Romanulu, martie 1879 (Anul 23)

1879-03-26

276 ROMANULU, 26 MARTIU, 1879 purta cu totulu. Ce au făcută delegații? Au acordată, după esplicările d-lui primară, suma trebuinciosá pentru campania anului 1879, lăsândă pe primărie supt obligațiunea de -a crea resursele trebuinciose pentru acele lucrări în taxele ce se vorăpune. D. Racoviță declară că doresce, ca toți cei ce vină de afară, ca Capitala să aibe pavagie bune și apă curată, déru se teme să mai acorde vr’uă împrumută comunei Bucuresci. De la 1864, a mai votată trei împrumuturi și apă nu s’a adusă, Dâmbovița nu s’a canalisată D-sea va vota orice sumă s’ară cere, dără cu uă condițiune, ca să se arate resursele de unde să se acopere împrumutură. Să se aducă mai ântâiă taxele ce se vor impune ca să le aprobămă, căci altă felă nu va fi sigură Casa de depuneri că-șî va încasa banii săi. Asemenea proiecte nu se votăză în pripă; ele trebuie bine studiate, de aceia e de părere de a se lăsa ca acestă proiectă să se voteze de Camerile viitore, care voră avea timpă de a lă studia D. N. Voinov comb 4e modificarea comitetului , căci vede în ea numai anii mijlocii de amânare pentru ca se vie alții, să facă acela împrumută și se realiseze lucrările trebuinciose. îmbunătățirile sunt necesare; legea din 1878 a și prevedută modulă cum se s’acopere chieltuielele ce se voră face cu ele. Acuma nu mai putem discuta asupra chieltuielelor și, căci cestiunea e resolvată și comuna cere autorizarea de a face mă împrumută provisorii la casa de depuneri. Are comuna resurse sau nu ? Daca n’are, Casa de Depuneri ară lucra cu ușurință cândă i-ară da bani: dérü ea lucreză seriosă, scie că comuna are sau va pută cerca resurse pentru acoperirea acestui împrumută ; dăcă Casa e sigură și póte deschide comunei ună comptă curentă, căci nu e de câtă una comptă curentă, de vreme ce nu se voră lua de uă dată cele 15 milione. De ce se manifestă neîncredere actualului consiliu comunală, care e presupusă că e compusă de crema societăței române. Elu vrea și pate se facă îmbunătățirile pentru care i s’aă acordată cele 15 milióne și e de datoria celoră ce susțină regimul, actualii, de a nu să împedeca se-șî facă datoria. D. Zisu Nu vreau să se totfi. D. Voinov Așa se înțelegu, ați vră se veniți d-v. se luați totu, se faceți îmbunătățirile și apoi se dicețî că numai d-vostră puteți face îmbunătățiri. Comuna s’a pronunciat, cum trebuie se se facă împrumutură și nimeni nu e mai competinte decât ea de a se pronuncia, și comuna are în favorea iei și pe guvernă și pe Cameră și, în asemenea împrejurări mai cu semă, nu trebuie a se face comunei obstacole D. Ministru de justiție protestedă în contra acuzărilor violente aduse de d. Racoviță primăriei Bucuresci, câtă și contra imputării aduse Senatului de lipsă de maturitate. Venindu la Cestiune, esice că proiectilă autorisă și pe comună și pe Casa de Depuneri a realisa împrumutur ă de 15 mii, necesară lucrărilor de salubritate publică; s’a mai presintată, în momentul din urmă, țină contra proiecu. D-sa e de părere a se respinge contra proiectulu , căci elă presintă inconvenientulă că, dăcă nu se va pute realisa împrumutură, lucrările vor remâne numai începute și se voră ruina. Nu crede că acesta ară fi ună actă matură și de bună gospodariă; de câtă se se puie comuna în posițiune de a începe și de nu a pute termina lucrările, ară fi mai bine de a-î refuza autoritarea de a le începe. Câtă pentru preocuparea ce s’a manifestată ca comuna se țau rădice de rădată cele 15 ani. respunde că acesta ipoteză nu e