Romanulu, martie 1880 (Anul 24)
1880-03-26
ANULU DOUAPECI ȘI PATRU VOIESCE SI VEL PUTEM ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea csiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81 A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Hansentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardu. 20 BANI ESEMPLARULU Redacții mea și Administrațiunea strada Domiiei, lá MERCURI, 1001 26, 27 MARTIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: ună ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea (Țarului LA PARIS, la d-nil Darras-Ha'egrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20BANIESEMPLARÜLU BucurescI, 1 SS“6 Raporturi generala asupra bugetului Statului pe esercițială 1880 s’a imprimații și împărțiții ieri în Cameră. Acesta raportă, care intră în principalele amănunte ale bugetelor de chieltueli, ale bugetului de venituri și ale echilibrului bugetarii, deși sobru în desvoltări și considerațiuni generale, e totuși, prin natura lui, de uă așa întindere, încâtă ne aflăm, în imposibilitatea sö’luí reproducem , în întregulu său în colónele Românului. Am trebui pentru acesta să’i consacramu lui singură, fără nici una din anexele lui, celă puțină șese numere, câte cinci colóne însă care numără. Ruga mă dori pe cetitorii noștri să se adreseze Monitorului, pentru a cunosce acesta lucrare, ce nu pate și nu trebuie să fie trecută cu vederea de nici unul din cetățenii ce se intereseză de aprope de afacerile țărei sale, afaceri în capul cărora stau totdeauna cestiunile financiare. Bugetulă astăfelă cum e presintată de raportorul generală, d. E. Costinescu, este regulata, la venituri și la cheltuieli, în modulă următoră: nu mai suntătate admise de guvernă, dară nici nu schimbă întru nimică economia proiectului, fiindă mai multă amendamente de amănuntă, ci prin caracterul ă ce a avută acea discusiune. In Senată, s’a contestată într’ună modă precisă și categorică, necesitatea unei bănci de scumptă și de circulațiune, ideie cu totulă nouă , care penă acumă n’a fostă emisă nici în Adunarea deputaților, nici în [tresă, ideia contrariă chiar procederii așa crisei partite conservatore; căci se șcie că chiar d. ministru de financie din 1874 presintase Camerii ună proiectă pentru înființarea Bancei de scumptă și de circulațiune, ad zisă în Senată că banca nu va pute esista, pentru că nu va ave afaceri și nu va ave afaceri, pentru că la noi nu existe industria. Afirmarea acesta ni se pare cu desăvârșire eronată. Intr’adevără, cugetândă bine și aprofundândă lucrurile, vedemă că banca într'adevără trăiesce din afaceri, dară este în acelașă timpă, implicită și în modă fatală, ună mijlocă de a crea și de a îmulți afacerile. Acesta instituțiune crează, sau mai bine ieftenesce capitalele și prin acesta chiar provocă afacerile. In adevără, cum ară pute întreprinde cineva la noi astăzi oă afacere care ară necesita ună capitală mare, cândă capitalele sunt atâtă de scumpe, și produsul afacerii arareori se pote urca până la uă sumă cu care să se potă acoperi și enorma dobândă a capitalului și să mai rămâie și ună venită órecare ? In starea de astăzi a creditului nostru cu ună cuvântă este peste putință de a întreprinde ceva cu sorți de succes; nu este mai nici uă afacere care să potă ispiti capitalele prin siguranța câștigului și acesta se dovedesce într’ună modă pipăită prin nereușita diferitelor întreprinderi începute. Totuși, însemnate ramure de producere așteptă și trebuiescă a fi esploatate; altele, în care s’a începută esploatarea, aștepta și sădreptă să aștepte ca să li se de sprijină prin ieftenirea capitaleloră. In scopulă