Romanulu, ianuarie 1880 (Anul 24)
1880-01-14
ANULU DOUEPECI ȘI PATRU Vertacțiunnea și Adminstrațmea strada Doninoi, 14 LUNI, MARȚI, 14, 15 IANUARIU, 1880. VOIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia da 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , » > pagina 111 — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea parului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nes 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURGI, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU Bucuresci, Calendar!!. In numerulü de la 10 Ianuarie, am suspendată seria nóstra de articol! asupra activității publice a României în anul 1880, spre a ne ocupa de cestiunile imediată la ordinea zilei. Remândă astăzi lucrarea nostră, trecemă de la administrațiunea financiară, cu care amă terminată, la partea economică. Amăn jisit, vorbindă despre financie, că cele mai mari speranțe ale nóstre pentru viitoră le punemă în rădicarea și desvoltarea economică a țarei. Același lucru trebuie neapărată să lă jicemă și pentru buna stare a țărei întregi, pentru rădicarea avuției publice, pentru progresulă generală. Nu e progresă posibilă fără agenții iei de căpetenia, și între aceștia, mijjlocele materiale, avuția, este celă danteist. S’ară paré că celă d’ântăiă ară fi instrucțiunea, decă ne damă semn en?e că nici desvoltarea instrucțiunii nu este posibilă fără că órecare bună stare materială, trebuie să convenimă că avuția este primulă agentă ală progresului. Ca să ne convingemă de acesta, n’avemă de câtă să ne aruncămă privirile asupra scalelor rurale, în mare parte pustii, din cauză că poporațiunile rurale suntă pe alocuria atâtă de sărace, încâtă copiii loră nu potă să beneficieze nici de instrucțiunea gratuită; părinții suntă, seă nevoiți să țină copiii soră pe lângă dânșii , spre a ’i ajuta la muncă, seă n’aă nici cu ce ’i îmbrăca și cu ce le cumpăra cărți și hârtiă, spre a ’i trămite la șcală. Multe spirite superficiale strigă progresă și instrucțiune, combătând în acelașă timpă spiritulă de întreprindere și veriendü cu ochireî chiar silințele individuale onorabile de-a ’și îmbunătăți posițiunea materială ; ei <ficuse se întindă instrucțiunea, se contribuie fia care la realizarea progreselor, în cunoșcințe și în spirite, și atunci rădicarea avuției generale va veni de sine. Acesta ideiă este exacta, după cum exactă este că uă mașină perfecționată face să progreseze și să se desvolte felulă de industria la care este consacrată. Mai înainte însă de a avean asemene mașină, trebuie să dispună cineva de mijilacele materiale de a și-o procura. Repețimă demit că, a dori progresul, fără a contribui mai înainte de câtătate la rădicarea avuției naționale, este a merge pe calea cea mai rătăcită , este a căuta fabricarea metalurilor prețiose, fără metaluri prețiose. Noi vomă fice din contra că cine va contribui la rădicarea și desvoltarea economică a țarei, contribuie prin acesta chiară, în singurulă modă în adevérit eficacă, la realisarea progresului în tote ramurele de activitate publică. Numai cândă guvernală, pe deuă parte, și întrega societate română pe de alta, voră fi pătrunși de acestă adeveru, și voră lucra cu activitate și spiritu practică în consecință, progresul, celă mai repede, rădicarea și întărirea României voră fi definitivă asigurate. In acestă bine-facétare discuțiune, mare și spornică pate să fiă rolulă guvernului, căci — după cum amă mai jisă — societatea română nu este încă așa de înaintată, încâtă inițiativa privată să fiă primulă motoră pe calea progresului. In starea relativă înapoiată a societății române, corpurile constituite ale Statului trebuie sc de exemplu că, trebuie să formeze, se deștepte și să ajute inițiativa privată, trebuie sâ procure mijlocele, trebuie sé o pună ia condițiunile de a nasce