Romanulu, iunie 1878 (Anul 22)
1878-06-30
612 Guvernulu și opiniiunea publică în Englitera Le Temps din Paris, vorbindu despre conversațiunea de mai susü între principele de Bismark și corespondintele ziarului Times, ie: Va fi curiosu d’a vede ce va crede publiculu englesa despre esplicările ce i-a datu președintele Congresului. Dacă se va re’ntorce în favorea cabinetului, trebuie se mărturisiit că de departe va reveni. In acesta momentu, la vecinii noștri e uă iritațiune estremă și generale. Ea nu s’arată numai în foile sectare ca Daily News, care vorbescu unii publică cu cultură inferioră, ci diare, uădinioră otărîtu ministeriale, astăzi s’arĕtu cele mai ostile. Totu așa este și cu grupele politice: acelea care susținuseră cabinetulu pentru că nu vedeau urmânduuă politică naționale și otărîta, se indignezu acum de decepțiunea ce li s’a causatu; aceia, pe care îi térasce și ’i îngajezá politica lordului Beaconsfield, vedu cu îngrijire steua capului lor, întunecându-se; oposițiunea în sine, bătută și dislocată, cum era vădinioră, se curagiu și se pregătesce a resturna unii adversară, acum uă sună atâta de popolară ș’atâta de puternică, eră astădi uă causă de uimire și de scandală pentru partita lui. Vorbin dă despre speranțele la care dedese nascere circulara lordului Salisbury și chiemarea trupelor indiene și despre succesele ce se presupunea că va câștiga politicii englesi la Berlin, țlice:ală (lordul) Beaconsfield) trebuie se schimbe titlul de comite p’un coronă ducale și se primescă jaretiera. Trebuie să disolve Camera comuneloră, se facă alegeri noui, se câștige uă majoritate care să ’i asigure, lui și partitei sale, guvernată pentru mulți ani. Ș’acum ce rămâne din aceste visuri ? Acela care vădinioră era comparată cu Chatam se opune d’a nu mai fi în definitivă pentru posteritate de câtă ună aventurieră politică: Ziarul Les Débats, de la 9 luni, se miră că tata lumea acasă pe România pentru cestiunea Evreiloră, „cândă,zice marele organü franceză, acesta cestiune nu este uă cestiune de intoleranță religiosă, ci vă cești pentru vieță“ precum $ice Darvin”. Le Courrier du Soir de la 7 Iulie susține drepturile României și zice că cestiunea Evreiloru este una din acele cestiuni care nu se resolvă printr’unu articolu de tratatü. „Nu prin fraie se póte face opera neperitare a timpului* și ca exemplu Le Courrier du Soir citeză situațiunea Evreiloru din Algeria, unde egalitatea drepturiloru a fostu proclamată fără vreme. Din Bucuresci se scrie Ziarului Times : Emanciparea Evreiloru este rea înțelesă în Europa, fiindă că ea este privită în generală ca uă persecuțiune religiósa. Deja literală nu este astafelű. Poporațiunea română nu este contra Evreilor, pentru că suntă Evrei, ci contra acelei clase numită a speculanților de bani, care va tomă poporațiunea. Clasa de jos a Evreilor, care despaie tera, este aceia în contra căreia se întorce oricine, pe când clasele civilizate sunt respectate și primite prin societate. Londonez Journal de la 6 Iulie, reproducendă aceste rânduri din Times,zice : „Este multú adeverit în cele spuse de limes. Mulțime de Evrei emigrați în România simtă ca să plagă peste țară, fiindăcă, prin ușură și hrăpiri asupra poporațiunii, o va téma fórte multă. In Austria, și mai alesă în regatul Galiției, este acelașă casă, și, când s’a introdusă pentru acestă provincia austriacă legea asupra ușurei, apoi acestă lege a fostă îndreptată în cea mai mare parte contra ușurarilor. Evrei grămădiți acolo. Și, pentru că Congresulă s’a ocupată cu cestiunea Evreiloru, apoi ară fi fostă bine decă elă și-ară fi îndreptată atențiunea și asupra desperatei posițiuni a Evreiloru din Rusia. “ CONGRESUL!! (Ședința a 15, de Luni, 8 Iuliu 1878.) In acestă ședință care a ținută de la orele 2 pene la 6 Congresulă a ascultată raportulu comisiunii pentru regularea