probabilă, căci nici după legea din 1878, nu se pute rădica sume de câtă în măsură cu trebuință...D. M. Ghermany susține contra proiectului comitetului delegaților, căci prin legea camerii se acordă mă împrumută mai mare decâtă celă acordată de legea din 1878, care nu se póte realisa în condițiunile celei legi. D-sea face istoriculă tratărilor- d-lui primară cu casa de depuneri și rice că primarulă, care e ună omă avarfi cu banilă comunei, a cerută să i-se asigure că i-se voră da cele 15 mii. în 3 ani, dară să nu plătăscă dobândă de câtă pentru sumele ce va lua, adecă să i se deschidă lună comptă curentă. Acestă nu pută să acorde casa; ea n’a luată nici ună ingagiamentă [către primărie și nu se scie dă că, chiară după votarea legii de față, casa va acorda împrumutură. N’a fostă în spiritură nimenui neîncredere în actuala primărie, ânsă autorii contra proiectului nă voită a nu se depărta de jji jegeg din 1878. Disensiunea se închide."] Se pune la votă luarea în considerare a contra proiectului, care acordă suma de 3 milione pentru campania 1879 și se admite. Art. se admită fără desbatere. Proiectulă în totală să primesce cu 39 bile albe pentru și 1 negru contra din 40 votanți. Ședința se rădică la 6 ore. Ședința de sări. Ședința se redeschide la 8 și jumătate ore supt președința d-lui D. Ghika, vice președinte, fundă presinți 43 d-nn senatori. D. Ministru de externe dă citire mesagiului domnescă prin care se înaintăză în deliberarea Senatului proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 26, 27 și 28 din legea drumurilor. Acestă proiectă dispune ca tiilele județene și comunale să se potă întrebuința și în casă de inundare, și rugă pe Senată a o lua în desbatere de urgință. Senatul încuviințăză urgința și trece în secțiuni unite spre a asculta explicațiunile d-lui ministru. La redeschidere, 9 și jumătate ore, se citesce sumarulu ședinței de dimineță și se adoptă. După o lungă desbatere de regulamentă, Senatul decide a lua în desbatere declarațiunea de modificare a art. 7, dară a amâna votulă până se va discuta și cestiunea monopolului. D. M. Gherany, secretară, dă citire unei adrese a d-lui președinte ală camerii, care aduce la cunostința Senatului că, în legea pentru procedura electorală, s’a făcută uăerore de numerotare și rogă pe Senată a încuviința rectificarea. Senatulă încuviințătă. Se începe desbaterea asupra declarațiunii pentru modificarea art. 7. D. M. Sepurem zice că nu vrea se se despartă cu impresiunî tragice și vrea să păstreze suvenirî câtă se pare mai plăcute. Ceia ce să interesă mai multă decâtă despărțirea e situațiunea ce e creată astăzi cândă suntemă chiemațî a resolve cestiunea Israelițiloru, după mă lapsus de optă luni de la Congresă. Dăcă amă negligiatu de a resolve cestiunea, înainte de a veni la Congresă, ară fi trebuită se nu mai întâid iernă încă optă luni după Congresă. Serbia, cu mai puține pretențiuni parlamentare, a resolvată cestiunea și s’a pusă în posițiune de a fi recunoscută ca stată independentă. Noi nu suntemă în posițiunea ce aveamu supt tratatul de la Paris, nici recunoscuți nu suntemă și acestă situațiune nu pute se nu fi avută consecințe grave în privința relațiunilor esterne. Acesta e prima impresiune tristă cu care se desparte. Al douilea e dăcă n’ar fi fostă mai nemerită de a se convoca Constituanta pe nisce base mai largi decâtă art. 7. Nu s’a vădută esemplu ca, în câte-va cjile se se resolve grave cestiuni economice, politice constituționale, cu uă precipitare, cu uă lipsă de studiu, care face să se