și sö-l asigure — pe câtă depinde de densele bună succesă dăinuitoră. Spre exemplu, în Francia inițiativa privată a fostă de ajunsă la începută spre a forma acele comuie agricole, ce aă contribuită atâtă de puternică la desvoltarea numeraselor ramute ale industriei agricole. Chiară în Francia éasea venităună momentă în care guvernulă a simțită trebuința de a veni în ajutorulă cominielor agricole ; eră a făcută atunci să lege pentru subtvenționare loră de către Stată, transformându-le înt’rună felă de instituțiuni mixte, ținându atâtă de Stată, câtă și de inițiativa privată, și dândă industriei agricole îndouitulu sprijinut] alü Statului și ală asociațiunilor private. In România énse, unde agricultorii n’au în cea mai mare parte nici uă ideiă încă despre ce suntă comiiele agricole și despre progresele ce ele potă se realise în agricultură, va trebui ca guvernulă, apelândă la totă ce este mai luminată între agricultori, și făceadă uă lege pentru instituirea, organisarea și subvenționarea comuielor agricole de către casele județene, se stabilesc aceste instituțiuni, de cea mai mare utilitate practică într’un țară esențialmente agricolă. Amă pute sc înmulțimă exemplele, dară sperândă că atâtă guvernulă câtă și Camerele sunt convinse că nu trebuie să aștepte de la inițiativa privată mai multă decâtă ea este capabilă de a da, trecemă la, enumerarea câtorăva creațiuni neaparate, rădicării temeinice a economiei naționale. După nesolința și neexperiența, care paralilă spiritulă de întreprindere și facă se alerge numai la funcțiuni publice mulți cari ar fi capabili de uă acțiune mai folositare pentru societate, vine și scumperea capitalului. Este anevoie de-a reuși, în orice ramură a industriei, când o capitalul ă pusă în acea industria costă 10 la sută, pe cândă aceiași industria se susține în străinătate cu ună capitalii, a cărui dobândă este de 3 și 4 la sută. Concurența în asemeni condițiuni, devine forte anevoiosă, de nu peste putință. Apoi cum am puté sé fiă cineva îndemnată a’și pune capitalul ă într’uă industria precare, cândă scie că se espune a nu retrage de câtă să dobândă de 4 seă de 5 la sută, pe cândă punândă acelașă capitală în efecte publice, séü împrumutându’lă pe ipotecă, seă întrebuințându’să supt orice altă formă de împrumutare, va retrage de la 8 pene la 12 la sută, seu, decă voiesce se risce puțină, chiară 18 la sută și mai multă . Pentru ca interesele economice să progreseze și activitatea publică să se îndrepteze spre întreprinderi mai folositore țarei, este dejă neapărată a contribui la ieftenirea capitalului. S’a făcută forte multă pe acestă cale prin crearea creditului fonciară agricolă și urbană. Grația acestei instituțiuni, proprietatea teritorială își pote procura acum miijlocele unei mai mari produceri cu uă dobândă de aprope 7 la sută, era proprietatea urbană cu uă dobândă de 8 la sută, pe cândă mai ’nainte nu găsia asemeni mijloce, fără uă dobândă de la 12 până la 18 la sută. Opera creditului foncară nu va fi casé deplină, până ce nu se va crea și uă Bancă Națională de scompt și de circulațiune. Banca de scumptă și de circulațiune, prin facultatea ce are de-a emite bilete de bancă deuă valore multă mai mare de câtă stocură sau metalică și asupra valorilor,sigură ce se depună în mânele iei, ieftenesce răpede capitalulă pentru două motive: 1. pentru că sporesce într’un mare proporțiune capitalulă în circulațiune; II. pentru că operândă pe două parte asupra unei sume multă mai mari de câtă capitalulă sau constitutivă, ieră pe de alta asupra însuși creditului privată, fâcându-se garantulă sau, îi dă mâna să se mulțămescă cu uă dobândă forte mică. Uă Bancă Națională de scumptă și de circulațiune, creată astăfelă încâtă se dea garanțiile unei solidități capabile de a desfide orice încercare, este dejă neapărată