fruntariiloru. Tote fruntariile, ale Bulgariei, Serbiei și Muntenegrului, au fost primite după proiectul comisiunii, după ce au fost mai ântâiă desbătute de represintanții Enghtezei, Rusiei, Austriei și Turciei. Desbaterea amenunțelor în cestiunea Batumului a fostă amânată pentru ședința următore. Totă în acestă ședință a fost ascultată și represintantele Persiei Malkum-Kahn. S’hotărîtă a se ceda Persiei orașul Kotur cu ună mica teritoriu. Valea Alașgert și Baiazidulă aă rămasă Turciei. Cestiunea insulei Cipru n’a fost încă pusă la ordinea dileî și se crede că lordul Beaconsfield nu va face nici oă propunere în astă privință. * Asupra principielor, de care a fostă condusă comitetulă militară în delimitarea granițeloră,găsimă încă depeșă către Neue Freie Presse următorele motive: Comitetulă a voită se asigure Turciei ună teritoriu care să garanteze în câtă va esistențarea din puntură de vedere militară. De aceia a căutată se -i vedea câtă se va pute mai multă din teritoriul de la marea Egee și se aducă partea vestică, Albania și Macedonia, într’uă legătură corectă și naturală cu Tracia; pentru a ajunge la acestă scopă aesclusă Albania și Macedonia din orice combinațiune, redându-le Turolei ca provincii ale iei, era pe de altă partea mărginită Bulgaria la teritoriul vilaietului dunăreană de mai ’nainte, adică țera care se ’ntinde la nordul Balcanilor, adăugându-se basmul likerului din sangiaculă Sofiei. Totă greutatea delimitării militare s’a pusă pe împărțirea acestui sangiacă. La porta lui Traian, în apropiare de Tehtiman, s’a lăsată Turciei oă liniă prin care, după părerea cercurilor militare, e în posițiune d’a apăra tóte păsurile și trecetoale care mergu spre valea Mariței. Afară de acesta, „s’au mai dată Forței văile Mesta și Giuma, în care nu locuiescă decâtu Turci și Fomacî și cărora se dă un mare însemnătate pentru cultivarea pământului și mai cu semn pentru cultivarea tutunului. Delimitarea Rumeliei e cunoscută din descrierile precedente. Autonomia acestei provincii se mârginesce numai în privința administrării. Influinta nemărginită a, iulia daupfa nisposutei oru, comunicațiuniloră și serviciului militară remâne neatinsă. La delimitarea Muntenegrului s’a avută în vedere d’a deosebi totă ce e elementă albanesă său catolică, și de acea Albania a și rămasă neatinsă. S’aă încorporată însă la Muntenegru acele ținuturi în care locuiescă poporațiuni de origine curată slavă. In ceia ce privesce Antivari, se idice că atâtă orașulă câtă și districtulă voră fi supt protectoratulă Austro-Ungariei, chiară și ’n privința administrațiunii. Fruntariile Serbiei asemenea sunt cunoscute. La delimitarea loră s’a avută în vedere ca acestă principata să se mărginescă pe d’uă parte cu Bulgaria, pe de alta cu Albania, va se jică cu două popore care sunt opuse celui sârbă, prin care se paralizăză orice aspirațiune de mărire a Serbiei. regulamentului. Conferința profesorilor, deca se póte ’ntruni, recitesce regulamentuliî și vede că articolele lui nu permită să se ia nici uă măsură, care s’ară putea aplica în starea actuală a lucrurilor. Profesorele lasă atunci lucrurile cum suntă, și elevii care lipsescă se înmulțescă din ce în ce mai multă. Profesorele dă lecții de învățată pe de rostă, teme de scrisă. Elevii vină fără teme și nesciindă lecția. Ce e de făcută? Profesorele dă uă pedepsă aceloră care n’am făcută nimică. Pedepsa nu s’aplică. Pentru ce ? Pentru că nu s’aplică. Ună elevă vorbesce, face scomptă, tulbură clasa. Profesorele îlă pedepsesce ca să rămâie la scala după clasă până la 5 — 6 ore, după regulamantă. Uă cameră specială lipsindă pretutindeni pentru elevii pedepsiți, ei sunt puși într’uă clasă. Decă, la teșirea din clasă, ei n’au putută să fugă pe ușe, deschidă ferestra și fugă. Ce póte profesorele? Nimică. Ună profesore n’a venită să ’și facă clasa, elevii