acestă, acum ca și la 1874, să propune crearea Băncii naționale, și ea e organisată așa, încâtă va corespunde negreșită acestui scopă. Intr’adevără, Banca—cum este în Belgia, Olanda, etc. va ave dreptul ă de a emite titluri fiduciare de uă sumă întreită câtă capitalulă săă, și acestă dreptă este isvorulă ieftenirii capitalelor, căci daci biletele de bancă potă circula și face oficială de monetă într’uă cantitate întreită câtă capitalulă depusă în casele Bancei, să înțelege de sine că scumptulă Bancei pate fi multă mai mică decâtă dobânda ce se obicinuiesce, deorece acelă scumptă în realitate va fi numai venitulă capitalului imobilisată, care e de trei ori mai mică de câtă suma biletelor emise. Deci, e mai presusă de orice Dideielă că și la noi — ca în țările de la care împrumutămă acestă instituțiune — ea va iefteni capitalele și, prin acesta, va provoca pe două parte întinderea afacerilor f,ără pe de alta va înlesni mersul celoră ce există deja. Deră nu numai dreptă judecată, ci și experiența a dovedită că Banca de scumpt și de circulațiune a fost o pretutindeni ună mijjlocă de îmulțire a afacerilor. Așa va fi negreșită și la noi, deci neîntemeiată este temerea că Banca nu va pută trăi din lipsa de afaceri. La începută va avă negreșită puține afaceri, căci se va întinde numai la cele esistente, fără încetă încetă, cu câtă afaceri noul se voră nasce — și sigură este că ieftenirea capitalului le va face să se nască — ea se va desvolta, mergândă mână în mână cu chiar desvoltarea afacerilor. Credemă a fi înlăturată obiecțiunea principală rădicată de d. Teodoră Rosetti în contra chiară a principiului Băncii de scumpt și de circulațiune și a fi dovedită necesitatea acestei instituțiuni, necesitate recunoscută chiară de partida din ale cărei guvernă a făcută parte și d. T. Rosetti. Câtă pentru spaimele ce s’aă reprodusă sistematică la ori ce înființare deuă nouă instituțiune, și pe care d. Teodoră Rosetti le a repetată și de astă-dată, credemă că e de prisosă a mai țice ceva, în urma cuvintelor prin care d. loan Ghica a făcută dreptate de acele spaime, cuvinte ce s’aă vâ^ută în resumată, în colónele nóstre. Dară, adăugămă că ară trebui sĕ se sfârșescă uă dată cu acele propagande care țintescă a nimici sau celă puțină a micșora în inima poporului română acea putere morală, acea încredere în sine, care e neapărată trebuinciasá pentru isbânda întreprinderilor, de care depinde viitorul unei națiuni. Ințelegemă ca sĕ nu exagerămă în nimică; înțelegemă ca sĕ nu punemă în noiuă încredere disproporționată cu puterile nóstre, dară nu înțelegemă ca sé se mai păstreze obiceiulă de a totă striga: Ticălo și Măria Tea, și se ne închidemă într’ună fatalismă orbă pene a renunța de a face chiar ceea ce ne este posibila pentru asigurarea viitorului națiunii. „N’avemă armată, n’avemă oficiali, sé’i punemă la disposițiunea străinului, ca să-l învețe, cum să se bată,“ striga în timpul resbelului partita din care face parte d. Teodoră Rosetti și faptele dovediră, într’ună modă strălucită, că injuria sa pentru națiunea română era acesta afirmare, că e uă calomnia nedemnă. Suntemă șicum că faptele voră dovedi că tată atâtă de puțină întemeiare suntă și spaimele ce se răspândescă de oposițiune în privința Băncii de scoptă și de circulațiune. Cândă comercială va găsi in acestă instituțiune ajutorulă ce-i e trebuinciosă spre a se întinde și prospera, cândă, prin ieftinătatea capitalelor, se vor nasce diferite întreprinderi care vor cresce avuția națională, se va vede că spaimele de astăzi sunt o totă atâtă de puțină întemeiare, ca cele esprimate în timpul resbelului, ca cele esprimate în timpul când a se crea creditul fonciară rurală și urbană, și alte instituțiuni. Banca de scumptă și de circulațiune e menită de a respunde la o necesitate adâncă și generală simțită și cu organisarea ce i se dă, organisare aprobată de știință și de experiența făcută în țări ca Belgia, Olanda și altele, avemă ferma încredere că va produce resultatele în vederea cărora se crează. VENITURI Lei. Contribuțiuni directe . . . 