Romanulu, martie 1879 (Anul 23)

1879-03-26

276 ROMANULU, 26 MARTIU, 1879 purta cu totulu. Ce au făcută delegații? Au acordată, după esplicările d-lui primară, suma trebuinciosá pentru campania anului 1879, lăsândă pe primărie supt obligațiu­nea de -a crea resursele trebuinciose pen­tru acele lucrări în taxele ce se voră­pune. D. Racoviță declară că doresce, ca toți cei ce vină de afară, ca Capitala să aibe pavagie bune și apă curată, déru se teme să mai acorde vr’u­ă împrumută comunei Bucuresci. De la 1864, a mai votată trei împrumuturi și apă nu s’a adusă, Dâmbo­­vița nu s’a canalisată D-sea va vota ori­ce sumă s’ară cere, dără cu uă condițiune, ca să se arate resursele de unde să se a­­copere împrumutură. Să se aducă mai ân­­tâiă taxele ce se vor­ impune ca să le aprobămă, căci altă­ felă nu va fi si­gură Casa de depuneri că-șî va încasa banii săi. Asemenea proiecte nu se votăză în pripă; ele trebuie bine studiate, de aceia e de pă­rere de a se lăsa ca acestă proiectă să se voteze de Camerile viitore, care voră avea timpă de a­ lă studia D. N. Voinov comb 4e modificarea comi­tetului , căci vede în ea numai anii mijlocii de amânare pentru ca se vie alții, să facă acela împrumută și se realiseze lucrările trebuinciose. îmbunătățirile sunt­ necesare; legea din 1878 a și prevedută modulă cum se s’acopere chieltuielele ce se voră face cu ele. Acuma nu mai putem­ discuta asupra chieltuielelor și, căci cestiunea e re­­solvată și comuna cere autorizarea de a face m­ă împrumută provisorii la casa de depuneri. Are comuna resurse sau nu ? Daca n’are, Casa de Depuneri ară lucra cu ușurință cândă i-ară da bani: dérü ea lucreză se­­riosă, scie că comuna are sau va pută cerca resurse pentru acoperirea acestui împru­mută ; dăcă Casa e sigură și póte des­chide comunei ună comptă curentă, căci nu e de câtă una comptă curentă, de vreme ce nu se voră lua de uă dată cele 15 milione. De ce se manifestă neîncredere actua­lului consiliu comunală, care e presupusă că e compusă de crema societăței române. Elu vrea și pate se facă îmbunătățirile pentru care i s’aă acordată cele 15 mi­lióne și e de datoria celoră ce susțină re­­gimul, actualii, de a nu­ să împedeca se-șî facă datoria. D. Zisu Nu vreau să se totfi. D. Voinov Așa se înțelegu, ați vră se veniți d-v. se luați totu, se faceți îmbună­tățirile și apoi se dicețî că numai d-vostră puteți face îmbunătățiri. Comuna s’a pro­­nunciat, cum trebuie se se facă împru­mutură și nimeni nu e mai competinte de­cât­ ea de a se pronuncia, și comuna are în favorea iei și pe guvernă și pe Cameră și, în asemenea împrejurări mai cu sem­ă, nu trebuie a se face comunei obstacole D. Ministru de justiție protestedă în contra a­­cuzărilor­ violente aduse de d. Racoviță primăriei Bucuresci, câtă și contra impu­tării aduse Senatului de lipsă de maturi­tate. Venindu la Cestiune, esice că proiec­tilă autorisă și pe comună și pe Casa de De­puneri a realisa împrumutur ă de 15 mii, necesară lucrărilor­ de salubritate publică; s’a mai presintată, în momentul­ din urmă, țină contra proie­cu. D-sa e de părere a se respinge contra­ proiectulu , căci elă pre­­sintă inconvenientulă că, dăcă nu se va pute realisa împrumutură, lucrările vor­ re­­mâne numai începute și se voră ruina. Nu cre­de că acesta ară fi ună actă matură și de bună gospodariă; de câtă se se puie comuna în posițiune de a începe și de nu a pute termina lucrările, ară fi mai bine de a-î refuza autoritarea de a le începe. Câtă pentru preocuparea ce s’a manife­stată ca comuna se țau rădice de ră­dată cele 15 ani. respunde că acesta ipoteză nu e probabilă, căci nici după legea din 1878, nu se pute rădica sume de câtă în măsură cu trebuință.