săi rămână, așteptându’lă unii în curte, alții prin coridare, alții la ferestra claselor vecine, toți făcendu scomotă, jucându-se, strigândă, bătându-se. Ce potă profesorii care au trebuință de liniște și care audă acestă scomotă, care are uă resunetă în clasele loră și tulbură liniștea acestoră clase? Nimică. La tote întrebările ce amă pusă, amă fostă obligată să constată neputința profesorului. Trebuie dorit ca ministerul să se îngrijescă de acestă situațiune atâtă de păgubitore pentru elevi, pentru profesori și pentru studie în genere. Modulă de îndreptare este lesne de găsitu și să vomă arăta mai departe, căci e strînsă legată cu alte cestiuni, ce avemă a examina. Constatămă anteiă relele ș’apoi vomă veni la îndreptarea loră. Reforme în învățământului publicul) iii. Gimnastele și Liceele trebuie să fia locuri nu numai de învățămsntă ci și de bună crescere. Scolarul trebuie să învețe în ele acea disciplina ce ’i va fi trebuinciosă în societate, acelă respectă de sine și de cei-lalți, acea ascultare de legi fără care omulă n’ajunge a fi ună cetățenă liberă. Disciplină, la noi, nu există, și nu póte esistă, pe câtă timp, scólele nóstre voră fi organisate cum suntă astăzi. Cu tóte regulamentele votate, tipărite, afișate, frecventarea scalei nu este obligatoriu. Nu există ună profesoră care n’ar pute să citeze trei-patru elevi în fiecare clasă care nu vină de câtă din cândă în condă, pentru a’și scuza absințele printr’una biletă a cărui autenticitate rămâne totă-d’a una îndouială. Alții nu’și scuseră absințele nici-vă-dată. că lipsiții, este adevărată; ei bine, aă lipsită. Ce pate bietulă profesoră în contra acestoră lipsiri? Cere aplicarea 1. A se vede RomâniU de la 38 iuidii, ROMANULU, 1 IULIU, 1878 Pregătiri de restrielu. Ifiarulu Fanfulla din Roma primeșce de la una amică care călătoreșce prin Rusia de sud, nisce scrii despre activitatea militară ce domnesce acolo și care decă s’ară confirma ară fi destulă de îngrijitore. După informațiunile diarului italiană, s’au făcută însemnate lucrări la întăririle din Kiev și la diferite distanțe împregiurală orașului s’aă așociază baterii nouă. Arsenalul d’acolo, care cu pagină mai nainte era de totă neînsemnată, a devenită în câteva luni cela mai însemnată din totă Rusia apusană. Se facă necontenită baterii care se zice că voră fi îndreptate spre granița austriacă. Magaziile cele mari sunt aprovisionate pe umană întregă pentru 250,000 omeni. Se clădescă mereu magazii noui pentru provisiune și ,se zidescu casarme pentru 100,000 omeni. Zece mii de corturi au sosită din Germania. In depositele din Kiev stau gata uniforme și arme pentru 250,000 omeni, care, în casă de resbelă, vom fi înșirați pe țermubi de la răsărită ale Niprului. Ună numerü egală de trupe pote sta în Odesa, spre a ocupa liniile dintre Kișineu și Iecaterinoslav. Celelalte trupe de reserve, împărțite în divisiuni, ară ocupa Taganrog, Charkow, Kurok și Cernigow. Citimă in Neue Freie Presse: „Pe cândă Congresul se află în ajunul semnării păcii de la Berlin, Rușii își urmeza pregătirile fără încetare. După cum anuncă diarul Yachta, Mercuria trecută, 26 Iunie, a sosită de la Hamburg la Cronstadt vaporulu Holsatia, cea d’ântâia corabie din flota voluntară. Holsatia are u lungime de 360 piciore, ua lărgime de 40 piciore și uă adâncime de 23 piciore. Ea póte să ia cărbuni pentru 30 zile de mergere necontenită. Precum ies e de 500 până la 600,000 ruble, piarul Mosk. Veci elice că afară de Holsatia s’aă mai cumpărată vaporele Hamonia și Turingia, care asemenea sunt așteptate să sosescă bilele acestea la Cronstadt. Citimă în Iremdenstatt de la 6 iulia : „După cum ni se telegrafieză din Berlin, între cornițele Coiti și d. de Launay, ambii plenipotențiari ai Italiei la Congreso, s’aă ivită orecare dhergințe de opiniuni. Fanfulla anuncță că ’n zilele din