părdă încredere în legi. In câteva ore, s’a votată mă drumu de seră de 9 milione, apoi s’a votată legea de respundere ministeriale iărăși în câte-va ore. D. ministru de justiția. Ela Senată de dece luni. D. Iepurenu. Asemenea precipitări, asemenea presiuni suntă condamnarea instituțiuniloră ceamă rădicată la 1866; regretă că mamă întărită acele instituțiuni și acesta face ca țăra să păr dă ilusiunea și încrederea în acele instituțiuni. D. N. Voinov, dice că, după 30 cile de disensiune și gândire asupra declarațiunii de revizuire, d-sea și amicii d-sele s’aă convinsă că opiniunea minorității ar fi făcută mai bună impresiune atâtă înj țără, câtă și în străinătate. D-sea crede că d. Iepurenu nu și-a dată semă de situațiune cândă face oă apropiare între Serbia și noi în privința Evreiloră. In Serbia e uă poporațiune de 2 mii. și numai 3—4 mii Evrei, Serbia doja putea să se trăbăscă, căci recunoscerea era ună folosă pentru ea. Afară de acesta, Serbia a primită numai principiulă, și și-a reservată de a-lă regulamenta prin legi posteriore. România, care are peste 500 mii Evrei, mai cu sămă peste Milcovă, unde între ună milionă și jumătate de Români sunt: 400 mii de Evrei trebuia să se gândăscă dacă e bine, pentru recunoscerea independinței, se dă drepturi cu ochii închiși, căci nu e vorba de peirea României, să nu fimă pre sperioși. Nu va peri România pentru că nu va fi recunoscută pnă ană dent, dar trebuie să deschidă bine ochii ca să nu introducă mnă sânge străină în sângele său, ceia ce pate o va turti. D-sea crede din contra că, în acestă cestiune ne amă pre pripită; crede că cestiunea trebuia îndepărtată celă puțină până cândă nu vomă avea la noi invasiunea străină. Atrage atențiunea omenilor și poliției asupra acestei cestiuni, pe care se mulțămesce numai a o atinge. Cu câtă a ascultată mai multă pe oratorii majorității, cu atâtă mai multă regretă că nu s’a admisă a se indica uă soluțiune camerelor viitore. Faptulă petrecută la Iași e dă dovadă că, cu câtă ne vomă teme, nu către Europa, ci către cei ce scamotără opiniunea publică, acei ce suntă în sînulă nostru, aceia în fața sfierei nóstre, se rădică mai multă. Dăcă amă fostă tratați ca barbari pentru că s’a atinsă mă Evreă, faptulă de la Iași dovedesce că Românulă nu numai nu e barbară dără e atâtă de înțeleptă Incâtă sufere și umilirea numai pentru a nu mai da arme în contră’i. Nu scie ce va fi făcută guvernulă în acestă cestiune, dără trebuia se arate că, dăcă Românii n’ară fi fostă cuminți, în Iași amă fi avută mă masacru provocată de Evrei. Cu câtă vomă fi mai sfioși cu atâtă cererile de afară vor fi mai persistente și plângerile perfide ale Evreilor vor găsi mai mare rosunet. Regretă că d-sea și amicii d-sele nu se potă uni cu opiniunea majorității și dică numai ca se ferăscă D-deă ca blestemele viitorului se nu dea dreptate temerilor minorității. D. G. Leca declară că d-sea și amicii d-sele mențină ideile ce au emisă în cestiunea revizuire! art. 7. Nemailuândă nimeni cuventură, se închide discusiunea. D. Ministru de finance dă citire mesagiului pentru resiliarea contractului cu regia monopolului tutunurilor și rogă a se lua în desbatere de urgență. Senatul trece în secțiuni, după ce a ascultată explicațiunile d-lui ministru de financie. La redeschiderea ședinței publice, d. generală Angelescu dă citire raportului și proiectului de lege privitoră la aprobarea convențiunii pentru resiliarea contractului cu regia monopolului tutunuriloră. D. Iepurenu dice că, în aceste momente nu e aptă de-a esprime