­­..­D. M. Gh­ermany susține contra proiec­tului comitetului delegaților­, căci prin le­gea camerii se acordă m­ă împrumută mai mare de­câtă celă acordată de legea din 1878, care nu se póte realisa în condițiu­nile celei legi. D-sea face istoriculă trată­­rilor- d-lui primară cu casa de depuneri și r­ice că primarulă, care e ună omă a­­varfi cu banilă comunei, a cerută să i-se asigure că i-se voră da cele 15 mii. în 3 ani, dară să nu plătăscă dobândă de câtă pen­tru sumele ce va lua, adecă să i se deschidă lună comptă curentă. Acestă nu pută să a­­corde casa; ea n’a luată nici ună ingagia­­mentă [către primărie și nu se scie dă că, chiară după votarea legii de față, casa va acorda împrumutură. N’a fostă în spiritură nimenui neîncre­dere în actuala primărie, ânsă autorii con­tra proiectului nă voită a nu se depărta de jji jegeg din 1878. Disensiunea se închide."] Se pune la votă luarea în considerare a contra proiectului, care acordă suma de 3 milione pentru campania 1879 și se ad­mite. Art. se admită fără desbatere. Proiectulă în totală să primesce cu 39 bile albe pentru și 1 negru contra din 40 votanți. Ședința se rădică la 6 ore. Ședința de sări. Ședința se redeschide la 8 și jumătate ore supt președința d-lui D. Ghika, vice pre­ședinte, fundă presinți 43 d-nn­ senatori. D. Ministru de externe dă citire mesagiu­­lui domnescă prin care se înaintăză în de­liberarea Senatului proiectul­ de lege pen­tru modificarea și completarea art. 26, 27 și 28 din legea drumurilor­. Acestă proiectă dispune ca tiilele județene și comunale să se potă întrebuința și în casă de inundare, și rugă pe Senată a o lua în desbatere de urgință. Senatul încuviințăză urgința și trece în secțiuni unite spre a asculta explicațiunile d-lui ministru. La redeschidere, 9 și jumătate ore, se citesce sum­arulu ședinței de dimineță și se adoptă. După o­ lungă desbatere de regulamentă, Senatul­ decide a lua în desbatere declara­­țiunea­­ de modificare a art. 7, dară a a­­mâna votulă până se va discuta și cestiu­nea monopolului. D. M. Gherany, secretară, dă citire unei adrese a d-lui președinte ală camerii, care aduce la cunostința Senatului că, în legea pentru procedura electorală, s’a făcută uă­erore de numerotare și rogă pe Senată a încuviința rectificarea. Senatulă încuviințătă. Se începe desbaterea asupra declarațiu­­nii pentru modificarea art. 7. D. M. Sepurem­ zice că nu vrea se se despartă cu impresiunî tragice și vrea să păstreze suvenirî câtă se pare mai plăcute. Ceia ce­ să interesă mai multă de­câtă des­părțirea e situațiunea ce e creată astăzi cândă suntemă chiemațî a resolve cestiu­nea Israelițiloru, după m­ă lapsus de optă luni de la Congresă. Dăcă amă negligiatu de a resolve cestiunea, înainte de a veni la Congresă, ară fi trebuită se nu mai în­­tâid iernă încă optă luni după Congresă. Serbia, cu mai puține pretențiuni parla­mentare, a resolvată cestiunea și s’a pusă în posițiune de a fi recunoscută ca stată independentă. Noi nu suntemă în posițiu­­nea ce aveamu supt tratatul­ de la Paris, nici recunoscuți nu suntemă și acestă si­­tuațiune nu pute se nu fi avută consecințe grave în privința relațiunilor­ esterne. A­­cesta e prima impresiune tristă cu care se desparte. Al­ douilea e dăcă n’ar­ fi fostă mai nemerită de a se convoca Constituanta pe nisce base mai largi de­câtă art. 7. Nu s’a văd­ută esemplu ca, în câte-va cjile se se resolve grave cestiuni economice, politice constituționale, cu uă precipitare, cu uă lipsă de studiu, care face să se părdă