Romanulu, martie 1880 (Anul 24)

1880-03-26

282 Art. 10 și 11 să admită fără desbatere. La art. 12, d. Ghermani cere ca emisiunea biletelor de bancă se fiă limitată, supunându-se în proiectă ca suma bileteloră să nu trăcă peste de 10 ori capitalulű. D. ministru de financie respunde că nu capitalulă socială servă de garanțiă, ci portofoliulă. Acesta e adevărata garanțiă. Câtă pentru stocură metalică, elă nu garanteza decâtt plata la vederea biletelor de bancă și nu e în nici uă legătură cu emisiunea. Apoi, amendamentulăară fi uă limitare a afacerilor și cifra afacerilor unei bănci e ilimitată. Acestă amendamentă e a face uă inovațiune și nu crede că e bine a se face. Discusiunea se închide și art. 12 se priprimesce fără modificare. Se citesce art. 13. D. ministru de esterne combate alimentul, care fixăză valorea flecărui biletă la 20 fr. Acesta e u c cestiune de aprobiare și ară trebui să se lase ca valorea să se fixeze în urmă, căci în practică se pate ca biletul de 20 de fr. să fie pra mică și acesta să producă inconveniente. D. Eug. Stătescu respunde că modificarea nu prevede neapărată să fiă bilete de 20 de franci, ci determină numai minimuma biletelor, ci lasă guvernului și banceî de a decide în urmă decá nu e mai avantagiosă pentru publică ca să se mărginescă la 50 de fi. Camera nu punea nici uă limite, deci lăsa facultatea de a se emite bilete și de cinci franci. Comitetul Senatului n’a voită acesta și a fixatății unimum nu la 20 de franci. D. M. Ghermani propune ca minimuma biletului să fiă de 50 fr. 1). ministru de externe susține a nu se fixa nimică: guvernul e în contra biletelor mici și nu va prevede în statute bilete mici. Nu primesc o minimulă de 50 fr., pentru că se pate să fiă pro man, n’ar primi nici pe celă de 20 fr., de câtă cu esplicațiunile date de d. Stătescu că se potă face bilete penă la minimumă 20 de lei. Discusiunea să închide și art 13 să admite cu amendamentul comitetului delegaților. Ședința să rădică la 5 ore d. a. Marți, nu s'a ținută ședință din causă că Senatulă nu s’a completată. ROMANULU, 27 MARTIU, 18S0 ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de Luni, 24 Martiu. Ședința se deschide la ora 2 d. a. supt președința d-lui C. A. Rosetti, fundă presintî 87 d-nn deputați. Sumarulă ședinței precedente se aprobă. Se trimită pe la comisiunile respective mai multe petițiuni și se înscriă la ordinea chilei raporturile asupra mai multor proiecte de legi. D. ‘președinte. Domnilor deputați, am trista datoriă să vă facă cunoscută durerosa perdere ce făcurămă in persona venerabilului nostru colegă, generalul George Magheru. Cunosceți toți viața acestui bărbată, sciți că de copilă âncă, potă dfice, la 1821 ’și a începută cariera, luândă parte, pe câtă versta îlă ierta, în nemuritorea mișcare de regenerațiune condusă de nemuritorul Tudor. La 1828 sciți că a mersă în capulă panduriloră din triumfă în triumfă penă la Plevna. La 1848 s’a pusă orășî în capulă dorobanților, și a luată în mână stindardulă redesceptării de atunci. A fostă membru ală guvernului provisoriu. S’a retrasă, și a adunată miliții, și câtă armată mai era în tabăra de la Traian, în Oltenia, și dăcă nu se lăsa a fi ademenită de sfaturile diplomației, încă de atunci s’ar fi arătată din noă vitejia românescă, și n’amă fi suferită atâta simpă. Tóta viața lui, generalul George Magheru a luptată pentru dreptate și libertate, și a avut fericirea a muri săracă într’uă cameră din hotelulă Dacia, deră fericită că a văzută România liberă și independentă. Acum rămâne ca Adunarea să hotărască ce voesce a face pentru înmormântarea repausatului. D. D. Dimancea. De câte ori amă avută nenorocirea să perchemă câte ună colegă, Camera s’a asociată a delegată comisiune care să asiste la înmormântare. Pentru generalul Magheru trebuie să facemă mai multă decâtă pentru oricare altula, trebuie să luămă cu toții îngagiamentulă să ’i purtămă doliulă trei dile împreună