Romanulu, martie 1879 (Anul 23)

1879-03-26

ANULU DOUA­Z­ECI ȘI TREI VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London K. C. LA VEENA, la d-nil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. ’ LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Rin­'ii­popi 25 martișoru. Dubii I GbLI, 6 pRIARU. Scotemti­­ acesta numera , astazii Duminecă,, numai spre a pute satis­face legitima nerăbdare a publicului de a cunosce cele petrecute în ulti­mele ședințe ale Corpuriloru Legiu­­itare, și mai cu osebire spre a’i co­munica de ’ndată mesagiulii, din tote puntele de vedere însemnații, prin care Măria Sea Regală Domnitorului a închis­, în persană, ultima ședință a acestora Corpuri, care au avut­ fericirea de a represinta națiunea în cea mai gloriosă epocă a istoriei nóstre contimporane. N’avem­ astăzi intențiunea de a da sem­ă despre­­ședința solemnă de închidere a Corpuriloră Legiuitore, vom­ spune numai că nici vă­ dată Domnulă țărei n’a fostă salutată cu atâtă de sinceră și intusiastă iubire și nici vă­ dată cuvintele Sale n’au mersă atâtă de bine la inima ce­­loră către care se adresaă. După terminarea ședinței solemne a urmată, într’ună modă cu totulă particulară, între aceia ce abia în­cetaseră de­ a fi senatori și deputați, și președinții lor­, precum și între guvernă, represintată de președin­tele consiliului și aceia cari cu câte­va minute mai înainte ferau repre­­sintanții națiunii, uă ședință parti­culară, plină de celă mai viă inte­resă. Vomă da semn pe scurtă, în nu­­meral­ă viitoră, despre discursurile rostite în acesta Adunare particu­lară. PROGRAMA pentru Solemnitatea disolvării Corpu­­rilor­ Legiuitore In­dina de Duminecă 25 Martie 1879. I. La 1 oră, d-nii senatori și d-nii deputați se voră întruni în sala șe­­dințeloră Adunării deputațiloră. II. Vor­ fi prestați la acestă oră . D-nii miniștri. Curtea de casațiune. Curtea de corupturi. Curțile și tribunalele, corpul­­­ pro­­fesorală, autoritățile administrative și militare și consiliul­ comunală. III. D-nii senatori vor­ ocupa anterele bănci ale Adunării din drepta Tro­nului; eră d-nn­ deputați, băncile din stânga Tronului și centrală. Curtea de compturi, a doua tri­bună din drepta Tronului. Curțile, tribunalele, corpul­ pro­fesorală și autoritățile administra­tive și comunale, tribuna oficială în fad­a Tronului. IV. Pornirea cortegiului Domnescă de la Paiață se va anuncia prin 101 tunuri. V. La 1 (jumătate) ore, Măria Sea Regală Domnitorulă va intra în sala Adunării precedată de casa Sea ci­vilă și militară, și va fi primită la scară de bi­rourile Adunărilor­ și de miniștri, de către cari înconjurată, va lua locă pe Tronă­ și va da ci­tire mesagiului de disolvare. VI. D. Ministru al­ afacerilor străine va face invitațiune domniloră re­­ fracțiunea și Adm­inistrațiumea strada Romnel 14 presintanți ai Puterilor­ străine spre a asista la acestă solemnitate. Mesagiul pentru di­zol­var­ea cor­­purilor­ legiuitare. Domnitorii senatori, Domnitorii deputați, Legislatura care se­­ curmă astăzi a avută se preîntâmpine una din si­­tuațiunile cele mai grele prin care póte trece unit Stătui. Cu tote aces­tea, pe lângă îndestularea trebuin­­țelor­ urgente ale momentului, ea a găsită timpii de a se ocupa și de interesele viitorului, de­ a vota unu mare numero din legile cele mai im­portante reclamate de progresele ce face, pe fie­care Zd Patria nostră și de necesitățile noilei sale posițiuni. Decă, cu totă activitatea și buna-voință a representațiunei naționale, ea nu a putut­ realisa tote reformele aștep­tate de la dânsa, causa este, fără în­­douială, că împrejurările nu ’i au permisű să sosască la espirarea ter­menului legalit, care ’i ară fi fostă de ajunsă pentru completarea ope­rei sale. Scurtăndă d-v­­ensi-vă acestă ter­­menă, spre a da locă fără întârziere Camerelor, care să se procedă la re­­vizuirea art. 7 din Constituțiune, ați primită, în interesul păcei europene, ca România