pentru scăderea debândei și pentru înmulțirea capitalului în circulațiune, condițiuni neapărate ridicării economice a țarei. Dacă nu ne facemă ilusiumi mai multă decâtă se cuvine, nu ciemă că din primele țile Banca Națională are să dea resultate strălucite. Scimă pre bine că, pentru ca un asemene instituțiune să dea tóte resultatele ce se așteptă de la dânsa, și să facă ea însăși afaceri strălucite, ceia ce -i măresce și întăreșce creditulă, trebuie ca cererile ce i se voră adresa să fie numeróse și importante. Pentru ca cererile să fie case mari, trebuie ca activitatea economică să fie mare, trebuie ca întreprinderile și afacerile de totă felulă să fie numeróse. Recunoscemă că la începută Banca Națională va ave relativă puțină de lucru; dojit pe măsură ce, cu ajutorul ă séd, cu înlesnirile ce ea este în posițiune de a face, comercială și industria națională se voră desvolta, cu atâtă și afacerile sale vor spori. Progresulă încependă a se realisa cu ajutorul Băncei Naționale, și mijlocele materiale de acțiune înmulțindu-se grație iei, spiritul de întreprindere se va desvolta răpede, încuragiată de exemplu și de succesă. Dobânda fiindă scăzută, fiecare capitalistă va simți trebuința de a lucra mai multă spre a produce ; nu se va inmobilisa ca astățji, mulțămitu pe dobânda numerariului său, se va arunca în întreprinderi, în lucrări de totă felulă, și Banca Națională îi va sta la îndemână spre a ’și îndoui miijldeele de producere. Atunci, din acestă activitate economică, din acestă înmulțire a afacerilor, produsă de ea însăși Banca Națională își va retrage propriele sale folose și operațiunile sale voră dobândită mare însemnătate. Industria agricolă va fi prima care va trage folose din instituirea Bancei Naționale, dobânda scăițendă, acestă industria își va pute procura capitalulă de la creditulă fonciară multă mai ieftină chiar decâtă astăi; însuși tipul scrisurilor fonciare va fi modificată pe baza unei dobândi celă multă 5 la sută. Temerea dorit că la începută Banca Națională nu va ave pre multă de lucru, nu trebuie să ne oprescă ună singură momentă de a dori câtă mai grabnica iei instituire. Daca chiară din primul ană ea nu va realisa mari afaceri, este totuși sigură că operațiunile iei se vor înmulți pe fiecare ței, și celă multă la ală treilea ană ală creării sale, va fi deja oă instituțiune din cele mai înfloritore, după cum chiară din prima jji va fi uă instituțiune din cele mai bine-facătóre. Cere mă deră, ca unul din primele mițjloce ale rădicării economice a țarei, crearea câtă mai grabnică a Bancei Naționale. SERVIȚIULE TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Paris, 24 ianuarie. — Imperatésa Rusiei trebuie să părăsescă Cannes Marția viitore. Viena, 24 ianuarie. — Oficială. — Cornitele Pulesky, ministru plenipotențiară la Atena, este însărcinată, prin interim, în calitate de ministru în misiune extraordinară ală direcțiunii ambasadei Austro-Ungariei la Constantinopole. Roma, 24 Ianuarie. — Senatulă nu urmeză discuțiunea proiectului de lege relativa la desființarea impositului asupra măcinatului. Moțiunea biuroului centrală pentru amânare a fost aprobată cu 125 voturi contra 83 și 3 abțineri, cu tote că ministerul ü ar fi declarata că consideră amânarea ca uă respingere a proiectului. D. Saracco, raportorul, a respuns că biuroală centrala nu consideră delocă amânarea ce a propusü ca uă respingere a legii și că depinde de guvernă de a scurta termenul, la espirarea căruia Senatulfi va relua din nou în examinare proiectulu. Viena, 24 Ianuarie. — Guvernulă a presintata Camerei austriace unü proiecta de lege pentru construirea, cu chieltuielile Statului, a drumului de ferit de la Arlberg, ale cărui lucrări prevedute se vor ridica la 36 milione de fiorini. Construirea va trebui să încapă în 1880. Espunerea