25,280,000 , indirecte . . . 41,530,000 Venituri domeniale .... 17,138,000 Veniturile ministerielor. Ministerul de interne 3,648,000 , » financie 3,593,000 , »luc. publice 6,965,370 , # Curb și instrucțiune publică. . 55,000 Ministerul Justiției. . 250 » Esterne . . 109,000 , Resbelă. . 714,000 15,084,620 Diferite venituri..................... 8,450,000 Veniturile Dobrogiei după tabela specială.......................... 2,830,780 Restă disponibilă din bitelele hypothecare..................... 7,232,544 Total: 117,545,944 CHIELUIELI. Lei bani Datoria publică .... 46,730,202 75 Consiliulu de miniștri . . 29,048 — Ministerulu de interne. . 7,934,961 15 # „ financie . 11,175,608 80 , , lucrări publice 7,664,554 — Ministerulu de culte și instrucțiune publică . . . 10,079,545 — , » justiție . . 3,912,732 — » , esterne. . 1,425,581 36 , , resbelu. . 24,782,879 10 Chieltuielile Dobrogei după tabela specială .... 2,428,720 — Fondu pentru deschidere de credite suplimentare și estraordinare..................... 1,000,000 — Total : 117,175,832 14 BALANCIA. Venituri.................... 117,545,944 00 Chieltuieli . . . 117,175,832 14 Escedenta .... 370,111 86 Senatură a discutată, în două ședințe consecutive, proiectulă de lege pentru înființarea Bancei de scumpt și de circulațiune și a și votată 13 articole din elă. Acestă discuțiune are însemnătate, nu arâtă prin modificările introduse până acum în proiectă—căci ele nu SENȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Sofia. 5 Aprilie.—După deschiderea Adunării naționale, Monseniorul Clement, președintele consiliului de miniștri, a comunicată deputațiloră că ministerulă ’șî a dată demisiunea în modă colectivă în manile principelui, care a primită-o. Miniștrii demisionați vor continua gerarea afacerilor curente ale departamentului soră respectivă până la constituirea noului cabinetă. Paris, 5 Aprilie.—Intr’un scrisare dată publicității, principele Napoleon aprobă decretele din 17 Martie relative la congregațiunile religiose ; el vede într’ensele reînoirea prescripțiunilor concordatului, multă timpă negligiate. Prin acesta scrisore principele desparte în modă accentuată causa bonapartistă de politica clericalilor și a legitimiștilor ei, politică pe care o declară ostilă civilisațiunii, soiinței și adevăratei libertăți. Comitesa de Paris a născută ună băiată. Berlin, 5 Aprilie.—Monitorul publică ună buletină despre sănătatea împăratului Wilhelm, făcândă cunoscuta că starea Maiestății Sale se îmbunătățesce deja că tată trebuie să mai stea în casă. Darmstadt, 5 Aprilie. — Principele de Halles a plecată la Paris, fără prințesa, soția sa, la Copenhaga. München. 5 Aprilie—că întrunire numerosă a partidului germană a fostă displvată îndată după alegerea biuroului, deorece autoritateajj observase ,că printre asistențî erau și risce socialist. Pesta, 5 Aprilie.