în­credere în legi. In câte­va ore, s’a votată m­ă drumu de seră de 9 milione, apoi s’a votată le­gea de respundere ministeriale iărăși în câte-va ore. D. ministru de justiția. E­la Senată de dece luni. D. Iepurenu. Asemenea precipitări, ase­menea presiuni suntă condamnarea insti­­tuțiuniloră ce­amă rădicată la 1866; re­gretă că m­­amă întărită acele instituțiuni și acesta face ca țăra să păr dă ilusiunea și încrederea în acele instituțiuni. D. N. Voinov, dice că, după 30 c­ile de disensiune și gândire asupra declarațiunii de revizuire, d-sea și amicii d-sele s’aă convinsă că opiniunea minorității ar­ fi fă­cută mai bună impresiune atâtă înj țără, câtă și în străinătate. D-sea crede că d­. Iepurenu nu și-a dată semă de situațiune cândă face oă apropi­­are între Serbia și noi în privința Evrei­­loră. In Serbia e uă poporațiune de 2 mii. și numai 3—4 mii Evrei, Serbia doja pu­tea să se t­răbăscă, căci recunoscerea era ună folosă pentru ea. Afară de acesta, Serbia a primită numai principiulă, și și-a reservată de a-lă regulamenta prin legi posteriore. România, care are peste 500 mii Evrei, mai cu sămă peste Milcovă, unde între ună milionă și jumătate de Români sunt: 400 mii de Evrei trebuia să se gândăscă dacă e bine, pentru recunoscerea indepen­­dinței, se dă drepturi cu ochii închiși, căci nu e vorba de peirea României, să nu fimă pre sperioși. Nu va peri România pentru că nu va fi recunoscută pnă ană dent, dar trebuie să deschidă bine ochii ca să nu in­troducă mnă sânge străină în sângele său, ceia ce pate o va turti. D-sea crede din contra că, în acestă ce­stiune ne amă pre pripită; crede că cesti­unea trebuia îndepărtată celă puțină până cândă nu vomă avea la noi invasiunea străină. Atrage atențiunea omenilor și poli­ției asupra acestei cestiuni, pe care se mul­­țămesce numai a o atinge. Cu câtă a ascultată mai multă pe ora­torii majorității, cu atâtă mai multă re­gretă că nu s’a admisă a se indica uă so­­luțiune camerelor­ viitore. Faptulă petre­cută la Iași e dă dovadă că, cu câtă ne vomă teme, nu către Europa, ci către cei ce scamotără opiniunea publică, acei ce suntă în sînulă nostru, aceia în fața sfierei nóstre, se rădică mai multă. Dăcă amă fostă tratați ca barbari pentru că s’a a­­tinsă m­ă Evreă, faptulă de la Iași dove­­desce că Românulă nu numai nu e bar­­­­bară dără e atâtă de înțeleptă In­câtă su­fere și umilirea numai pentru a nu mai da arme în contră’i. Nu scie ce va fi fă­cută guvernulă în acestă cestiune, dără trebuia se arate că, dăcă Românii n’ară fi fostă cu­minți, în Iași amă fi avută m­ă masacru provocată de Evrei. Cu câtă vomă fi mai sfioși cu atâtă cererile de afară vor­ fi mai persistente și plângerile perfide ale Evreilor vor­ găsi mai mare rosunet. Regretă că d-sea și amicii d-sele nu se potă uni cu opiniunea majorității și dică numai ca se ferăscă D-deă ca blestemele viitorului se nu dea dreptate temerilor­ minorității. D. G. Leca declară că d-sea și amicii d-sele mențină ideile ce au emisă în ce­stiunea revizuire! art. 7. Nemai­luândă nimeni cuventură, se în­chide discusiunea. D. Ministru de finance dă citire mesa­­giului pentru resiliarea contractului cu re­gia monopolului tutunurilor­ și rogă a se lua în desbatere de urgență. Senatul­ trece în secțiuni, după ce a ascultată explicațiunile d-lui ministru de fi­­nancie. La redeschiderea ședinței publice, d. ge­nerală Angelescu dă citire raportului și proiectului de lege privitoră la aprobarea convențiunii pentru resiliarea contractului cu regia monopolului tutunuriloră. D. Iepurenu dice că, în aceste momente nu e aptă de-a esprime uă