Romanulu, februarie 1880 (Anul 24)
1880-02-14
142 bunătatea împăratului, nici de simțimintele lui umanitare, chiară între nihiliști. Însă în ochii acestora, Țarulă este represintantul unei ingrozitore sisteme guvernamentale, și pe câtă timpii elfi va domni, se póte crede că atentatele se voră reînoitî. A. Sala de mâncare supt care a isbucnită esplosiunea. B. Vechile apartamente ale marilorduci C. Sala de mâncare obicinuită. D. Apartamentele M. S. împărătesei. Amă promisă ieri se dămă in numărulă de adî planulă interiorului palatului de iărnă din Petersburg, în care s’a întâmplată esplosiunea. Indeplinimă adî acesta promisiune, spre a lămuri și mai bine pe publiculă cititoră despre loculă unde s’a petrecută faptulă. E. Apartamentele M. S. împăratului F. Salone și sala mare de mâncare. G. Curtea interioră a palatului H. Coridorulă unde s’a aflată împăratulă. I. Comunicațiunea palatului cu Ermitagiulă. CHEIULU GAGARIN U. Peronft PIAȚA ALEXANDRU. LEGENDA. SCIRI D ALE ZILEI. Din Capitală Mâne sâră, Joul, plânetă mare la Paiață, în onorea d-lui White, ministru plenipotențiară al Marei Britanii. * D. de Bacourt, care de două ani girăză afacerile consulatului Franciei la Bucuresci, este numită secretară la ambasada Franciei la Viena. Monitoraia de ieri publică din nou convențiunea încheiată între compania drumului de seră de la Dunăre la Marea Negră și a portului din Kiustendge limitată și administrațiunea posteloră pentru transportul poștei de la Kiustendge la Cernavoda și Vice versa, din cauză că la antâia publicare s’aă strecurată câteva greșeli. Din țevile latine. După Annuario Militare, care a apărută chiară acum, armata italiană număra la 1 Ianuarie anulă acesta, după generali, 46 locotenenți - generali, 84 maiori-generali, 282 coloneii, 340 locotenenți-coloneli, 731 maiori, 2002 căpitani, 3493 locotenenți și 4770 supt-locotenenți, cu total: 11.750 ofițeri. Numărul elevilor prin stabilimente militare era totă în acea esi de 2025, dintre care 119 în șcală de resbelă, 171 în scala de artileriă și de gemă, 298 în academia militară, 533 în scala militară, 334 în colegială militară din Florența, 255 în acelă din Milano și 295 în acelă din Neapole. Din străinătate din Varșovia se anundă că aristocrația poloneză din guvernamentală Vistulei va trimite, supt conducerea mardasului Wielopolski și a comitelui Zaimoyski, uă deputațiune la St. Petersburg ca să felicite pe împăratulă. Deputațiunea se va compune din 50 magnați polonezi care se voră presinta împăratului în costume naționale și îî voră supune oă adresă de felicitare din partea națiunei poloneză. * Se anuncă din Berlin că se vorbesce din noă forte multă despre numirea principelui de Hohenlohe ca secretară de stată la esterne. După o versiune, acesta ar fi să se facă numai provisoriă, fără mai târziut cornițele Hatzfeld să fie numită definitivă în locul lui Bülow. O altă versiune énsé afirmă că funcțiunile lui Bülow și Stolberg vor fi date lui Hohenlohe, și că în acestă casă cornițele Stolberg ar redeveni ambasadoră la Viena. Positivă este, că cu principele Hohenlohe s’a negociată acum din nuoă. Primiriii din Focșani urmatórea telegramă : Diarului Românulă. Sunt semnați cetățeni din urbea Odobescu, aflămă că două intriganți de aici, Nicolae I. Grigoriu și Costache Poliza ar fi adresată uă telegramă d-loră Beizadea Grigore Sturdza, Maiorescu, Vernescu și alții, lăudându-le purtarea ca oposanți și în care audiind că și noi suntemă iscăliți. Prin acesta veninul a desminte în modă publică că iscăliturile nóstre sunt fără cunoscință celeră conținute în acele telegrame, deorece pe noi ne-am înșelată a iscăli spunându-ne că aducă mulțumire guvernului și felicitațiuni pentru actele patriotice, ceia ce ne-a făcută ca să isculimă, avândd consciința că actualulă guvernă a lucrată pentru fericirea țărei. Rugămă publicați acestea: D. Zaharia , Milea Radovici, C. C. Ionașcu, Constantin Popa Grigore, A. G. Popovici, D. G Popovici, T. A. Mazilu, N. Ionescu, Gavrilă Dragomirescu, Stefanache Dragomirescu, Ion Tudorache, C. Nicolae. Reforma învățământului pubicul și î) Despre învățămentul primarű-superiorü. D. Ferneuil, în cartea care face obiectulă acestui studiu, proclamă însemnătatea rolului ce e chiemată a’să juca învățământulă primară superioră într’uă democrațiă și cere ca să i se reserve mă locă de onore. Statele Unite aă înțelesă cele d’finteză câtă de folositore e pentru societate acestă învățământă, care acolo portă numele de high school (scală înaltă). Ecă ce spune în privința loră raportorală însărcinată de guvernulă franceză să studieze învățămăntală primară la esposițiunea de la Philadelphia : »E că văferă unde există mai multe sutimi de scale superiore, publice sau gratu it. A se vede Românulă da ieri. ROMANULU, 14 FEBRUARIU, 1880 ite, ca cele mai mici scule. Ele sunt legate cu sculele primare, sunt administrate de aceleași autorități, întreținute cu aceleași fonduri, destinate aceleași poporațiuni, și cu tóte acestea în locă de a se mărgini la strictură necesară, la minimulă cunoscințelor cerute pentru a ieși din categoria oficială a ignoranților, aceste scule primare superiore întemeiază ceia ce s-ară pute numi înaltulă învățămentă națională. Nu sunt nici scule profesionale, nici imitațiuni bastarde ale gimnastelor clasice, nici universități minuscule, suntă scule curată poporare, case făcute pentru a da poporului ceia ce este mai bună, mai curată, mai înalta în educațiunea liberală. Ele nu deschidă nici uă carieră, fără conducă la tote fără deosebire. Ele nu facă nici ingineri, nici arhitecti, nici medici, nici industriași, nici negustori, fără creezátă tinerime destăptă și vină, pregătită pentru tote studiile, gata să alegă între diferitele profesiuni și în stare de a reuși in aceia pe care o va alege. Cutare va merge la Universități; cutare altuia se va deda la afaceri; va fi între ei uă deosebire de ocupațiune, dără nu va fi uă inegalitate de educațiune. Astăfelă cele două grade ale scalei primare aducă Statului serviție diferite, înse deuăpotrivă mari : unulă ’i dă poporațiunî întregi sclindă a seri și a citi; celalaltă trage din aceste mase on elită pe care o înzestrăză cu unfi capitală intelectuală îndestulătură pentru a da înapoi două sută de ori ceia ce a primită. »Și cum se formăză acestă elită ? Printr’ună felă de selecțiune naturală care este ună mijlocă șigură de moralizare și de progresă pentru societatea vitrigă. Acela suplimentă de educațiune ce ’lă dă high school acelui care este demnă de elă, ce este altă ceva de câtă uă primă permanentă oferită economiei, inteliginței, ordinei, vieței de familie, tuturor, virtuților, săracului, muncitorului, meseriașului? Voiesce elă ca fiul săă cu fiica mea să fie într’uă di egali cu cei mai avuți, cu cei mai distinși, ca se nu aibă să invidieze nimicni la nimeni, ca să potă pretinde la tóte carierele : scala primară superioră este aci, și pentru a ajunge la acelă minunată resultată, nu cere părințiloră de câtă sacrificiulă câtârăva ani și copiiloră de câtă aptitudinea și munca trebuinciosă. Mulțumită acestei silințe, și mulțămită liberalității publice care nu este că pomană pentru nimeni, nici din copiii cei mai buni, cei mai bine înzestrați, cei mai bine crescuți, cei mai proprii la muncă, ceî mai bine pregătiți pentru luptele vieței și prin exemplulă părințiloră lor fi și prin propriele loră începuturi, ești din măsa poporațiunii sărace, și vină din ană în ană să infuieze mă sânge noă claseloră de miijlocă. Dăcă este adevărată că prosperitatea unei democrații este în raportă directă cu preînvuirea acestoră clase de mijlocă, scalele primare superiore din Statele Unite, oricâtă ară costa, suntă cea mai bună plasare a capitalului națională ce se pote visa.& l. Ferneuil observă cu multă dreptate, că aceste scale ară aduce cele mai mari servicie în tote Statele unde Constiuțiunea are de basă votulă universală ; și, după ce examină funcționarea acestor scale în Statele Unite, cercetăză cum s’ară putea aclimata în țările europene. Scala Turgot din Paris ’ pare a fi tipulă celă mai perfectă. In acea scala, dise autorul nostru, întemeietorii nă voită ca studiile se fiă de năpotrivă departe de învățămăntulă clasică și de învățămăntul technical, și se remână apropriate trebuințelor clasei de mijlocă și elitei poporațiunei muncitore, nepregătindă directă pentru nici uă profesiune, fără pregătindă pentru fete printr’uă educațiune generală care va avea in vedere carierele deschise comerțiului și industriei.* La scala Turgot, durata normală a studieloră este de trei ani. Primula ană cuprinde două secțiuni, în care elevii sunt împărțiți după gradul lor și de învățătură. Anulă al treilea se împarte asemenea în două secțiuni. Secțiunea a doua se adresăză tinerilor, care simtă nevoia unei învățături mai întinse și mai speciale. Vârsta normală de admitere este de douăsprezece ani pentru prima secțiune a anului antenă, și de trei-spre fiece ani pentru secțiunea a doua. Școlarii nu sunt primiți decâtă după ce dovedescă că au absolvita scala primară. Programa cuprinde aritmetica aplicată la usurile practice, elemente de istoriă și geografia, noțiuni de șciințe fisice și naturale aplicabile la usurile vieței, desemnulă și cântură, geometria, comptabilitatea, limbele moderne și ună cursă de morală. Materiile conținute în acestă programă conține uă prelungire, oă completare a învățământului primară, fără a impieta nici de cum asupra domiciliului învățământului secundară. Ele se adresără mai alesă unei poporațiuni de negustori mici său de industriași, doritorii de a asigura copiiloră loră beneficiară uneî educațiuni superiore care să nu tindă a îi face să iasă din sfera loră, a-i desgusta de profesiunea și de mediulă soră, într’ună cuventă a îi declasa. »Fără îndoială,Iiie d. Ferneuil, aceste cursuri primare superiore vor presinta orecare analogic cu cele din prima serie a învățământului secundară ; căci, fie prin întinderea, fie prin structura chiar și a planului de studie, ele nu se vor confunda cu densele, căci acestea se adresăză unei categorii sociale numită a urma alte cariere și a trăi într’unfi altă mediu." Ar fi bine dără să se stabilescă întâia în fiecare capitală de județă și, pe urmă, în fiecare plasă un asemenea scală, completându-le prin adăogirea unor cursuri de agricultură, de economiă rurală și domestică, de igienă și de dreptă naturală. Ar trebui asemenea ca în aceste scole să se studieze și Constituțiunea țării pentru ca tinerii să fie din vreme pregătiți pentru rolul ei ce voră ară să joce în comuna țoră ca cetățeni, alegători și eligibili, cunoscănd și bine drepturile și datoriile lor civice. D. Ferneuil examinără Apoi învățământul feteloră. Vomă lăsa de uă cam dată la uă parte aceste însemnate