Romanulu, iunie 1878 (Anul 22)

1878-06-30

612 Guvernulu și opiniiunea publică în Englitera­ Le Temps din Paris, vorbindu des­pre conversațiunea de­­ mai susü în­­tr­e principele de Bismark și cores­­pondintele­­ ziarului Times, i­e: Va fi curiosu d’a vede ce va crede pu­­bliculu engl­esa despre esplicările ce i-a datu președintele Congresului. Dacă se va re’ntorce în favorea cabinetului, trebuie se mărturisiit că de departe va reveni. In a­­cesta momentu, la vecinii noștri e uă iri­­tațiune estremă și generale. Ea nu s’arată numai în foile sectare ca Daily­ News, care vorbescu unii publică cu cultură inferioră, ci diare, uă­dinioră otărîtu ministeriale, as­­tăzi s’arĕtu cele mai ostile. Totu așa este și cu grupele politice: acelea care susținu­seră cabinetulu pentru că nu vedeau ur­­mându­uă politică naționale și otărîta, se indignezu acum de decepțiunea ce li­ s’a ca­­usatu; aceia, pe care îi térasce și ’i înga­­jezá politica lordului Beaconsfield, vedu cu îngrijire steua capului lor, întunecându-se; oposițiunea în sine, bătută și dislocată, cum era vă­dinioră, se curagiu și se pregătesce a resturna unii adversară, acum uă sună atâta de popolară ș’atâta de puternică, eră astădi uă causă de uimire și de scandală pentru partita lui. Vorbin dă despre speranțele la care dedese nascere circulara lordului Sa­lisbury și chiemarea trupelor­ indie­ne și despre succesele ce se presu­punea că va câștiga politicii englesi la Berlin, țlice:­ală (lordul) Beaconsfield) trebuie se schimbe titlul­ de comite p’un coronă ducale și se primescă jaretiera. Trebuie să disolve Camera comuneloră, se facă alegeri noui, se câștige uă majoritate care să ’i asigure, lui și partitei sale, guvernată pentru mulți ani. Ș’acum ce rămâne din aceste visuri ? Acela care vă­dinioră era comparată cu Chatam se opune d’a nu mai fi în defini­tivă pentru posteritate de câtă ună aven­turieră politică: Ziarul­ Les Débats, de la 9 lun­i, se miră că tata lumea acasă pe Ro­mânia pentru cestiunea Evreiloră, „cândă,­­zice marele organü franceză, acesta cestiune nu este uă cestiune de intoleranță religiosă, ci vă cești­ pentru vieță“ precum $ice Darvin”. Le Courrier du Soir de la 7 Iu­­lie susține drepturile României și zice că cestiunea Evreiloru este una din acele cestiuni care nu se resol­­vă printr’unu articolu de tratatü. „Nu prin fraie se póte face opera neperitare a timpului* și ca exemplu Le Courrier du Soir citeză situațiunea Evreiloru din Algeria, unde egalita­tea drepturiloru a fostu proclamată fără vreme. Din Bucuresci se scrie­­ Ziarului Times : Emanciparea Evreiloru este rea înțelesă în Europa, fiindă­ că ea este privită în generală ca uă persecuți­­une religiósa. Deja literală nu este asta­felű. Poporațiunea română nu este contra Evreilor, pentru că suntă Evrei, ci contra acelei clase numită a speculanților­ de bani, care va to­­mă poporațiunea. Clasa de jos­ a Evreilor­, care despaie tera, este a­­ceia în contra căreia se întorce ori­cine, pe când­ clasele civilizate sunt­ respectate și primite prin societate. Londonez Journal de la 6 Iulie, reproducendă aceste rând­uri din Times,­­zice : „Este multú adeverit în cele spuse de limes. Mulțime de Evrei emigrați în România simtă ca să plagă peste țară, fiindă­că, prin ușură și hrăpiri