opiniune bine for­mată , va arăta mai multă impresiunea ce a simțită la citirea convențiunii și care e favorabile, dăcă a înțelesă bine esplicările d-lui ministru asupra art. 2 din conven­­țiune că, la prețuirea tutunurilor, să se iă de basă prețulă de cumpărare, la care se se aducă ch­eltuielele de fabricare și do­bânda. Ca basă, nu putea fi nimică mai bine. Ceia ce­ să îngrijesce este amendamen­­tulă Introdusă de Cameră. Pe câtă iî e cunoscută d-săle, ereă nisce punte de ne­înțelegere între regim și guvernă și neîn­țelegerea provenia din bănuiala că nu e bună credință din partea guvernului în a­­plicarea contractului. Așa era cesiunea la­ 1876 și d-sea de atunci ar­ fi voită se de garanții pentru buna esploatare a mo­nopolului. Peste 2 luni, pute-se­ va da cu licitațiune monopolulă, discreditată prin lepădarea u­­nei societăți de acestă monopolă? Concu­­renții se vor­ găsi în față cu uă între­prindere discreditată și, dăcă nu se vor­ îmbunătăți condițiunile de esploatare nasce întrebarea dăcă se va dobândi prețulă de 9 milione. De se va obține, e cu atâta mai bine, dără, de nu se va obține, ori­ce trăgănare va fi în paguba statului. Gu­vernul­ dără trebuia săă a se pune în condițiune de-a crea uă regiă seriosă, pro­punând ă de­uă dată cu acestă conven­­s­iune și îmbunătățirile ce trebuia a se face legii actuale. Numai astă­ felă, s’ară fi pu­tută asigura statului cele 9 milione ; altă­­felă, provisoriulă se va prelungi mai multă de­câtă prevede guvernulă și acesta va fi în paguba statului. In condițiunile în care se găsesce statulă, nu pote de câtă se vo­teze proiectulă. D. P. Carpp e în contra proiectului, pen­tru că nici înțelegința, nici conștiința d-săle nu suntă atâtă de largi în­câtă să se potă pronuncia în cunostința causă. Procederea acesta e ruina regimului represintativă. D. N. Voinovă declară că va primi pro­iectulă, ânsă ca uă tristă necesitate. Socie­tatea monopolului a luată întreprinderea cu ore­care condițiuni; prin urmare, nu noi trebuie să justifică mă șicanele nedrepte ce societatea a făcută statului. Ea a luată regia cu legea ce-i era cunoscută, cu un lege ale căreia defecte ea le cunoscea. Le­gea a fostă aplicată și dovădă suntă tri­bunalale și închisorile nóstre. Nici contra­bandele, nici cultura ilicită, căci statulă a făcută mai multă chiară de­câtă s’a înga­­giată, nici luarea Basarabiei nu potă fi motivele abandonării contractului; moti­vele suntă că trebuia se mărăscă plata de la 8—11 milione. Motivele de­ elistare sunt­ numai proteste, să nu plângem regia; ea nu se retrage într’ună momentă de pagubă, ci într'ună momentă de câștigă, nesclindă ce va fi pe viitoră. Câtă pentru d-sea, de­și nu doria resi­liarea, se felicită că ea s’a cerută, pentru că vomă scăpa de șicanele regiei. Noi nu ne presintăină cu discredita în fapta nouiloră concurenți; toți întreprec­ătooriî cu noi, cândă aă resiliată, nu noi amă câștigată. Resiliarea e în folosulă regiei. Ea ne despăgubesce cu clădirile, evaluarea ce li s’a făcută e după valorea loră cândă s’a clădită, fără a se face vr’uă scădere pentru deteriorare; nu s'a mai făcută și uă altă scădere; că trebuia se facă clădiri în tóte județele Făcutu-s’a calculă ca să fiă scă­­dută regia cu folosulă ce a trasă din es­­ploatarea clădirilor­? Nu, și nu acasă pe nimeni, acesta arătă buna-credința nóstra. Ne despăgubesce asemenea ca tutunuri, cu prețul­ cumpărării și ală transportului; se mai adauge apoi și chieltuielele de fa­bricare. Se înțelege prin acesta că, la pre­țul­ de cumpărare, se adauge numai celă pentru fabricare ? Ministru de finance Așa e. D Volhov. Dăcă