de motive spune că Ungaria nu va contribui cu nimică la chieltuieleler de construcțiune ale acestei nouă linii; dorit ca compensare guvernală ungară va trebui să propună Camerelor ungare, de a face să se esecute în întregă cu chieltuielele Ungariei lucrările necesare pentru regularea Dunării între Orșova și Porțile de Forü, îndată ce LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte, umiană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa : IN ROMANIA, la administrație nea (parului LA PARIS, lad-n;I Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctoră Gustavo Groce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20BANIESEMPLARULU Camerele austriace voră fi votată construirea drumului de feri de la Arlberg. Constantinopole, 24 Ianuarie. — Este din nou vorba de rechemarea apropiată a dlui Layard, ambasadorul Enghiterei, care va fi înlocuită prin d. George Elliot, agenta diplomatică. Cair, 24 ianuarie. — Redivulă a plecată la Alecsandria, spre a face tote pregătirile în privința călătoriei sale la Constantinopole, care trebuie să aibă locă în cursul lunei lui Aprile. Roma, 25 ianuarie. — In urma votului Senatului pentru amânarea proiectului de lege relativă la desființarea impositului asupra măcinatului, consiliul de miniștri s’a întrunită ieriseră spre a delibera asupra situațiunii ce i s’a făcută și dacă se cuvine de a presinta regelui că propunere pentru închiderea sesiunii parlamentare. Paris, 25 ianuarie. — Astăzi s’a ținută oă întrunire de vre 3000 creditori ai Turciei, cari am votată uă adresă către d. Jules Grévy, președintele Republicei franceze, spre a protesta în contra ultimei învoiele financiare încheiate de Portă. Dacă li se va refuza satisfacțiunea, ei declară că vor cere crearea unei comisiuni internaționale pentru a controla financiele turcesc, conformă tratatului din Berlin. Berlin, 25 ianuarie. — Scriea care anuncia că Rusia își retrage trupele concentrate în Polonia este astăi desmințită. Sporirea armatei germane. De câtăva timpă, die Independința Belgică, s’a vorbită multă în uneleiare de pace generală și de desarmare europeană, amestecândă în acestea chiară guvernală imperială germană și pe d. de Bismarck. D. de Bismarck a respinsü însușî și a arătat o fondulă cugetării sale în acesta privință. Sporirea armatei germane, prevăzută de toți omenii cari cunoscă situațiunea și tendințele fiecărui guvernă, este astăzi oficială cunoscută. Consiliului federală i s-a supusă ună proiectă de reorganizare, supt motivă de completare a organisării actuale, care adauge în proporțiuni însemnate numărale cadrelor actuale. Proiectul în cestiuneară rădica infanteria de liniă la 503 batalióne, artileria la 340 baterii de câmpă și artileria pedestră la 31 batalióne, în fine trupele de gentă la 19 batalione. Pentru a două ideiă despre ce va fi acesta formidabilă organisare, e de ajunsă de a spune că ea va cere uă cheltuelă de aprope 44 milione pentru anulă antenă și ună adausă permanentă de 17 milione de mărci în bugetul anuală ală resbelului. Rescumperarea căilor ferate Raportulu comitetului delegaților îi Cameră. Domnilorü deputați. Comitetul delegațiloră, însărcinată cu studiarea modificărilor aduse de Senată proiectului de lege votată de d-vostră pentru rescumpărarea căilor ferate, constituindu-se supt președenția d-lui P. Cernătescu, s’a adunată în sera de 9 ianuarie, presențî fiindă și d-nii miniștri. Comitetulă a fostă compusă de : » M. Ferichide. . • . • I. După discuțiunile urmate, ascultându-se și explicările date de d-nii miniștri, s’a procedată la votă, și, modificările votate de Senată s’aă admisă cu șase voturi, fiindă D-ni. D. Giani........................II; » St. Corlănescu. . . III; N. Fleva.......................IV; » Th. Boldur-Lățescu . V; » N. Ionescu .... VI; » P. Cernătescu . . . VII;