sĕ se conforme, câtă mai curândü și întru tote, tratatului de la Berlin, și ați dovedită astă­felă uă resemnare, ună curagiă și uă ab­­negațiune care nu potă de­câtă se ne rădice în opiniunea publică a lu­­mei întregi. In facia unoră acte atît de convin­­gătore, în facia atitudinei demne, în­țelepte și patriotice a poporului ro­mână, speră că prejudicățile și bă­­nuelile, ce mai există în afară, voră dispărea, că tote uneltirile, ori de unde ară veni, voră fi dejucate și că în scurtă timpă, uă apreciare mai justă și mai echitabilă în privința nostră va lua locul­ unoră preven­­țiuni cu totul­ nejustificate. Independința României, pe care d­v. cei d’anteiă ați proclamat’o, și pe care Națiunea a dobândit’o prin energia iei și prin vitejia armatei sale, dacă nu ’și a primită încă de­plina consacrațiune din partea unora din marile puteri, acesta nu provine de­câtă din nișce cause trecătore și cu totul­ circumstanțiale. Amă ne­strămutată convingere că, din pun­­tură de vedere superioră ale intere­­selor­ generale și permanente ale Europei, țara nostră va dobândi în curândă dreptate. Atunci când­ peninsula Balcanică întregă era în flăcări și când­ per­spective noi și atrage care ne puteau seduce, România a resistată la ori­ce tentațiuni și s’a ferită d’a fi pen­tru Europa să caută de tulburări și de complicațiuni. Ea n’a intrată în luptă de câtă în acelă momenta gravă cândă inacțiunea iei ară fi putută să’i devie funestă și cândă estensiu­­nea și dăinuirea resbelului ară fi fostă prejudiciabilă, nu numai ei în­­săși, ci chiar întregei Europe. După resbelă, atunci când­ ea are dreptul­ de-a se aștepta nu la sacri­ficiile durerose ce se impună națiu­­nilor­ învinse, ci la folosele la cari aă dreptă a pretinde acei cari se în­torcă încununați de succesă, ea a a­­vută forța, totă în interesulă păcei generalej a’și îneca durerea și s’a re­semnată a primi stipulațiunile tra­tatului de la Berlin. Ea a dovedită astă­felă, în modulă celă mai neîn­­doiasă, că nu este ună elementă de prisosă în sistema Statelor­ Euro­pene, chiemate a constitui nișce te­melii solide pentru pacea generală. Prin urmare, o repetă, Europa ii da­­toresce dreptate și suntă convinsă că ea nu va întârzia a i-o da. Domniloră senatori­, Domniseră deputați, Amă trecută, în timpul­ acestei legislaturi, prin împrejurări din cele mai grele, prin peripeții din cele mai periculose și, cu tóte acestea—suntă datoră a o constata cu fericire,—re­­gimulă nostru constituțională n’a în­cetată ună singură momentă d’a func­ționa în totă vigorea lui. Libertatea individuală, a presei, a întrunirilor și și a tribunei, într’ună cuvântă, tóte libertățile publice s’au esercitată în deplinătatea loră, fără a fi vre uă­­dată atinse, fără ca utilitatea loră să fia măcară pusă în îndouială. Na­țiunea, ca și puterea executivă, a­­probată prin acesta că credința lor­ în acestă regiună era întemeiata, și că institu­țiunile liberale, de cari ne bucurăm­ă, suntă fundamentele cele mai sigure ale unui Stată, scutulă s­ă celă mai puternică în ori­ ce cir­cumstanță. Forte în convingerile Mele intime în acestă privință, întărită și mai multă prin acestă strălucite experiență, încredințată că numai de la sincera și reala aplicare a le­­gilor­ și a Constituțiuniei atârnă li­niștea Patriei și viitorul ă­i ei. Me veți găsi totă­dea­una nestrămutată pe calea care ne-a dusă deja la resul­­tate așa de satisfacetóre, cale pe care, suntă sigură, că toți Românii Mé vor­ urma. De­și sistuațiunea Orientului nu este încă asigurată și orizontele pane încă turbure în afară, de­și în întru chiar avemă a resolve una din ce­­stiunile cele mai arZetare, și care, cu dreptă curentă, ne îngrijesce pe toți; totuși, suntă convinsă că pu­­tem­ă privi viitorul­, de nu fără se­riose preocupări, celă puțină fără temă. Patriotismulă D-vestre va în­țelege că, pentru a învinge tote a­­ceste dificultăți, trebue acum, ca și în trecută, se remâne că cu toții