cu totă ce este oficială în acestă țară. Acesta este celă din urmă omagiă pe care țăran lă aduce marelui bărbată care ’șî-a sacrificată viața pentru patriă. Propună dorii, că tată ce este oficială în țără, toți funcționarii Statului să îmbrace doliulă pentru trei dile, și noî. Camera întrăgă să luămă îngagiamentulă a însoți cortegiulă marelui bărbată. D. Vernescu. In ceea ce privesce personalul oficială, funcționarii, rămâne ca guvernul să ’și facă datoria. In ceea ce privesce ânsă Camera, nu credă să fie unulă singură dintre noi care se nu înpărtășăscă propunerea d-lui Dimancea ca Adunarea să acompanieze rămășițele acestui însemnată bărbată. D. Gr. Heliade. Mi se pare că ar fi bine să se facă cu generalul Magheru ceea ce s’a făcută și cu generalul N. Golescu. Independentă de averea săă ne averea generalului Magheru, ca o magiă din partea națiunii să se plătască chieltuielile de înmormântare din casa Statului. Așa se face pentru toți omenii ca generalulă Magheru. D. D. Schiler dice că venerabilul generală, după uă zăcere de trei luni în otelul Dacia, se făcuse mai bine. In acestă timpă se făcuse ceva mai bine; nu doria atâtă de multă a se duce la moșiă sea, cum doria din din <ji să fiă mai bine ca să vie în mîjloculă acestui Parlament, spre a susține interesele țării și ale județului său, ca unulă care din tinerețe s’a luptată pentru libertate. Istoria ne dovedesce acesta. Din nenorocire, boia maî răă s’a întărită, în câtă a sără pe la ora 5, ’șî-a dată obștesculă sfîrșită în hotelul Dacia din capitala româniei. Țăra, și în specială Gorjul, aă perdută ună venerabilă bărbată, eminentă patriotă, bună luptătură și apărătoră pentru libertatea și independința țării. De acea rogă pe onor. Cameră să admită în unanimitate propunerea onor d lui Dimancea. Totă de uă dată vogă pe onor, guvernă ca din fondurile Statului să dea oă sumă suficientă pentru înmormântarea și transportarea la Craiova sau Gorja a rămășițiloră acestui venerabilă bărbată , care după câtă soă, nu se va înmormânta aci în capitală , se aștăptă fiulă d-sele de la Constantinopole ca să reguleze transportarea și înmormântarea. Bogă totă de uă dată pe onor. Cameră și pe onor. guvernă ca la transportarea corpului să î se dea tóte onorurile cuvenite unui bărbată de Stată pe care țăra întrăgă îlă plânge. D. ministru de finance. Pe când conor. d. Gr. Heliade făcea propunerea care trebue să animeze pe on cameră care scie să aprecieze sentimentele generalului Magheru, noi pe acestă bancă tocmai deliberată asupra acestei cestiuni. Ne asociămă dără la cuvintele exprimate cu căldură de venerabilele președinte al Camerei, și la sentimentele de durere exprimate de Cameră. Și câtă pentru cheltuelele de înmormântare, acestea se voră face nu pentru considerațiunea că are săă nu are avere repausatilă, ci se voră face de Stată ca pentru oricare cetățănă care a trăită și a lucrată pentru țără. D. președinte. Până la votă : 1. Doriulă de trei cile luată de Cameră ; 2. Camera să asiste în corpore la înmormântarea ; 3. Guvernul să facă cheltuelile înmormântării. Adunarea încuviințăză în unanimitate aceste propuneri. Se pune apoi la votă proiectul de lege prin care se acordă cetățenia română d-lui Aron Goldenthal și se admite cu 46 bile albe contra 21 negre. D. A. Vizanti amintește că acum câteva luni a adresată d-lui ministru de esterne uă interpelare în privința publicării corespondinței diplomatice, după cum este usă in tote Statele constituționale. Atunci d. ministru a respunsă că fiindă pendințe pre care cestiuni însemnate, între care și recunoscerea independinței nostre, nu pute să publice acea corespondință. D-sea crede că acum nu mai pate fi nici una inconvenientă și întrebă pe d. ministru daca are de gândă să publice, până la finele acestei sesiuni, acea corespondință. D. R. Boerescu, ministru de externe. Suntă și ea pentru publicarea corespondinței diplomatice urmată între guvernul română și celelalte guverne, negreșită în limitele posibilului; acesta însă nu pentru a judeca actele cuprinse într’ensa, actele de cartea se ocupă, pentru că acele acte cu câtă se producă, se vădă și se potă judeca de totă lumea, derulate pentru a critica modul de procedare ală guvernului. Publicațiunea acesta este în lucrare, și deci încă nu este ună faptă îndeplinită, causa este, că mai suntă precari cestiuni pendinte. Dară se află în lucrare, o repetă, publicațiunea ; deorece ânsă acesta este uă lucrare care cere multă atențiune și activitate, nu credă că se va pută termina și împărți până la finele acestei sesiuni. In cursulăvereî, săă celă multă, pe la finele iei, de sigură că va fi terminată, și atunci imediată se va comunica d-soră deputați. — Se comunică proiectul ă de lege ală drumurilor, amendată de Senată, și Adunarea otărasce a se pune la ordinea zijilor. Se dă citire raportului și proiectului de lege privitorii la oficiării în reservă. După luarea în considerare și după votarea pe articole se pune la votă proiectul de lege în totală și se admite cu 55 bile albe contra 4 negre. Se dă apoi citire proiectului de lege prin care se înființăză pe lângă ministerul de interne următorele posturi: ună șefă de biurcă, ună țiitoră de registre și una scriitoră, pentru a se ocupa cu lucrările privitore la perceperea fondului, ce servă la despăgubirea proprietarilor de costură viteloră ce se împușcă în casă de epizootie. După luarea în considerare și după votarea art. 1 și 2, se pune la votă proiectul de lege în totală, ânsă scrutinul se declară fără resultată. Ședința se rădică la 4 ore. — —-------—•••■— SOIRI D’ALE ZILEI Din Capitală. Conferința ținută Duminecă săra de d. Maiorescu în sala Ateneului în ajutorul spitalului de copii din Iași, a avută succesul, care trebuia să se ascepte în capitală, fiind o dată scopulă caritabilă ale conferinței și talentulă recunoscută ale conferențiarului. Sala era plină până la celă mai de pe urmă locă, și încă a trebuită să se aducă scaune de pe oră unde s’a putută găsi, pentru ca celă puțină tote domnele se potă ședea. Totă lumea o dată concursul săă binefăcătoreî misterióse, care din umbra unui modestă anonimă, a organisată cu atâta ardere și atâtă de meritată succesă Conferința de Duminecă. Măria Sea Regală Domna, n’a lipsită de a încuragia cu prestigiulă numai săă și cu presințarea și acestă operă de bine-facere. * La 15 Aprile viitoră, ora 3 d. a . se va ține licitațiune la ministerul de financie pentru plata la Londra, în ziua de 20 Mai a sumei 822,150 lăi, 30 bani, în 32,886 bucăți lire sterline, valorea cuponului pe semestrulă I, anulă curentă, din împrumutur Oppenheim. In ofertă se va specifica agrulă la fiecare liră peste cursul ărei de 25 lei, când rambursarea sumei se va face în monetă de aură săă de argintă. In agră vară intra tóte cheltuielele de schimbă, transmisiune procente, asigurare etc. Ofertele ce se voră depune după ora 3, cum și supra-ofertele voră fi refulate. * Asără s’arată la Teatrală Națională prima represintațiune a piesei d-luî Urechiă Fata Banchierului. Spațiulă ne lipseșce astăzi ca se dămă semn de piesă și de joculă actoriloră. Ne grăbimă însă a constata că piesa a avută ună succesă deplina. Vomă reveni mâne. Din Județe. Consiliul comunei rurale Buznea, din județul Iași, a fost disolvată printr’ună decretă domnescă, „pentru că, dice raportul d-lui ministru, primarul acelei comune a comisă mai multe abuzuri constatate de parchetă, iarți membrii consiliului sunt incapabili a conduce administrațiunea comunei, negligindă interesele comunei și mai alesă încasarea dărilor fiscale.