capitole asupra cărora ne propunem și a reveni mai târdii, și ajunge la reformele cerute în învățământulă secundară. Fr. Danie. SENATULA Ședința de Marți, 12 Februari ü. Ședința se deschide la 3 ore supt președința d-lui I. Chica, fiindă presințî 35 din senatori. Sumarulă ședinței precedente se citesce și se adoptă D. președinte dice că venerabilulă și multă stimatură episcopii de Râmnică a încetată din viață. E convinsă că totfi Senatului se asociăză a esprima simțiminte de durere pentru golul și ce s’a făcută în sînulă bisericei și ală Senatului. D. gen. Florescu, desvoltându’șî interpelarea asupra legii înaintării oficialilor,zice că a adresată acestă nouă interpelare, fiindă că cestiunea e de cea mai mare gravitate. Ceia ce înainte de prima’î interpelare se presupunea, acum devine sigură; interpretarea, care se dă legii, e oă sesiune grea a iei. D-sea a susținută și susține că, oricare ară fi otărîrea luată de consiliul de resbelă în privința înaintăriloră, ministrulă e singură respundătorii înaintea corpurilor legiuitóre. D-sea citesce art. 12 din lege, care face că o consiliulă superiorăotărasce și încheie tablourile de înaintare conformă legii*. Nu se pute otărî și vota deci de câtă în sensulă legii, făcendu-se clasificarea după notele șefilor de corpuri și ale inspectorilor ei generali. Să admitem fi că s’a făcută uă ilegalitate; d-sea crede că ministrul fi e îndreptă să o rectifice; otărîrea consiliului nu e fără apelă. Orî-ce s’ar fi dhect cândă se dă flăcărui cetățeană garanția că nu va fi nedreptățită, se pate refusa oficialului acestă garanțiă constituțională, care derivă din responsabilitatea ministrului? Ce devine acea garanțiă, dacă ministrulă nu e respunzătoră ? Afară de Senată și Cameră nu e altă corpă, care să potă chiema pe miniștrii la respundere. Dăcă unele din atribuțiele loră s’afi dată consiliului de resbelă să ’î se arăte legea care a făcută acesta. Iu resumatfi, ministrulă e respunzătoră, și datoră de a îndrepta greșalele consiliului. Chiar și organisarea consiliului îifi face pe d-s ea să se temă, căci în acelă consiliu suntă oficialî care aă să decidă despre înaintarea superiorilor și loră. Admite să se dică aci : așa e legea, și trebuie s’o modificămă. Fără legea chiar și nu e cum le place d-lor și miniștri a o interpreta. Revenindă la gestiunile discutate în prima interpelare, atinge cestiunea medaliei virtutea militară. Țiceadă că ea trebuie se se dea după raportulă șefilor de corpuri; d. ministru a respinsă în acestă privință că a dată numai trei medalii. Lăsând și la uă parte anulă 1878, dice că în 1879 s'aă dată 1350 de medalii; d. Leca în adevăr și n’a dată de câtă vre 10. Cândă veți intra, întrebă d-sea, în art. statutelară, fără care acestă medaliă e numai că medaliă comemorativă; vorbesce apoi despre preoții de regiment.fi. D. președinte amintesce d-lui interpelatură că asupra acestoră punte discusiunea a fostă închisă și nu se pote reveni. D-seamulă cuventură d-lui Florescu, supune numai aceste observări la aprobarea d-săle. D. Florescu rugă pe ciur că a consulta Senatulă. D. președinte consultă Senatulă dacă consimte ca interpelatorulă să urmeze cu desvoltarea puntelor și pe care le-a desvoltată și în prima’î interpelare. Senatură consimte: D. gen. Florescu (continuândă) dice că nu se putea fi desființa preoții, de vreme ce se prevăd și în legea de organisare. Cândă sa fi lăsată preoți numai la spitale, se înțelege că servițiulu religiosă în armată e desfiiințat și și cândă se contestă acesta, cei ce contestă perdă orî ce prestigiu. Cândă pentru scóle, mare curagiă