uniți în cestiunile cele mari, în a­­cele cestiuni în cari, nu este vorba de interese seă de opiniuni de par­tidă, ci de însăși siguranța Statului Română. In timpă de atâtea secole, printre furtunile cele mai violente cari au distrusă întregulă sistemă ală Sta­telor­ orientale și aă sguduită ch­iară monarh­iile europene cari, mai în urmă, trebuiaă să devie espresiunea cea mai înaltă a civilisațiunei, po­porală Română, de­și copleșită sunt invasiuni cari păreau că să se stârgă chiară urmele esistenței sale, a­sclută să resiste și să păstreze intactă na­ționalitatea sa, totă asemenea elă va lupta, de astă­zi înainte, și va învinge greutățile la cari suntem­ă s­ă mai putemă fi espuși, decă și în viitoră vomă fi inspirați d’ună sin­gură simțimentă : iubirea Patriei, vomă fi mișcați d’uă singură voință: aceea de a ne­­ consacra binelui iei. Despre Mine, Domnilor, Senatori și Domniloră Deputați, amă cea mai deplină încredere în înțelepciunea și patriotismul. Națiune!, și ea pote fi sigură că, în ori­ce împrejurare, Me va găsi totă-d’a­una în fruntea iei, înainte de a ne despărți, amă ți­nută a veni în personă în mijlocul­ D-vóstre pentru a ve mulțumi încă uă dată pentru puterniculă concursă ce au­ dată întărirea edificiului na­țională, urând, împreună cu D-vóstre, să trăiască România, iubita nostră Patrie. Conformă art. 129 ală Constitu­­țiunei, Adunările Legiuitore sunt­ disolvate. CAROL (Urmeda semnăturele miniștrilor­­). SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Calcula, 5 Aprile.—Regele Birmaniloră a cerută pace vice-regelui Indielor­. Una trimisă ală Englesiloră a plecată la Cabală, negocierile cu lacub­ Khan, se ur­­meza , astăzi, pară a fi mai mari sorții de­ a încheia pace cu densulă. Londra, 5 Aprile.—După un telegramă a diarului Times, generalul­ Totleben a sosită la St. Petersburg ; densulă asistă la desbaterile asupra ocupării mixte a Rume­­liei orientale. Salonică, 5 Aprile.—Guvernulu turcescă procede cu rigore în Albania în contra u­­neltitorilor­ mișcării separatiste ; cinci-deci din cei mai însemnați capi ai munteniloră au fost­ arestați; locuitorii din satele Zim­­bani și Gurisci sunt­ deja desarmați. Roma, 5 Aprile. — Cavalerulă Durando consulă la Ragusa, e numită însărcinată de afaceri ală Italiei pe lângă guvernul­ Muntenegrului. Tîrnova, 5 Aprile— In cele două din urmă ședințe ce a ținută Adunarea consti­tuantă ieri și astăzi, deputații bulgari au adoptată pene la art. 62 inclusivă dîn sta­­tutulă organică. Modificarea urmatore a fost ă Introdusă în art. 38. Se va înființa ună sântă sinodă învestită cu puterea eclesiastică superioră în Prin­­cipată. Afară de acesta, ună adausă la art. 56 dispune că titlurile și decoraț­iunile sunt­ interzise civililor­. Un­ memorandum către puteri a fostă suptsemnată afară din adunare de către deputații Bulgari; elă a fostă îmânată toții delegațiloră marelor­ puteri, care fac pri­mită toți. Deputații au mari asigurărî că revendicațiunile loră voră fi ascultate și studiate. Constantinopole, 5 Aprile.— Au fostă esi­­lați mai multe ulemale, bănuiți că aă ur­­dită intrige în contra Sultanului. Porta studieza uă nouă linie pentru frun­­tariele grecescî. Roma, 5 Aprile. — Generarele Garibaldi a sosită la Roma, densulă a fostă salutată de oă mulțime numerosă. Generarele e forte suferindă; a fostă purtată pe m­ă pată de la gară până la casa fiului seu Menotti. SENATULU Ședința de Sâmbătă, 24 Martie 1879. Ședința se deschide la ora 2 d. a., supt președința d-lui D. Ghika vice-președinte, fiind­ prestați 53 d-ne senatori. Sumarulă ședinței precedinte se citesce și se adoptă. Se comunică programa pentru solemni­tatea disolvării corpurilor­ legiuitore. D. R. Șeicaru dă citire raportului d-sele și proiectului de lege pentru confecționarea LUNI, 26 MARTIU, 1879 LUMINEZA­TE ȘI VEI FI. A­B­O­N­A­M­ENTE. n Capitală și districte, undi anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî. LA PARIS, la d-nii Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene Comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU a 2,000 serii table de intuițiune cu testul ă sară explicatoră pentru cl. I și II ale sca­­lelor­ primare urbane și rurale, v*"’"""— Neluândă nimeni curentulă în disensiune generală, luarea în considerare se declară admisă. Art. se primescă asemenea fără desba­­tere. Proiectul­ în totală se primeșce cu 34 bile albe pentru și 3 negre contra din 37 votanți. D. G. Orleanu citesce proiectulă prin care se acordă oă pensiune de lei 160 pe lună minoritară d-nei Alexandrina Nițescu, fostă institutore. D. dr. Severin și D. Ministru de externe susțină proiectulă. Discnsiunea se închide și proiectulă se încuviințeză cu 38 bile albe pentru și 2 negre contra din 40 votanți. Se citesc o proiectulă prin care se acordă suma de lei 100 pe lună d-lui Ieronim­ă Tesio, care s’a bolnăvită de uă bolă nervosă în exercițial­ funcțiunii sale, după ună ser­­vin­ă de 16 ani. D. Voinov zice că fondurile ministerului de culte sé se de la asemenea persóne, ord nu la persóne cu moșii, care n’au nici ună drept. Afară­ de acésta, déci se va admite cererea, se va crea ună p­recedentă perniciosii și reula de care­a voită a scăpa legiuitorulă pensiuni­­loră se va crea din noă pe cale indirectă; bugetul­ statului se va încărca cu u­ altă ord­ă de pensionari. D. Orescu susține proiectul­, pentru că de la ministerul­ culteloră nu ’i se pute da nimică, de vreme ce fondul­ acelui mi­­nisteră nu ajunge nici pentru văduvele să­race. D. Zisu susține proiectul, pe motivul­ că, orî de unde s’ar plăti acești bani, totă statulă îi plăteșce. Discusiunea se închide și proiectulă se primesce cu 39 bile albe pentru și 5 negre contra din 44 votanți. D. G. Orleanu dă citire raportului și proiectului de lege pentru autorizarea co­munei Bucurescu de­ a contracta ună îm­prumută de 15 mii. la Casa de depuneri, pentru diferitele lucrări mari, canalizarea Dâmboviței, aducere de apă, nivelare și pavagini, necesare în capitală. După desbaterea unei cestiuni de regu­­lamentă, Senatulă­otărasce a trece în sec­țiuni spre a studia noulă proiectă cu mo­dificarea ce i s’a făcută de Cameră. La 4 ore, ședința se redeschide. Se dă citirre raportului comisiunii veri­­ficatóre a socoteleloră Senatului pe 1876 Senatulă încuviințeză acele socoteli. D. Orleanu spune că delegații s’aă în­trunită din nou și aă luată în studii pro­iectulă de lege pentru împrumutul­ comu­nei Bucuresci. Comitetul­ delegaților­ a modificată cu totală proiectulă, fisândă cuan­­tumul­ împrumutului la suma de 3 milione. D. N. Voinov combate modificarea dele­gaților­. Consiliul­ comunală, compusă de omeni cari cunoscă împrejurările, a stu­diată cestiunea cu maturitate, Camera as­e­­menea și apoi secțiunile Senatului, care admisese primul proiect­. Cum astăzi ace­iași delegați reducă suma la 3 milione ? Pe ce lasă a făcută acesta reducere, ajunge comunei acesta sumă? D-sea nu pricepe transfigurarea comitetului; cândă comitetulă cerea 15 mii, avea să basă. Senatul scia pen­tru ce se ceră, căci are uă espunere de motive dâră de reducere nu scie nimică. Rogă dură a se da esplicațiuni în acesta privință. D. A. Ziss­u zice că comitetul­ a fostă de la începută în contra proiectului și l’a admisă numai cu condițiunea ca în urmă să se puie uă moțiune care se mărginescă împrumutură. Cândă comitetulă s’a întru­nită din nou, a căzută de acordă asupra sumei de 3 mil., fiindă­că anulă acesta nu se potă face lucrări mai multă de 3 mil., și pentru că primăria se găsesce în posi­­­țiune de­ a plăti chiar anulă acesta anuita­tea la cele 3 milióne ce i s’ară împrumuta de Casa de depuneri. D. D. Ghica zice că nu făcură nic uă transfigurare, comitetulă, și în specială d-sea, e favorabile lucărilor, pentru care i se cere împrumutulă; dară voiesce ca ele să i se facă în condițiunile legii din 1878, de la care legea presintată de guvernă se de-

Next