asupra poporațiunii, o va téma fórte multă. In Austria, și mai alesă în regatul­ Galiției, este acelașă casă, și, când­ s’a introdusă pentru acestă provincia austriacă legea asupra ușu­rei, apoi acestă lege a fostă îndrep­tată în cea mai mare parte contra ușurarilor. Evrei grămădiți acolo. Și, pentru că Congresulă s’a ocupată cu cestiunea Evreiloru, apoi ară fi fostă bine decă elă și-ară fi îndreptată a­­tențiunea și asupra desperatei posi­­țiuni a Evreiloru din Rusia. “ CONGRESUL!! (Ședința a 15, de Luni, 8 Iuliu 1878.) In acestă ședință care a ținută de la o­­rele 2 pene la 6 Congresulă a ascultată raportulu comisiunii pentru regularea frun­­­­tariiloru. Tote fruntariile, ale Bulgariei, Serbiei și Muntenegrului, au fost­ primite după proiectul­ comisiunii, după ce au fost­ mai ântâiă desbătute de represintan­­ții Engh­tezei, Rusiei, Austriei și Turciei. Desbaterea amenunțelor­ în cestiunea Ba­­tumului a fostă amânată pentru ședința următore. Totă în acestă ședință a fost­ ascultată și represintantele Persiei Malkum-Kahn. S’h­otărîtă a se ceda Persiei orașul­ Kotur cu ună mi­ca teritoriu. Valea Alașgert și Baiazidulă aă rămasă Turciei. Cestiunea insulei Cipru n’a fost­ încă pusă la ordinea dileî și se crede că lor­dul­ Beaconsfield nu va face nici oă pro­punere în astă privință. * Asupra principielor­, de care a fostă condusă comitetulă­ militară în delimitarea granițeloră,­­găsimă în­că depeșă către Neue Freie Presse următorele motive: Co­­mitetulă a voită se asigure Turciei ună teritoriu care să garanteze în câtă­ va esis­­tența­rea din puntură de vedere militară. De aceia a căutată se -i vedea câtă se va pute mai multă din teritoriul­ de la ma­rea Egee și se aducă partea vestică, Al­bania și Macedonia, într’uă legătură co­rectă și naturală cu Tracia; pentru a a­­junge la acestă scopă a­esclusă Albania și Macedonia din ori­ce combinațiune, re­­dându-le Turolei ca provincii ale iei, era pe de altă parte­a mărginită Bulgaria la teritoriul­ vilaietului dunăreană de mai ’nainte, adică țera care se ’ntinde la nor­­dul­ Balcanilor, adăugându-se basm­ul­ li­­kerului din sangiaculă Sofiei. Totă greuta­tea delimitării militare s’a pusă pe împăr­țirea acestui sangiacă. La porta lui Traian, în apropiare de Tehtiman, s’a lăsată Tur­ciei oă liniă prin care, după părerea cer­­curilor­ militare, e în posițiune d’a apăra tóte păsurile și trecetoale care mergu spre valea Mariței. Afară de acesta, „s’au mai dată Forței văile Mesta și Giuma, în care nu locuiescă de­câtu Turci și Fomacî și cărora se dă un mare însemnătate pentru cultivarea pământului și mai cu semn pen­tru cultivarea tutunului. Delimitarea Rumeliei e cunoscută din descrierile precedente. Autonomia acestei provincii se mârginesce numai în pri­vința administrării. Influinta nemărginită a, iulia d­aupfa nisposutei oru, comunicațiu­niloră și serviciului militară remâne nea­tinsă. La delimitarea Muntenegrului s’a avută în vedere d’a deosebi totă ce e elementă albanesă său catolică, și de acea Albania a și rămasă neatinsă. S’aă încorporată însă la Muntenegru acele ținuturi în care locuiescă poporațiuni de origine curată slavă. In ceia ce privesce Antivari, se idice că atâtă orașulă câtă și districtulă voră fi supt protectoratulă Austro-Ungariei, chiară și ’n privința administrați­unii. Fruntariile Serbiei asemenea sunt­ cu­noscute. La delimitarea loră s’a avută în vedere ca acestă principata să se mărgi­­nescă pe d’uă parte cu Bulgaria, pe de alta cu Albania, va se­­ jică cu două po­­pore care sunt­ opuse celui sârbă, prin care se paralizăză ori­ce aspirațiune de mărire a Serbiei. regulamentului. Conferința profesori­­lor­, deca se póte ’ntruni, recitesce regulamentuliî și vede că articolele lui nu permită să se ia nici uă mă­sură, care s’ară putea aplica în sta­rea actuală a lucrurilor­. Profeso­­rele lasă atunci lucrurile cum suntă, și elevii care lipsescă se înmulțescă din ce în ce mai multă. Profesorele dă lecții de învățată pe de rostă, teme de scrisă. Elevii vină fără teme și nesciindă lecția. Ce e de făcută? Profesorele dă uă pedepsă aceloră care n’am făcută ni­mică. Pedepsa nu s’aplică. Pentru ce ? Pentru că nu s’aplică. Ună elevă vorbesce, face scomptă, tulbură clasa. Profesorele îlă pedep­­sesce ca să rămâie la scala după clasă până la 5 — 6 ore, după regu­­l­amantă. Uă cameră specială lip­­sindă pretutindeni pentru elevii pe­depsiți, ei sunt­ puși într’uă clasă. Decă, la teși­rea din clasă, ei n’au putută să fugă pe ușe, deschidă fe­restra și fugă. Ce póte profesorele? Nimică. Ună profesore n’a venită să ’și facă clasa, elevii săi rămână, aștep­­tându’lă unii în curte, alții prin coridare, alții la ferestra claselor­ vecine, toți făcendu scomotă, jucân­­du-se, strigândă, bătându-se. Ce potă profesorii care au trebuință de li­niște și care audă acestă scomotă, care are u­ă resunetă în clasele loră și tulbură liniștea acestoră clase? Nimică. La tote întrebările ce amă pusă, amă fostă obligată să constată ne­putința profesorului. Trebuie dorit ca ministerul­ să se îngrijescă de acestă situațiune atâtă de păgubi­­tore pentru elevi, pentru profesori și pentru studie în genere. Modulă de îndreptare este lesne de găsitu și­­ să vomă arăta mai de­parte, căci e strînsă legată cu alte cestiuni, ce avemă a examina. Constatămă anteiă relele ș’apoi vomă veni la îndreptarea loră. Reforme în învățământului publicu­­l) iii. Gimnastele și Liceele trebuie să fia locuri nu numai de învățămsntă ci și de bună crescere. Scolarul­ trebuie să învețe în ele acea dis­ciplina ce ’i va fi trebuinciosă în societate, acelă respectă de sine și de cei-l­alți, acea ascultare de legi fără care omulă n’ajunge a fi ună cetățenă liberă. Disciplină, la noi, nu există, și nu póte esistă, pe câtă timp, scólele nóstre voră fi organisate cum suntă astăzi. Cu tóte regulamentele votate, ti­părite, afișate, frecventarea scalei nu este obligatoriu. Nu există ună profesoră care n’ar­ pute să citeze trei-patru elevi în fie­care clasă care nu vină de câtă din cândă în condă, pentru a’și scuza absințele printr’­una biletă a cărui autenticitate ră­­mâne totă-d’a­ una îndouială. Alții nu’și scuseră absințele nici-vă-dat­ă. că lipsiții, este adevărată; ei bine, aă lipsită. Ce pate bietulă profesoră în con­­tra acestoră lipsiri? Cere aplicarea 1­. A se vede RomâniU de la­ 38 iuidii, ROMANULU, 1 IULIU, 1878 Pregătiri de restrielu. Ifiarulu Fanfulla din Roma primeșce de la una amică care călătoreșce prin Rusia de sud, nisce scrii despre activitatea mi­litară ce domnesce acolo și care decă s’ară confirma ară fi destulă de îngriji­tore. După informațiunile diarului italiană, s’au făcută însemnate lucrări la întăririle din Kiev și la diferite distanțe împregiurală orașu­lui s’aă așociază baterii nouă. Arsenalul­ d’acolo, care cu pagină mai nainte era de totă neînsemnată, a devenită în câte­va luni cela mai însemnată din totă Rusia a­­pusană. Se facă necontenită baterii care se zice că voră fi îndreptate spre granița au­striacă. Magaziile cele mari sunt­ aprovi­­sionate pe um­­ană întregă pentru 250,000 omeni. Se clădescă mereu magazii noui pentru provisiune și ,se zidescu casarme pentru 100,000 omeni. Z­ece mii de cor­turi au sosită din Germania. In depositele din Kiev stau gata uniforme și arme pen­tru 250,000 omeni, care, în casă de res­­belă, vom­ fi înșirați pe țermubi de la ră­sărită ale Niprului. Ună numerü egală de trupe pote sta în Odesa, spre a ocupa li­niile dintre Kișineu și Iecaterinoslav. Cele­­l­alte trupe de reserve, împărțite în divi­­siuni, ară ocupa Taganrog, Charkow, Ku­­rok și Cernigow. Citimă in Neue Freie Presse: „Pe cândă Congresul­ se află în aju­­nul­ semnării păcii de la Berlin, Rușii își urmeza pregătirile fără încetare. După cum anunc­ă diarul­ Yachta, Mercuria trecută, 26 Iunie, a sosită de la Hamburg la Cron­­stadt vaporulu Holsatia, cea d’ântâia co­­rabie din flota voluntară. Holsatia are u­ lungime de 360 piciore, ua lărgime de 40 piciore și uă adâncime de 23 piciore. Ea póte să ia cărbuni pentru 30 zile de mergere necontenită. Prec­um­ ies e de 500 până la 600,000 ruble, piarul­ Mosk. Veci elice că afară de Holsatia s’aă mai cumpărată vaporele Hamonia și Turingia, care ase­menea sunt­ așteptate să sosescă bilele acestea la Cronstadt. Citi­mă în Iremdenstatt de la 6 iulia : „După cum ni se telegrafieză din Ber­lin, între cornițele Coiti și d. de Launay, ambii plenipotențiari ai Italiei la Congreso, s’aă ivită ore­care dhergințe de opiniuni. Fanfulla anuncță că ’n zilele din urmă s’aă schimbată multe telegrame între Pa­lazzo de la Consulta din Roma și delega­ții italiani la Berlin, prin care s’a accen­tuată părerea ministerului ca Italia să nu rădice la Congresă cestiuni care ară pute sé tulbure bunele relațiuni ale sale cu Austro-Ungaria. — Cu acestă ocasiune,­­fi­­ee oficiosulă Fremdenblatt, nu putemă să nu facemu mențiune de scirile ce ne so­sescă din tote părțile despre pregătirile de resbelă ce se facă la granița de nord­ a Italiei. Astă­feră de exemplu se anunc­ă, din Udine, că, din ordinile ministeriului de resbelă italiană, se facă acolo pregătiri extra­ordinare. Direcțiunea corpului de ge­­ntă ar­ fi așe­iată pe calea dintre Piani de Portis și Tolmezzo mine însemnate de pulbere, pentru ca, la casă de resbelă, să se potă tăia ori­ce comunicațiune. Aseme­nea măsuri s-ară fi luată de-a lungul­ căii de la Ponteba și de la Pulsemo. Se póte, dice Fremdenblatt, ca aceste serii să fiă cam exagerate, deră tocmai de aceia ară fi de dorită ca locurile competente să le reducă la adevărata loră valore. “ Corăbiile Himalaiai Orontes și Tamar aă plecată cu trupe la Malta. Corabia Si­meons asemenea a primită ordinul­ să plece la Malta la 10 a. c. * Diavulă rusă Novopje Vremja dice că dacă se va încheia pacea la Berlin, ea nu va ține de câtă ună timpă forte scurtă. ------—«9*——­__ SOIRI D’ALE PILEI. Din capitală. Monitorul­ de ieri publică decretulu prin care se ’ncuviințeză I. P. S. mitropolită primată ală României unu concediu de trei luni spre a merge la băi în străinătate pentru căutarea sănătății, eră afacerile e­­parehiei se voră dirige în acestă timpă de P. S. arh­iereă Vladimir Irinopoleos Su­hopan, vicarul s­fântei mitropolii. * Acelașă Monitoru publică decretulu prin care M. S. Domnulu bine-voiesce a numi pe d. Al. A. Beldiman, doctoru în dreptu, în funcțiunea de secretară ală agenției ro­mâne la Berlin, în loculü d-lui Chr. A. Balaș, care trece la postură, ce a mai acu­*■ «.*•«. -1­- -cr»—ț..rv ¥ Mir» stantinopole. * Ieri, s’a săvârșită în sala ședințelor­ Senatului, în presința M. S. Domnitorului, ceremonia distribuirea premierar, la elevii din scalele primare și secundare. Astăzi, se distribuie la elevele sculelor­ din Ca­pitală. * Societatea Crucea roșia din Bucuresci, după dorința mai multor­ persone de a cu­­nosce suma reală încasată de acea „ Cru­cea roșia11 și cheltuelele efectuate,[face cunos­cută că, de­și la venituri se vede suma de lei 5­40,6­3­9­96/00 și la cheltuieli lei 493,9709/oo, însă în aceste sume sunt­ mai multe cifre înscrise numai de ordine, în conformitate cu regulele financiare, deja suma reală încasată este de lei 421,936­67/00 și suma cheltuelilor­ este de lei 383,02477/oo. Din județe. Curierul­ spune că biletele ipotecare sunt­ primite, în Iași, al pari de către tote casele de comercia și de particulari. Menționatulă­­ Jiaru felicită pe guvernă pen­tru creditură ce a sorutit a câștiga bilete­­lorű ipotecare, printr-u­ emisiune mode­rată și face cunoscută abonaților­ săi că primesce cu plăcere plata abonamentului în bilete ipotecare. Steua României, iărăși din Iași, zice că Evreii cumpără bilete ipotecare chiar­ pes­te pari, cu speranța d’a se presința ca concurențî la moșiele statului, care trebuie se se vândă pentru retragerea aceloră bi­lete din circulațiune.­ ­Din străinătate. Se telegrafiază din Madrid că puterile străine au trimisă la Tanger nave de res­belă însărcinate a protege pe naționalai soră, în casuță cândă în Maroca s’ară pro­duce tulburări grave. * Uă telegramă din Atena anunciă, cu data de 5 Iulie săra,­că d. Bubulis a fost­ nu­mită ministru de resbelă în locul­ d-lui Sostero Petmezas, destituită. * Cu oensiunea aniversării independinței Statelor­­ Unite (4 Iulie 1776), membrii co­loniei americane din Paris s’au dusă Lunia trecută la cimitirul­ Picpus și să depută corone și buchete pe mormântul­ lui La­fayette. Poliția din Frankfort a închisă, după o­­­dinele guvernului germană, Cerea să cit­i: • critică din acelă orașă, în urma unei în­truniri, în care una redactore­alű Gazettei Frankfurtului, d. Curți, a pronunerată ună discursă electorale ală căruia zonă, după diarele locale, nu legitimără nici de cum uă asemenea măsură. D. Curți a adusă se­mințe ce s’a petrecută în Francia după a­­tentatele lui Louve și Fieselii, și, citând­­ cuvintele lui Benjamin Constant: „Dacă n­u luați libertatea individuală, libertatea pre­sei, libertatea electorală, nu mai există!Con­­stituțiune, nu mai e monarebiă, nici chia­r despotismu, deri ne dați revoluțiunea și a­­narh­ia­, a strigată: „Adevărata Interna­țională e reacțiunea. “ Comisarul­ de p­o­­­liție interveni în acestă momentă și de­clară întrunirea disolvată. Gazeta Frank­­furtului se întrăbă despre ce va fi permisă d’aci înainte d’a vorbi, dăcă se interdica uă întrunire, pentru că una oratoră a a­­dusu a­minte cuvintele unor­ oratori și ó­­meni politici chiaru conservatori, care con­damna politica actuală a guvernului. * Urcarea ce­a produsă Esposițiunea uni­versală în creșcerea încasăriloră imposi­­telor­ indirecte a trecută peste ori-ce a­ș­teptare. Guvernul a preveduse ună esce­­dinte de 10 milione din causa Esposițiun­ii bune, singură luna cea d’ântâiă (Maiaj a produsă 9,102,000 lei, adică uă [sumă aprope egală cu cea prevăzută pentru durat­a Esposițiunii. Veniturile lunei lunii nu sun m încă definitivă fișate; s’a putut­ totuși con­stata că luna a doua nu e întru nimică inferioră celei d’ântâiă în privința cres­­cerii veniturilor­ ș’a prosperității gen­­­rale.* încasările din cele d’ântâiă luni de l­a deschiderea Esposițiunii de la Paris, afara de cele de Duminecă, se urcă la suma de 3,122,903 lei noui.* fiarele parisiane anundță că guvernu­l francesü ară voi se da Parisianiloră ua a doua edițiune a marei reviste de la Long­­champs. Data fișată pentru acestă revistă ară fi 15 Septembre și loculă alesă ară fi ol­igonală de la Vincennes, de­ore­ce câm­­pul­ de alergări de cai de la pădurea Bo­­d­­logne e totă­ d’a­una ocupată tomna. La acestă revistă nu va mai lua parte armat­a teritorială; cei 200,000 reserviști, care vor­ fi supt arme la acea epocă, voră fi d’ajunsă pentru a da la trebuință efective formidabile. E cu putință ca guvernul­ să profite d’acestă solemnitate militară pentru a distribui armatei drapelele cele noui. * Dup’uă corespondință din Berlin, adre­­­­sată Gazetei Strasburgului, principele im­­­­periale ală Germaniei a înșciințată abia săptămâna trecută pe împăratulă că Reich­s­­tagulă a fostă disolvată și că au să se facă alegeri noui. Die Post, din Berlin, află că, în ziua de 5 Iulie, împăratul­ a ’mbrăcatu uniforma pentru ântâia dată de la atentată în cace, pân’acum, cândă se scula, s’acoperia c’a l­manta de lână albă. Dânsulă n’a permisă ca curtea’i militară să ’la vădă în acestă îm­brăcăminte și până în acea di n’a primită nici ună adjutante. * Se scrie din Berlin Gazetei Strasburgu­lui că ministrulă de comerciă ală Prusiei a trimisă direcțiuniloru drumuriloră do­feră din regată­ră circulare care ’i invită a opri d’a se colporta în gaze diare și im­primate ostile imperiului, și ’n particulară scrieri socialiste.* Acelașă diaru află că Hoedel și-a alesă ună apărătoră socialistă, pe avocatură Frey­­tag, din Leipzig. * D-nii Lasker și Bennigsen, capi ai par­titei naționale liberale din Germania, au pronunerată dilele trecute discursuri îna­intea alegătoriloră loră. D. Lasker a de­clarată la Saalfeld că nu va vota nici­ uă dată ,vă lege de escepțiune în contra unei partite determinate. D. Bennigsen s-a esprimată în acelașă modă în discursulu ce­a pronunețată U Hanovra. Acestă din urmă dratare a­disă între altele că trebuia a micșora contribu­țiunile directe și a mări pe cele indirecte. * Citima în Gazeta național. D. de Bismark a făcută cunoscută ma­gistratului (primăriei) că, după autorizarea principelui imperiale, a rugată pe mem»

Next