a avutu d. primul-ministru cândă a afirmată că, în locul celor două scóle desființate, s’au înființată scóle la tóte regimentele. In scala de cavaleria, mergea și elevi ai scolei fiilor si de militari, deci Ș invăța mai multă decâtă la regimentă Acea scolă era un pepinieră pentru oficialî de cavaleriă și răă s’a desființată, răă asemenea se compară ca cu acea adunătură de recruți de pe la regimente. Ministrulă e datoră să facă ceva și cândă nu face o ună criminală. Ce pote fi dără celă ce distruge? Astă-felă, s’a urmată la noi de la 1830 încoce, și de aceia amă mersă și mergemă, cum mergemă. In privința drapelului,zice că e tristă lucru ca ministrulă să nu se scie că nu i-am făcută drapelului onorile ce i se cuvină. In sfirșită, d. Florescu încheie, ojicândă , să potă comite greșeli și crime, dără că fără numai atunci e desonorată, cândă crima nu se pedepsesce. D. primu-ministru, respundândă, dice că d. Florescu acusă pe guvernă că’și perde autoritatea. Dacă vomă fi făcândă asemenea nerocire, atâtă mai rău pentru noi și mai bine pentru oposițiune. D. Florescu. Pentru țară. D. primu-ministru. Mă iărtă, țăra nu atârnă de șapte omeni, și când ea va fi de aceleași opiniuni, ca d-vóstra, vă va aduce pe d-vostră aci. Ne-a mai acusată în privința înaintărilor și,ficând și că nu suntă garantate. Țăra întrăgă și armata e judecătorii și se voră rosti dăca înaintările suntă mai puțină garantate acum de câtă eraă suptă. generală Florescu, dăcă legile ce amă făcută noi nu suntă mai garantătore decâtă simpla voință a unui omă. A citită bilele trecute dă broșură asupra înaintării, care dicea că »cea mai mare nenorocire este cândă înaintările remână la voința unui omă* și aminteste acesta ca responsură, pe care’lă da și toți omenii competing la teoriile invocate de d. Florescu. La noi chiară, cei mai mulți oficialî sunt ă de opiniunea acesta și de aceia s’a făcută consiliulă superioră, pentru ca cestiunile de persone se dispară. Dăcă legea e rea, să se modifice, înse ea nu se pote modifica prin interpretări ca cea propusă de d. Florescu. A disfi că s’aă desființată scale. La acesta respunde că armata e aci; lumea o vede și póte judeca dăcă armata se instruiesce mai bine săă mai rău decâtă atunci când era d. Florescu ministru. Dără dăcă ară fi ună rău, apoi nu prin interpretări se pute îndrepta, ci prin modificarea legii. La celelalte cestiuni nu mai respunde, fiindă că a respinsă încă vă dată și nu vrea perderea timpului. Asupra onorei drapelului respunde ca țăra va pută se judece, dăcă drapelul română e astăzi mai puțină onorată decâtă era în trecută, cândă generalul Florescu ilă încongiura cu tată pompa. 1). ministru de resbelă respunde că solăcestiunea drapelului și dăcă n’a respunsă la prima interpelare mai în amănuntă causa e că nu voia să conteste în publică aceia ce generalul Florescu afirma că a vădută cu ochii d-săle. E că cestiunea. Cândă A. S. Arhiducele Albrecht a făcută uă visită Domnitorului nostru la Sinaia, trebuia ca corpulă ce făcea onorile militare să aibe și drapelulă. Acelă drapelă era la Ploiescu și a fostă la Sinaia, cu onorile cu care trebuia să se ducă; elă a fostă dusă de ună oficială și șăse sergenți, mai multă chiară de câtă ară fi trebuită, căcî regulamentulă cere numai ună oficială, ună sergentă și trei soldați. Pare că generalul Florescu confundă parada cu escorta și dăcă d-sea ară fi voită să facă uă paradă de la Ploiescu până la Predeală acesta nu e regulamentară. Drapelul ă a mersă cu drumulu de seră într’ună compartimentă cu oficialul ei și toți sergenții afară de mulă care, nea-