®* — Cu uă adevărată plăcere ne grăbită a împărtăși publicului, dice Vocea Cuvurlun idrn, că consululă Franciei, residentă în Galați, onor. d. de Ligue, a luată inițiativa simultaneă cu d. consulă ală Italiei, și aă cerută guverneloră respective a se da jasă catargurile ce până acum figurau în mijloculă curțiloră consulare. D. consulă ală Italiei ni se spune că primindă mai ântâiu instrucțiuni de la guvernul ă săă, a și dată catargulă josă la 2 curentă ; la 4 primindă instrucțiunile și d. consulă ală Franciei, a dată josă și a d-sea catargulă consulară. Nu putemă de câtă se esprimămă totă recunoscința nostră mariloră puteri de nouele dovezi de iubire și stimă cu carme onorară îndată,ce adulă independințe a primi sancțiunea europeană. Suntemă informați că și celelalte consulate voră desființa în curendă catargele ce figuraă în curțile consulare ca ună semnă de deferență către noua posițiune ce a dobândită România. Din Bucovina. După cum se anuncă din Cernăuți, nouă mitropolită Andreevici- Morariă a plecată în 4 a. c la Viena pentru ordinațiune. Instalațiunea solemnă se va face în 9 Masă în catedrala din Cernăuți. Din terile latine. Crisa, atâtă de prelungită, în privința numirii ambasadorului italiană la Paris pare a fi aprope de sfirșitul ărei. După cum află Fanfidla din isvoră bună, ministerul va trimite pe generalul Manabrea la Paris și pe cornițele Corti la Londra. * Uă mare supărare a produsă în cercurile conservatore din Francia faptulă că ministrulă de resbelă a depărtată din garda națională ună mare numără de locotenențicoloneli, cari fuseseră numiți de predecesorii săi în aceste posturi numai pentru posițiunea loră aristocratică, și a numită în loculă loră numai burgess, cari serviseră însă mai nainte ca oficiărî în armata activă. Intre cei destituiți se află și senatorul de Rainneville, deputatulă baronă Reille, ună d’Harcourt, ună de Castellane, ună marquis de Pins, una comite Montaut- Brassac și mulți alții, mai ales nobili, cari își câștigaseră primele loră epoleze între zuavii papali stă în totă casulă în timpulă resbelului în garda mobilă. * In Turin a murită în vîrstă de 83 ani senatorulă și locot.-generală Rossi, fostulă guvernoră ală regelui Umbert și ală principiloră Amadeo și Otto. Din străinătate Agenția Havas ne-a comunicată uă telegramă care desminte scirea că Chinesiî ar fi trecută granița rusă. Se anunciase că 20,000 chinezi — după că altă versiune numai 1500 — ar fi trecută fruntaria rusă la Ussiii, spre sud de Amur. Se mai susținea că 30,000 chinezi ar fi concentrați la granița de la Kașgar și că trupele ruse din Siberia de răsărită nu suntă delocă îndestulătore. Deși lucrurile n’au ajunsă aci, totuși relațiunile dintre China și Rusia sunt forte înăsprite și se vorbesce de mai multă timpă despre nă ciocnire între ele. * După Țiarul The Observer, nu s’a luată încă nici uăotărîre definitivă dacă ministerul engleză se va retrage îndată, săă dăcă va aștepta votul Parlamentului. Decisiunea nu va urma de câtă după ce se va cunosce cifra positivă a majorității liberale. După cunoscerea resultatului alegerilor, s’a dusă Vineria trecută țină delegată specială la regina Victoria în Germania. The Observer mai voiește să scie că d. Gladstone n’ar fi dispusă a intra în guvernă, însé că va sprijini cu realitate pe d-nii Granville și Hartington. Uă altă versiune dice că lordulă Derby va suaportofoliul ministerului de externe, lordulă Granville va fi primă-ministru, éra lordul Hartington ministru pentru Indii. Faptulă éase că d. Gladstone a publicată deja mă manifestă, face a se prevede că el va urma lordului Beaconsfield în capul ministerului engleză.XUă depeșă adresată din Berlin diarului Fremdenblatt zice că în cercurile competente de acolo se asigură că alianța austro-germană nu va fi delocă atinsă prin alegerile engleze, și că nici unirea celor trei imperii n’arăsdruncina întru nemică înțelegerea specială dintre Austria și Germania. * * Uă depeșă din Petersburg de la 3 Aprile arătă că în acea zi era să plece generalul Skobeleff, care, după cum se scie, a fost însărcinată cu comanda supremă asupra corpului de espedițiune în contra Turcomanilor. In locul șefului districtului militară transcaspică, generalulă maioră Lomakin, care a