—Ministerul, în comunicările sale către Cameră, declară că va presinta în cursul ă lunei curente proiectulă dezlege pentru drumul de seră de la Pesta lag.Semlin, pentru legătura cu drumurile de seră sărbesci. Londra, 6 Aprilie. — Times primeșce din Bucuresci uă depeșă care spune că s’a semnată ună tratată de comerciă între Englitera și România. Intre cele 433 alegeri ce au avută locă penă ieri sera, sed alesă : 258 liberali, 153 conservatori și 22 naționaliști irlandesi (Home Rulers). D. Gladstone a publicată deja uă manifesta în care afirmă că liberalii aflându-se la putere voră tinde a stabilită politică străină basată pe pace, pe justiție și pe dreptur ă la libertate egală pentru toți. Berlin, 6 Aprilie. — Monitorulu Imperiului anuncță că împăratul Germaniei confere marea cruce a ordinului Vulturului Negru A. S. R. principelui Carol I al României. Berlin, 6 Aprilie. — Principele de Bismarck și a dată oficială demisiunea în urma unui votă ală consiliului federală discutândă legea asupra timbrelor, uă neînțelegereța ivită între membrii consiliului asupra impositului timbrului pentru achitarea mandatelor fijij prin poștă, care a fostă respinsa cu uă majoritate de 30 voturi contra 28. Cele 30 voturi ale majorității nu represintă de câtă oă poporațiune de 7 milione și jumătate, pe cândă cele 28 voturi ale minorității represintă oă poporațiune de 30 milione. Cele 16 voturi ale Statelor mic erau în mânile a două membrii al consiliului. In urma acestui vot, Marele cancelară germană și-a dată demisiunea, arătândă că nu pate susține votulă majorității îndreptată în contra Prusiei, Bavariei și Sacsoniei. Londra, 6 Aprilie. — Ultimele depeși primite de la Bombay desmintă scrrea despre mortea lui Mahomedian, dată de Daily News. Constantinopole . Aprilie. — Porta acordă compensațiunea teritorială cerută de muntenegru, afară de două înălțime care domină rîurile Boiana și Zem. Deca Muntenegru aderă la acesta transacțiune, Porta e dispusă a face să se retragă îndată trupele sale de pe teritoriul oferită. ........"»Olași, 25 Aprile, Redacțiunil „ ROMANULUI“ La mortea generalului Magheru. Anc’ună fiă ală Olteniei Ună brață tare ală României Acum recea picată. Pe mormântulü tăă Maghere Crescu mândră și’n putere Libertatea ce-ai plantată. D. Guști. Corpul generalului Magheru a fostă îmbălsămată și transportată la biserica St. George, îmormântarea se va face după sosirea de la Constantinopole a fiului reposatului generală. Vomă anunța ziua îmormântării. SENATULU Ședința de Luni, 24 Martie 1880. Ședința se deschide la orele 3 ore d. a., supt președința d-lui Dim. Ghika, președinte, fiindă presențî 35 d nn senatori. Sumarulă ședinței precedente se adoptă. Să acordă concedia d-loră N. Voinov și G. Giurgea. D. Ministru de financie depune proiectul prin care se autorisă ministerul de lucrări de a întrebuința oă sumă de concurență până la 3 mil. din fondul liniei Mărășescu- Buzeă, spre a plăti materialul de drumuri de seră, cumpărată la licitația de la guvernul rusescă. Senatulă, încuviințândă urgența acestui proiect, după cererea d-lui ministru, trece în secțiuni unite spre a lă cerceta. La redeschidere, d. Al. Orescu, raportază, dă citire raportului d-sele asupra proiectului de lege susă menționată. D. P. Grădișteanu declară că voteza proiectulă, care rămâne ca guvernulă se legitimeze în urmă că face uă bună afacere. D. Ministru de financie respunde că guvernulă ia respunderea și materială și morală. Senatură oricândă ară voi póte interpela guvernu asupra modului cumulată de încrederea ce-I acordă și a face a să se aplice legea de respundere ministerială. Ne mai cerândă nimeni cuventură, luarea în considerare să declară. Art. se voteza fără desbatere și proiectulă în totală să primesce cu 24 bile albe pentru și 3 negre contra din 27 votanți. La ordinea bilei e desbaterea asupra bancei de scumptă și de circulațiune. Se citesce art. 9 și să admite fără modificare, în redacțiunea comitetului delegaților Senatului.