lei pe lună, cerându-li-se, pentru a fi admiși în aceste funcțiuni, diploma de doctoră seă licențiată în dreptă; și 3) pentru reformarea câtorva articole din codură civilă, relative la clausele penale, care se obicinuesce a se insera în diferitele obigațiunî precum și la procentele banilor împrumutați, care se vor aprecia de judecată în fiecare casă concretă și care procente se voră putea reduce până la 12 la sută. * Curierulu de Galați anunță că d. ministru de externe, în unire cu cele de interne, au luată disposițiune ca, printr’oă comisiune compusă de d-nii prefectă, primară, și președintele comitetului permanentă [din tote județele de pe malul Dunării, să se constate tóte păgubile causate averii publice sau private de către Turci, în timpul și mai naintea declarărei resbelului românoturcă. Din afară, Morning Post afla că Sultanulu a conferită celebrei filantrope lady Burdett Gontts marele cordonă al ordinului Medjidie, ca semnă de recunoștință pentru numerósele ajutore ce a trimisă refugiaților, prin intermediarul asociațiunii Turkish Compassionate Fund, între ale cărei fondatore se numără și dânsa. „Uă asemenea favore a fostă acordată pentru prima oră de Sultană unei femei. * In Francia 15 colegiuri electorale sunt convocate pentru 7 Aprile, în urma a 14 invalidări și unui deces. SENATULU Ședința de Mercuri, 22 Martie 1878. Ședința se deschide la 4 ore după amedî, supt președința d-lui Dim. Brătianu. După aprobarea sumarului, se pune la votă amendamentulă d-lui Ion Ghica la art. 15 din proiectulă pentru interpretarea legii electorale. Votută fiindă nulă, se iea în desbatere proiectulă pentru plata rechisițiuniloră.