uă opiniune bine formată , va arăta mai multă impresiunea ce a simțită la citirea convențiunii și care e favorabile, dăcă a înțelesă bine esplicările d-lui ministru asupra art. 2 din convențiune că, la prețuirea tutunurilor, să se iă de basă prețulă de cumpărare, la care se se aducă cheltuielele de fabricare și dobânda. Ca basă, nu putea fi nimică mai bine. Ceia ce să îngrijesce este amendamentulă Introdusă de Cameră. Pe câtă iî e cunoscută d-săle, ereă nisce punte de neînțelegere între regim și guvernă și neînțelegerea provenia din bănuiala că nu e bună credință din partea guvernului în aplicarea contractului. Așa era cesiunea la 1876 și d-sea de atunci ar fi voită se de garanții pentru buna esploatare a monopolului. Peste 2 luni, pute-se va da cu licitațiune monopolulă, discreditată prin lepădarea unei societăți de acestă monopolă? Concurenții se vor găsi în față cu uă întreprindere discreditată și, dăcă nu se vor îmbunătăți condițiunile de esploatare nasce întrebarea dăcă se va dobândi prețulă de 9 milione. De se va obține, e cu atâta mai bine, dără, de nu se va obține, orice trăgănare va fi în paguba statului. Guvernul dără trebuia săă a se pune în condițiune de-a crea uă regiă seriosă, propunând ă deuă dată cu acestă convensiune și îmbunătățirile ce trebuia a se face legii actuale. Numai astă felă, s’ară fi putută asigura statului cele 9 milione ; altăfelă, provisoriulă se va prelungi mai multă decâtă prevede guvernulă și acesta va fi în paguba statului. In condițiunile în care se găsesce statulă, nu pote de câtă se voteze proiectulă. D. P. Carpp e în contra proiectului, pentru că nici înțelegința, nici conștiința d-săle nu suntă atâtă de largi încâtă să se potă pronuncia în cunostința causă. Procederea acesta e ruina regimului represintativă. D. N. Voinovă declară că va primi proiectulă, ânsă ca uă tristă necesitate. Societatea monopolului a luată întreprinderea cu orecare condițiuni; prin urmare, nu noi trebuie să justifică mă șicanele nedrepte ce societatea a făcută statului. Ea a luată regia cu legea ce-i era cunoscută, cu un lege ale căreia defecte ea le cunoscea. Legea a fostă aplicată și dovădă suntă tribunalale și închisorile nóstre. Nici contrabandele, nici cultura ilicită, căci statulă a făcută mai multă chiară decâtă s’a îngagiată, nici luarea Basarabiei nu potă fi motivele abandonării contractului; motivele suntă că trebuia se mărăscă plata de la 8—11 milione. Motivele de elistare sunt numai proteste, să nu plângem regia; ea nu se retrage într’ună momentă de pagubă, ci într'ună momentă de câștigă, nesclindă ce va fi pe viitoră. Câtă pentru d-sea, deși nu doria resiliarea, se felicită că ea s’a cerută, pentru că vomă scăpa de șicanele regiei. Noi nu ne presintăină cu discredita în fapta nouiloră concurenți; toți întreprecătooriî cu noi, cândă aă resiliată, nu noi amă câștigată. Resiliarea e în folosulă regiei. Ea ne despăgubesce cu clădirile, evaluarea ce li s’a făcută e după valorea loră cândă s’a clădită, fără a se face vr’uă scădere pentru deteriorare; nu s'a mai făcută și uă altă scădere; că trebuia se facă clădiri în tóte județele Făcutu-s’a calculă ca să fiă scădută regia cu folosulă ce a trasă din esploatarea clădirilor? Nu, și nu acasă pe nimeni, acesta arătă buna-credința nóstra. Ne despăgubesce asemenea ca tutunuri, cu prețul cumpărării și ală transportului; se mai adauge apoi și chieltuielele de fabricare. Se înțelege prin acesta că, la prețul de cumpărare, se adauge numai celă pentru fabricare ? Ministru de finance Așa e. D