primită ună concediu de 5 luni în străinătate, va veni generalulă maioră Petrușevici. Inclă de scomptele și scirile, adesea neexacte apărute în presa rusă și în cea străină asupra afacerii Hartmann. Mesagerul guvernului din Petersburg publică întregulă istorică ală acestei afaceri dimpreună cu documentele oficiale. * Cea mai mare parte din ziarele germane și austriace vădă în isbânda liberaliloră englezi uă sdruncinare totală a stărei actuale a Europei. * Vestitulă navigatorii suediană Nordenskjöld a sosită foaia trecută în Paris și a fost primită la gară de ambasada suediană și deuă deputațiune a societății geografice. Președintele comitetului de primire ținută scurtă convorbire d’inaintea gn reî, publicală aclamă pe călătură. * In ziua de 7 Aprile se va judeca în Odessa ună procesă politică în contra 18 acuzați, între carie și Elisabeta Iușakoff, care a mai fostără dată condamnată în Cherson. ACTE OFICIALE. Printr’ună decretă din 21 Martie 1880, sunt numiți în ramura justiției d-nii I. Rădoiu, actuală ju de instructură la tribunalul Dâmbovița, în aceeași calitate la tribunalulă Ilfovă, în loculă vacantă; Ștefan Nicolesco, actuală membra de ședință la tribunalulă Dâmbovița, jude instructoră la același tribunală, în loculă d-lui I. Rădoiu, permutată; Steria Steriade, actuală procurară la tribunalulă Mehedinți, jude instructoră la acelașă tribunală, în loculă vacantă; A. Boțea, actuală procurară la tribunalulă Iași, în aceeași calitate la tribunalulă Mehedinți, în locul ă d-lui Steriu Steriade, înaintată; G. C. Raileanu, actuală procurară la tribunalulă Botoșani, în aceeași calitate la tribunalulă Iași, în locul ă d-lui A. Boțea, permutată; Tigran Buieliu, actuală suptstitută la tribunalulă Botoșani, procurată la acelașă tribunală, în loculă d-luî G. Raileanu, permutată; Hasnaș, suptstitută la tribunalulă Botoșani, în loculă d-luî Tigran Buieliu, înaintată. FELURIMI. Accidentă nenorocită.—D. deputată Teodor Boldul Lățescu, mersese Dumineca trecută la venătore la Bâcu moșia d-lui Vasile Dan. Că primă încercare de venătore la Iipari nu reușise, sitarii nefiindă încă sosiți Atunci domnulă Teodoră Boldulă Lățescu urmată de d. Vasile Dan ieșiră din pădure cu intențiunea de a merge se vâneze becasine. In momentul de a eși din pădure, pușca d-lui Dan, agațându-se negreșită de vr’aă ramură, s’a slobodită și a lovită în căfă și spate pe d. T. Boldur Lățescu. In urma ajutorelor ce i s’a dată, d. Lățescu este afară din ori-ce pericolă. Se află chiară bine ada, mulțumită îngrijirilor date de d. doctorii Dimitrescu Severenu și alți medici.* Vă curiositate. Citimă în Unirea din Iași. De la comisiunea compusă din d-ni. Ștefan Emilian, profesoră de Universitate și arhitectă, Bădărău, arhitectă comunală și S. Conga, doctoră în chimie, și însărcinată de tribunală a face precari cercetări locale asupra incendiului palatului administrativă aflămă, că în ziua de 13 Martie, adică două luni după arderea acestuia, numita comisiune, când a cercetată odaia unde se afla arhiva comitetului permanentă, a găsită supt moloză uă bucată de argintă topită, mai multe dosare și—ceea ce e curiosă — tăciuni arzândă. Asemenea tăciuni încă arzândă, s’aă mai găsită supt moloză și în alte locuri din acea odaie, astăfelă încâtă s’a rânduită stingerea loră imediată.* Case de bumbacă și lemne artificiale.—America este fertilă în invențiuni extraordinare. Cea mai recentă și mai curiosă este aceea a bumbacului de clădită și a lemnelor artificiale. Nu este vorba de nimică altă decâtă a clădi case de bumbacă. Descoperirea procedeului a fost patentată și probată cu ună succesă deplină. Pentru acesta se intrebuințăză bumbacă verde de uă calitate inferioră, sfărâmături risipite pe câmpuri și chiară de gunoie măturate de prin fabrici, în sfârșită totă ce este lepădată ca netrebuinciosă și pe care le refusă chiară fabricanții de hârtie. Din tote acestea se face un pastă care devine tare ca piatra.