e așa nu are nimică de­ciisă. Primesce resiliarea ca uă tristă necesitate și constată că regia câștigă chiar cu resiliarea, eră noi. Acesta ne va rădica în ochii nouilor­ concurenți. Atrage atențiunea guvernului ca să caute a se feri ca nu aceeași societate să­ră mo­nopolulă, adecă se ese pe uă ușe și se in­tre pe cea­l­altă, câștigândă în amândouă rândurile. D. Ministru de financie crice că, dăcă proiectul ă a venită așa de tărâiiă, acesta e independentă de voința guvernului. Tema d-lui Iepuremu că, fisându-se ca licitația să nu potă începe de câtă de la 9 mii. în susă va face să nu se prezinte concurenți, nu e legitimă. d-sea, din contră, crede că e uă bună disposițiune care asigură că nu se va da regia as­ oră întreprin­zători, care ară da mai puțină. D-sea crede că se va găsi uă companiă care se ofere 9 mil., dără dăcă nu se va găsi, peste 2 luni Camerele voră fi întrunite și cestiunea li se va supune. Cu clădirile nu s’a făcută nici uă favore, căci s’a scădutu din prețulă loră echivalen­­tulă pentru esploatare în timpă de 6 și ju­mătate ani. Dicuisiunea se închide. Art. se primescă fără desbatere. Se pune la votă proiectul­ în totală și se primesce cu 45 bile albe pentru și 3 negre contra din 48 votanți. D. N. Bibescu dice că, fiindă la sfîrșitul­ sesiunii în care acestă matură corpă a sus­ținută cu patriotisms și cu tărie actele mari naționale, întrebă pe d. ministru președinte dăcă s’a gândită și a luat­ măsuri pentru rădicarea unui monumentă comemorativă pentru luptele susținute în Bulgaria de armată supt înalta comandă a M. S. Domnitorului. I­. președinte al­ consil­ului respunde că M. S Regală Domnulă și guvernulă au do­rința de a se rădica ună monumentă co­memorativă. M. S. R. i-a făcută onore de a-i adresa chiară astă d­o­uă scrisore în care adresăză ale­tele înalte mulțămirî armatei și corpu­­rilor­ legiuitóre pentru curagială cu care aă apărată independința țărei. Se dă citire scrisorii­­ M. S. R. care a­cordă d-loră represintanțî medalia apără­torii Independința pentru curagială bărbă­teștii cu care au apărată independința și drepturile națiunii. D. colonelă. Bibescu propune următorea moțiune : Senatulă, luândă actă de responsură d-lui ministru-președinte și încredințată că­ va pune viitorele Camere în posițiune de a rădica ună monumentă comemorativă pen­tru luptele susținute în Bulgaria de armată în fruntea căreia a fostă A. S. R. Dom­nulă, trece la ordinea­­ jilei. Senatulă primește moțiunea cu aplauze. Se pune la votă declarațiunea pentru modificarea art. 7 din Constituțiune și să primesce cu 40 bile albe pentru și 6 ne­gre contra din 46 votanți. Ședința se rădică la 2 ore după meciu­l nopții. Se înscrie la ordinea cjileî raportul­ co­­misiunii de anchetă parlamentară pentru cercetarea situațiunii administrațiunii do­­menielor­ și pădurilor­ Statului. D. L. Costină face uă rectificare la su­marul­­ ședinței precedente publicată în Monitoră. Se procede la continuarea desbaterii a­­supra bugetului ministerului cultelor­ și in­strucțiunii publice. D. P. Ghica propune un­ amendamentă suptscrisă de 83 d­eî deputați pentru a se acorda teatrului națională uă subvențiune de 30,000 lei pe ană. D. G. Cantili, ministru al­ instrucțiunii publice, rugă Adunarea se voteze acestă sumă. D. I­. Leca combate amendamentulă, a­­rătândă că dăcă s’ară face socotăla despre totă ce se dă teatrului din Bucuresci, s’ară vede că i­ se dă mai multă de 100.000 lei pe ană. Dăcă se dă acestuia oă subvenți­­une, atunci ară trebui să se dea și celor ă­­l­alte teatre din țără. Póte țara să facă a­­cesta ? Nu. Prin urmare dăcă cele­l­alte teatre din țără, precum celă din Iași, celă din Craiova, din Bârladă, din Botoșani, din Brăila potă merge fără subvențiune, pen­tru ce se nu potă merge și celă din Bu­curesci, capitala țărei ? Bugă dorii a se res­pinge acestă cerere, pentru că de se va vo­ta, va veni d-sea se cără subvențiuni pen­tru tote teatrele din tote orașele enume­rate mai susă, și, spre a complace d-luî Lățescu, va propune a se înființa un­ tea­tru și în Dorohoiă (ilaritate). D. G. Chitu susține propunerea, arătând o­misiune a teatrului națională, care nu se pó­te compara cu cele din provincii și cjs­­cândă că nu trebuie a se părăsi opera în­cepută și întreținută cu atâtea sacrificii de ună Heliade, Câmpinănu și Nicolae Băl­­cescu. D. Sc. Pastia propune a se da teatrului din Iași o o subvențiune de 10.000 lei pe ană. D. N. Ionescu susține propunerea d-lui Pastia. După ore­care discuțiune ambele aceste propuneri se pună la votă și se primescă. D. D. Leca propune ună amendamentă pentru a se acorda teatrelor­ din Botoșani, Bârladă, Galați, Focșani și Bacău câte uă subvențiune de 5,000 lei. Uă voce. Să se dea Craiovei! (Scomotă). D. dr. Polizu cere să se dea și orașului. Slatina uă subvențiune de 5,000 lei. După ore­care discuțiune se pună la votă aceste amendamente și se respingă. Se procede la articolele următore și se primescă tote după fie­care discuțiune pâ­nă la cap. 11. Asupra acestui articolă se urmără o­ dis­­cuțiune mai lungă cu privire la suma de 800.000 lei înscrisă în bugetă pentru gra­­dațiunea profesoriloră. I­. N. Fleva (zice că acestă cifră e sdro­­bitóre, pentru bugetul­ statului și după ce probătă într’ună lungă discursă că nu se îmbunătățesce instrucțiunea publică prin a­­ceia că se acordă profesorilor­ de gimnastă care aă deja 450 lei pe lună uă loia de 900 lei, era cel cari nu aă de câtă 150 lei pe lună se lasă să mai rabde 12 ani până să ajungă la loja de 300 lei, după ce arătă că pe cândă în tută Francia nu se voră găsi de câtă junii profesori de facultate cari să aibă 10,000 franci pe ană, pe cândă la noi se propune ca ei să aibă după 12 ani de servicii­ 13,200 lei, face apelă la patri­otismul­­ profesorilor, ca să aibă în vedere greutățile financiare ale statului și să nu fără a se îngreuna bugetul­ săă într’ună modă atâtă de însemnată. Terminând a d-sea rogă Adunarea a res­pinge articolulă. 1­. G. Danielripolu susține articolulă ifi­­cândă că ceia ce se cere­­ uin­el! nu este de­câtă ună dreptă dobândită de profesori în virtutea unei legi. Este un poliță cu ter­men­ă­nspirată și nu se pate ca uă Cameră liberală să refuze a plăti uă asemenea po­liță. D. ministru al­ instrucțiunii publice sus­ține cu energiă articolulă, făcândă apelă la Adunare să nu lovăscă in corpulă profeso­rală și să facă dreptate acelor o­ameni cari au drepturi câștigate de câte 40 ani, de căte 20 ani, de câte 12 ani minimum. Se dă citire amendamenteloră care suntă trei: 1) ală d-lui A. Candiano-Popescu, prin care se cere menținerea cifrei din a­­nu­l trecută; 2) ală d-lui Fleva, prin care se propune­­ ștergerea sumei prevăd­ută la cap. 11, și 3) ală d-loră C. A. Rosetti, E. Costinescu, și alți, prin care se propune ca fondulă pentru aplicațiunea gradațiunii pro­fesoriloră să fie de 400.000 lei. Comisiunea bugetară se pronund­ă pentru acestă din urmă amendamentă. Se pune la votă amendamentulă d-lui ------------—.——­ ADUNAREA DEPUTAȚILORO­ Ședința de Vineri, 23 Marte, 1879. Ședința se deschide la ora 1 d. n., supt președința d-lui G. Hasnaș, vice-președinte, fiind­ presiați 126 d­ nî deputați. Sumarul­ ședinței precedente se aprobă.

Next