Volhov. Dăcă e așa nu are nimică deciisă. Primesce resiliarea ca uă tristă necesitate și constată că regia câștigă chiar cu resiliarea, eră noi. Acesta ne va rădica în ochii nouilor concurenți. Atrage atențiunea guvernului ca să caute a se feri ca nu aceeași societate sără monopolulă, adecă se ese pe uă ușe și se intre pe cealaltă, câștigândă în amândouă rândurile. D. Ministru de financie crice că, dăcă proiectul ă a venită așa de tărâiiă, acesta e independentă de voința guvernului. Tema d-lui Iepuremu că, fisându-se ca licitația să nu potă începe de câtă de la 9 mii. în susă va face să nu se prezinte concurenți, nu e legitimă. d-sea, din contră, crede că e uă bună disposițiune care asigură că nu se va da regia as oră întreprinzători, care ară da mai puțină. D-sea crede că se va găsi uă companiă care se ofere 9 mil., dără dăcă nu se va găsi, peste 2 luni Camerele voră fi întrunite și cestiunea li se va supune. Cu clădirile nu s’a făcută nici uă favore, căci s’a scădutu din prețulă loră echivalentulă pentru esploatare în timpă de 6 și jumătate ani. Dicuisiunea se închide. Art. se primescă fără desbatere. Se pune la votă proiectul în totală și se primesce cu 45 bile albe pentru și 3 negre contra din 48 votanți. D. N. Bibescu dice că, fiindă la sfîrșitul sesiunii în care acestă matură corpă a susținută cu patriotisms și cu tărie actele mari naționale, întrebă pe d. ministru președinte dăcă s’a gândită și a luat măsuri pentru rădicarea unui monumentă comemorativă pentru luptele susținute în Bulgaria de armată supt înalta comandă a M. S. Domnitorului. I. președinte al consilului respunde că M. S Regală Domnulă și guvernulă au dorința de a se rădica ună monumentă comemorativă. M. S. R. i-a făcută onore de a-i adresa chiară astă două scrisore în care adresăză aletele înalte mulțămirî armatei și corpurilor legiuitóre pentru curagială cu care aă apărată independința țărei. Se dă citire scrisorii M. S. R. care acordă d-loră represintanțî medalia apărătorii Independința pentru curagială bărbăteștii cu care au apărată independința și drepturile națiunii. D. colonelă. Bibescu propune următorea moțiune : Senatulă, luândă actă de responsură d-lui ministru-președinte și încredințată că va pune viitorele Camere în posițiune de a rădica ună monumentă comemorativă pentru luptele susținute în Bulgaria de armată în fruntea căreia a fostă A. S. R. Domnulă, trece la ordinea jilei. Senatulă primește moțiunea cu aplauze. Se pune la votă declarațiunea pentru modificarea art. 7 din Constituțiune și să primesce cu 40 bile albe pentru și 6 negre contra din 46 votanți. Ședința se rădică la 2 ore după meciul nopții. Se înscrie la ordinea cjileî raportul comisiunii de anchetă parlamentară pentru cercetarea situațiunii administrațiunii domenielor și pădurilor Statului. D. L. Costină face uă rectificare la sumarul ședinței precedente publicată în Monitoră. Se procede la continuarea desbaterii asupra bugetului ministerului cultelor și instrucțiunii publice. D. P. Ghica propune un amendamentă suptscrisă de 83 deî deputați pentru a se acorda teatrului națională uă subvențiune de 30,000 lei pe ană. D. G. Cantili, ministru al instrucțiunii publice, rugă Adunarea se voteze acestă sumă. D. I. Leca combate amendamentulă, arătândă că dăcă s’ară face socotăla despre totă ce se dă teatrului din Bucuresci, s’ară vede că i se dă mai multă de 100.000 lei pe ană. Dăcă se dă acestuia oă subvențiune, atunci ară trebui să se dea și celor ălalte teatre din țără. Póte țara să facă acesta ? Nu. Prin urmare