urmă s’aă schimbată multe telegrame între Palazzo de la Consulta din Roma și delegații italiani la Berlin, prin care s’a accentuată părerea ministerului ca Italia să nu rădice la Congresă cestiuni care ară pute sé tulbure bunele relațiuni ale sale cu Austro-Ungaria. — Cu acestă ocasiune,fiee oficiosulă Fremdenblatt, nu putemă să nu facemu mențiune de scirile ce ne sosescă din tote părțile despre pregătirile de resbelă ce se facă la granița de nord a Italiei. Astăferă de exemplu se anuncă, din Udine, că, din ordinile ministeriului de resbelă italiană, se facă acolo pregătiri extraordinare. Direcțiunea corpului de gentă ar fi așeiată pe calea dintre Piani de Portis și Tolmezzo mine însemnate de pulbere, pentru ca, la casă de resbelă, să se potă tăia orice comunicațiune. Asemenea măsuri s-ară fi luată de-a lungul căii de la Ponteba și de la Pulsemo. Se póte, dice Fremdenblatt, ca aceste serii să fiă cam exagerate, deră tocmai de aceia ară fi de dorită ca locurile competente să le reducă la adevărata loră valore. “ Corăbiile Himalaiai Orontes și Tamar aă plecată cu trupe la Malta. Corabia Simeons asemenea a primită ordinul să plece la Malta la 10 a. c. * Diavulă rusă Novopje Vremja dice că dacă se va încheia pacea la Berlin, ea nu va ține de câtă ună timpă forte scurtă. ------—«9*——__ SOIRI D’ALE PILEI. Din capitală. Monitorul de ieri publică decretulu prin care se ’ncuviințeză I. P. S. mitropolită primată ală României unu concediu de trei luni spre a merge la băi în străinătate pentru căutarea sănătății, eră afacerile eparehiei se voră dirige în acestă timpă de P. S. arhiereă Vladimir Irinopoleos Suhopan, vicarul sfântei mitropolii. * Acelașă Monitoru publică decretulu prin care M. S. Domnulu bine-voiesce a numi pe d. Al. A. Beldiman, doctoru în dreptu, în funcțiunea de secretară ală agenției române la Berlin, în loculü d-lui Chr. A. Balaș, care trece la postură, ce a mai acu*■ «.*•«. -1- -cr»—ț..rv ¥ Mir» stantinopole. * Ieri, s’a săvârșită în sala ședințelor Senatului, în presința M. S. Domnitorului, ceremonia distribuirea premierar, la elevii din scalele primare și secundare. Astăzi, se distribuie la elevele sculelor din Capitală. * Societatea Crucea roșia din Bucuresci, după dorința mai multor persone de a cunosce suma reală încasată de acea „ Crucea roșia11 și cheltuelele efectuate,[face cunoscută că, deși la venituri se vede suma de lei 540,63996/00 și la cheltuieli lei 493,9709/oo, însă în aceste sume sunt mai multe cifre înscrise numai de ordine, în conformitate cu regulele financiare, deja suma reală încasată este de lei 421,93667/00 și suma cheltuelilor este de lei 383,02477/oo. Din județe. Curierul spune că biletele ipotecare sunt primite, în Iași, al pari de către tote casele de comercia și de particulari. Menționatulă Jiaru felicită pe guvernă pentru creditură ce a sorutit a câștiga biletelorű ipotecare, printr-u emisiune moderată și face cunoscută abonaților săi că primesce cu plăcere plata abonamentului în bilete ipotecare. Steua României, iărăși din Iași, zice că Evreii cumpără bilete ipotecare chiar peste pari, cu speranța d’a se presința ca concurențî la moșiele statului, care trebuie se se vândă pentru retragerea aceloră bilete din circulațiune. Din străinătate. Se telegrafiază din Madrid că puterile străine au trimisă la Tanger nave de resbelă însărcinate a protege pe naționalai soră, în casuță cândă în Maroca s’ară produce tulburări grave. * Uă telegramă din Atena anunciă, cu data de 5 Iulie săra,că d. Bubulis a fost numită ministru de resbelă în locul d-lui Sostero Petmezas, destituită. * Cu oensiunea aniversării independinței Statelor Unite (4 Iulie 1776), membrii coloniei americane din Paris s’au dusă Lunia trecută la cimitirul Picpus și să depută corone și buchete pe mormântul lui Lafayette. Poliția din Frankfort a închisă, după odinele guvernului germană, Cerea să citi: • critică din acelă orașă, în urma unei întruniri, în care una redactorealű Gazettei Frankfurtului, d. Curți, a pronunerată ună discursă electorale ală căruia zonă, după diarele locale, nu legitimără nici de cum uă asemenea măsură. D. Curți a adusă semințe ce s’a petrecută în Francia după atentatele lui Louve și Fieselii, și, citând cuvintele lui Benjamin Constant: „Dacă nu luați libertatea individuală, libertatea presei, libertatea electorală, nu mai există!Constituțiune, nu mai e monarebiă, nici chiar despotismu, deri ne dați revoluțiunea și anarhia, a strigată: „Adevărata Internațională e reacțiunea. “ Comisarul de poliție interveni în acestă momentă și declară întrunirea disolvată. Gazeta Frankfurtului se întrăbă despre ce va fi permisă d’aci înainte d’a vorbi, dăcă se interdica uă întrunire, pentru că una oratoră a adusu aminte cuvintele unor oratori și ómeni politici chiaru conservatori, care condamna politica actuală a guvernului. * Urcarea cea produsă Esposițiunea universală în creșcerea încasăriloră impositelor indirecte a trecută peste ori-ce așteptare. Guvernul a preveduse ună escedinte de 10 milione din causa Esposițiunii bune, singură luna cea d’ântâiă (Maiaj a produsă 9,102,000 lei, adică uă [sumă aprope egală cu cea prevăzută pentru durata Esposițiunii. Veniturile lunei lunii nu sun m încă definitivă fișate; s’a putut totuși constata că luna a doua nu e întru nimică inferioră celei d’ântâiă în privința crescerii veniturilor ș’a prosperității genrale.* încasările din cele d’ântâiă luni de la deschiderea Esposițiunii de la Paris, afara de cele de Duminecă, se urcă la suma de 3,122,903 lei noui.* fiarele parisiane anundță că guvernul francesü ară voi se da Parisianiloră ua a doua edițiune a marei reviste de la Longchamps. Data fișată pentru acestă revistă ară fi 15 Septembre și loculă alesă ară fi oligonală de la Vincennes, deorece câmpul de alergări de cai de la pădurea Bodlogne e totă d’auna ocupată tomna. La acestă revistă nu va mai lua parte armata teritorială; cei 200,000 reserviști, care vor fi supt arme la acea epocă, voră fi d’ajunsă pentru a da la trebuință efective formidabile. E cu putință ca guvernul să profite d’acestă solemnitate militară pentru a distribui armatei drapelele cele noui. * Dup’uă corespondință din Berlin, adresată Gazetei Strasburgului, principele imperiale ală Germaniei a înșciințată abia săptămâna trecută pe împăratulă că Reichstagulă a fostă disolvată și că au să se facă alegeri noui. Die Post, din Berlin, află că, în ziua de 5 Iulie, împăratul a ’mbrăcatu uniforma pentru ântâia dată de la atentată în cace, pân’acum, cândă se scula, s’acoperia c’a lmanta de lână albă. Dânsulă n’a permisă ca curtea’i militară să ’la vădă în acestă îmbrăcăminte și până în acea di n’a primită nici ună adjutante. * Se scrie din Berlin Gazetei Strasburgului că ministrulă de comerciă ală Prusiei a trimisă direcțiuniloru drumuriloră doferă din regatără circulare care ’i invită a opri d’a se colporta în gaze diare și imprimate ostile imperiului, și ’n particulară scrieri socialiste.* Acelașă diaru află că Hoedel și-a alesă ună apărătoră socialistă, pe avocatură Freytag, din Leipzig. * D-nii Lasker și Bennigsen, capi ai partitei naționale liberale din Germania, au pronunerată dilele trecute discursuri înaintea alegătoriloră loră. D. Lasker a declarată la Saalfeld că nu va vota nici uă dată ,vă lege de escepțiune în contra unei partite determinate. D. Bennigsen s-a esprimată în acelașă modă în discursulu cea pronunețată U Hanovra. Acestă din urmă dratare adisă între altele că trebuia a micșora contribuțiunile directe și a mări pe cele indirecte. * Citima în Gazeta național. D. de Bismark a făcută cunoscută magistratului (primăriei) că, după autorizarea principelui imperiale, a rugată pe mem»