dăcă celelalte teatre din țără, precum celă din Iași, celă din Craiova, din Bârladă, din Botoșani, din Brăila potă merge fără subvențiune, pentru ce se nu potă merge și celă din Bucuresci, capitala țărei ? Bugă dorii a se respinge acestă cerere, pentru că de se va vota, va veni d-sea se cără subvențiuni pentru tote teatrele din tote orașele enumerate mai susă, și, spre a complace d-luî Lățescu, va propune a se înființa un teatru și în Dorohoiă (ilaritate). D. G. Chitu susține propunerea, arătând omisiune a teatrului națională, care nu se póte compara cu cele din provincii și cjscândă că nu trebuie a se părăsi opera începută și întreținută cu atâtea sacrificii de ună Heliade, Câmpinănu și Nicolae Bălcescu. D. Sc. Pastia propune a se da teatrului din Iași o o subvențiune de 10.000 lei pe ană. D. N. Ionescu susține propunerea d-lui Pastia. După orecare discuțiune ambele aceste propuneri se pună la votă și se primescă. D. D. Leca propune ună amendamentă pentru a se acorda teatrelor din Botoșani, Bârladă, Galați, Focșani și Bacău câte uă subvențiune de 5,000 lei. Uă voce. Să se dea Craiovei! (Scomotă). D. dr. Polizu cere să se dea și orașului. Slatina uă subvențiune de 5,000 lei. După orecare discuțiune se pună la votă aceste amendamente și se respingă. Se procede la articolele următore și se primescă tote după fiecare discuțiune până la cap. 11. Asupra acestui articolă se urmără o discuțiune mai lungă cu privire la suma de 800.000 lei înscrisă în bugetă pentru gradațiunea profesoriloră. I. N. Fleva (zice că acestă cifră e sdrobitóre, pentru bugetul statului și după ce probătă într’ună lungă discursă că nu se îmbunătățesce instrucțiunea publică prin aceia că se acordă profesorilor de gimnastă care aă deja 450 lei pe lună uă loia de 900 lei, era cel cari nu aă de câtă 150 lei pe lună se lasă să mai rabde 12 ani până să ajungă la loja de 300 lei, după ce arătă că pe cândă în tută Francia nu se voră găsi de câtă junii profesori de facultate cari să aibă 10,000 franci pe ană, pe cândă la noi se propune ca ei să aibă după 12 ani de servicii 13,200 lei, face apelă la patriotismul profesorilor, ca să aibă în vedere greutățile financiare ale statului și să nu fără a se îngreuna bugetul săă într’ună modă atâtă de însemnată. Terminând a d-sea rogă Adunarea a respinge articolulă. 1. G. Danielripolu susține articolulă ificândă că ceia ce se cere uinel! nu este decâtă ună dreptă dobândită de profesori în virtutea unei legi. Este un poliță cu termenănspirată și nu se pate ca uă Cameră liberală să refuze a plăti uă asemenea poliță. D. ministru al instrucțiunii publice susține cu energiă articolulă, făcândă apelă la Adunare să nu lovăscă in corpulă profesorală și să facă dreptate acelor oameni cari au drepturi câștigate de câte 40 ani, de căte 20 ani, de câte 12 ani minimum. Se dă citire amendamenteloră care suntă trei: 1) ală d-lui A. Candiano-Popescu, prin care se cere menținerea cifrei din anul trecută; 2) ală d-lui Fleva, prin care se propune ștergerea sumei prevădută la cap. 11, și 3) ală d-loră C. A. Rosetti, E. Costinescu, și alți, prin care se propune ca fondulă pentru aplicațiunea gradațiunii profesoriloră să fie de 400.000 lei. Comisiunea bugetară se pronundă pentru acestă din urmă amendamentă. Se pune la votă amendamentulă d-lui ------------—.—— ADUNAREA DEPUTAȚILORO Ședința de Vineri, 23 Marte, 1879. Ședința se deschide la ora 1 d. n., supt președința d-lui G. Hasnaș, vice-președinte, fiind presiați 126 d nî deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă.