Romanulu, octombrie 1880 (Anul 24)

1880-10-09

928 „Uă telegramă din Birmingham anunță că ună proprietară irlandesă, stabilită în împregiurimile de la New-Ross, a comandată uă cuirasă de zale. Făcându-șî comanda, proprietarul în cestiune a declarată că umblase în zabară prin alte orașe ca sâ’șî procure ună asemenea mijlocă de protecțiune. Ună armurieră din Birmingham a primit comande analoge de la mai mulți proprietari. Déju materia din care se facă cuirasele de zale nu este nevulnerabilă. Uă esperiență a demonstrată că la uă distanță de 10 metri glonțulă străbate nișce asemene cuirase. „Eri s’a afișată pe tóte zidurile comitatului Wexford unu manifestă ală plugarilor și servitorilor de pe la ferme, prin care declară că începă contra arendașilor șixă campania analogă aceleia pe care arendașii o urmeză contra proprietarilor. După ce se plângă de uitarea în care i-aă lăsată promotorii agitațiunii agramie, semnatarii manifestului urmeză în acești termeni : „Dară, vă întrebămă, câtă vreme ne „vomă mai lăsa őre se simă tratați în„tr’ună chipă atât și de nedemnă de către „arendași, pe câtă vreme scrină prea bine „că nici ei n’aă mai multă dreptă ca noi „asupra pământului ? Pământulă trebue să „fie și ală nostru totă atâtă de bine cum „este și ală arendașiloră ! „Susă ! Noi suntem fi partita cea mai „tare și cea mai numerosă, suntem fi sufletul” și măduva pământului, și noi sunt temă aceia cari vor fi smulgeră parte „din pământă din mâinile asupritorilor ăr — " ■"..------------------------ Colonisarea Bosniei și a Brzegovinei. Se preguăcesce la ministeriulü austriacă ele finance uau regulamentat asupra colonisării din Bosnia și Brzegovina. Direcțiunea financelor a trimisă uă circulară prin provinciile ocupate, adresată tutoră funcționarilorii imperiali și regali din aceste țări. Acestă regulament o determină condițiunile supt care Statulă va da termă familiilor, epoca despăgubirii și durata pe timpul căruia coloniștii vor fi scutiți de orice contribuțiune. „Correspondence autrichienne“ emite următorele observațiuni asupra acestoră disposițiuni: „Daca acestă regulamenta nu se face cu consimțimântulă Porții, apoi elă trece atunci peste drepturile administrațiunii, căci conferă bucățile de pământii și scutesce de imposite, olărire pe care numai proprietarul are dreptul d’a le lua, dară nu și simplul fiorupătorii și administratorii. Neue freie Presse profită de acestă împrejurare pentru a critica într'unfi cchipă amarnică politica comitelui Andrassy și pe aceea a baronului de Haymerle : „Sarajevo a perdută importanța sau comercială de altă dată ; acestă orașă era un mare centru de tranșită care trimitea mărfuri pe tote punctele Turciei, era acum nu mai este decâtă uă piață de comerciă locală, ale cărei relațiuni sunt compromise și debușeurile distruse. „Ecâ consecințele politicei orientale a d-lui comite Andrassy. Binefacerile ei au fostă uă cheltuelă de 200 milione fiorini, uă forte slabă esportațiune în Bosnia și Brzegovina, ruina Sarajevului. Trebue să constatămă cu uă adâncă întristare că acestea sunt cuceririle făcute cu prețura atâtora bani și sânge. Pe câtă guvernală și partida liberală realiseză fapte menite să ducă țara la uă adevărată propășire, prin muncă și libertate, pe atâtă oposițiunea, adică cele câteva chiare, îmbrăcate cu acestă nume țipă mai înverșunată, perejendă orice cumpără măsură, și ce e mai tristă chiară și celă mai mică grăunte de bună-credință. înverșunarea loră este cu atâtă mai mare, cu câtă vădă că guvernulă prin fapte înțelepte, că partida ce represintămă prin realisarea programei sale față cu țara, capătă pe fie ce cui încredere, tinderile partizaniloră loră, în locă se descrâscă, cum se întâmplă cu guvernele rele, din contră, crescă mereu cu cetățenii de bună-credință pene și din forța partidei conservatore. Românulă onestă, care înțelege libertatea pentru muncă și munca în libertate, sprijine de la sine ună guvernă care i-a probată că chiară în împrejurări grele de ROMANULU 9 OCTOMBRE 1880 ocupațiune și râsboiă î-a garantată acestă dată prețiosă pentru progresul unei țâri. Câțî va ambițioși ânsă, fără temeiu politică, cum bună are cei de la Bibele publicü, saă câți-va suspinători de visuri ale trecutului cari din în ce le simtă mai perdute, negreșită că aceștia nici uădată nu voră fi satisfăcuți. Negreșită, de vreme ce, singura loră împăcare ar fi, portofoliile ministeriale. Cu asemenea omeni dărîțî în poftele loră, discuția nici nu mai póte avea locă , căci nici ună argumentă, afară de portofolie nu i-ară convinge. Asemenea argumente cnse le pote da numai țâra prin forma de încredere, dară țâra este destulă de luminată și pățită în acelașă timpă pentru a sei în cine să pună acastă încredere, și diferite alegeri consecutive a dovedită cu prisosă acestă adevără. De aceea dară chemă că discuția este posibilă numai de la rațiune la rațiune, iară nici uă dată între rațiunea rece și pofta neînfrînată. Ea ca de ce nu voră putea fi nici uă dată convinși de la Timpulă și Binele Publică. Să fie dară bine înțelesu că, dacă discutămă cu aceste fiare, nu este pentru a le convinge, ci pentru a împedica ca cititorii de bună-credință să fie însuși în erore de aceste dure atâtă de neinteresate și de muncite de binele-obștescă. Amă crisă că partida liberală a realisa in față cu țara principele din programarea, și țara mulțămită simte că desvoltarea sinceră și firescă a acestei programe nu o pate face de câtă guvernulă acestei partide. Iată unor adversari unde stă secretulă încrederea manifestată prin tote formele alegeriloră, de țară față cu guvernulă partidei liberale. Este însema puntă din programa nostră nesatisfăcută încă. Acela ală instrucțiunei publice, adică organizarea învățământului în raportă cu menirea poporului nostru, în raportu cu rolulu viitoră ală nostru, în raportă cu luminele ce se cuvină cetățânului liberă, într’uă țară liberă. Intrâga nostră organizare s’a efectuată cu legi potrivite nouă. Legea organică, fundamentală chiară, constituțiunea, s’a dată poporului română, pentru a’șî putea desvolta tóte calitățile sale firești. Numai învâțâmentală este încă condusă cu uă lege de luptă stătută făcută, în pripă. Partida liberală vie să facă onore angajamentelor sabe față cu țara, în viitorul căreia privesce cu încredere. D. Conta actualulă ministru ală instrucțiunei, are față capacitatea cuvenită pentru a înzestra țara cu un asemene lege Barbară învățată, scriitoră distinsă, jurisconsultă de frunte, profesoră eminentă, d-sea cunosce îndeaprope nevoile scalei, trebuințele națiunii și posedă capacitatea cerută pentru a înzestra țara cu uă nemerită organiserea învățământului. Abia intrată în minister, d sea s’a și pusă cu ardere să lucreze noua lege a învățământului, căci cu mă amă mai spusă, partida liberală ține sĕ umple și acastă mare lacună a organisării țârii. Trebue țârii să lege de învățământ, pentru a desvolta tóte calitățile de care este capabila poporală nostru, a’î da instrucțiunea cuvenită în tóte direcțiile, erămu în modă unilaterală ca astătrî uă lege care să îmulțască formele instrucțiuneî în raportă cu tóte necesitățile societăței actuale, și în care alături cu învățații și ómeni de litere, artiștii, să mai fie lncă și pentru profesioniști, mecanici, meseriași și altele. Cu ună cuvântă, ne trebuie să lege care sâ nu fasoneze generații întregi numai pentru bugetă, îmulțindă postulanții, adică miseria. De la direcțiunea, ce se dă învățământului, într’uă țeră, depinde propășirea, bunulă traiă saă miseria. Acastă direcțiune salutară a învățământului vă va da , sperămă, guvernul partidei liberale , prin legea ce lucreză d. Conta. Dară ce se pasă d-loră de la Timpulü sâă de la Binele Publică de uă asemenea lege? Ea corespunde la ună interesă prea generală, prea superioră, care priveșce țara întrâgă, care cuprinde în sine desvoltarea a mai multoră generațiunî. Ce’i pasă miopului, că orizontală este largă și frumos și, cândă elă abia vede ce are supt nașă ? Ce le pasă dură onor, noștriî adversari de tote acestea, cândă ceea ce’î mișcă este interesulă strivită, egoistică, ală ființei dnalorii ? Interesul țârei! Acesta pentru dnaforă este ună mare decoră, îndurătură căruia se ascundă marele figuri, iertare , mnicele figuri, pline de ambițiuni nejustificate deuă parte, sau figurile palide ale acelora cari vadă dispărândă visuri scumpe ale trecutului cu clase privilegiate și pe spinarea „maselor” neculte și inconșciente/ Așa numesce programulă partidului conservatorii țara. Ce le pasă dorü de tote acestea, cândă Timpulu de la 5 curentă și Binele Publică de la 6 curentă se năpustescă asupra d-lui Conta, cu înverșunarea ce le este cunoscută. Ce e dreptă, Timpulü de astă-dată pune mânuși, dară în fondă aceiași țesătură de vorbe și lipsă de fapte ca și la Binele Publică. Acestă din urmă diată începe primul ăseu Bucurescu, prin a zice că, reü și fără cale aă făcută acei ce aă pusă vre-uă speranță în d. Conta, că va face reformele cerute în învățământă, și acestă judecată Binele Publică o întemeiază pe faptul că a trecută pă lună de cândă d. Conta este ministru și nu s’a reformată încă învâțământulă !! Acusațiunea este absurdă, și numai Binele Publică o putea face. Reforma legii învâțământului nu se póte face de câtă de Camere, și Camerele nu sunt deschise. Aștepte pene,atunci și dorința le va fi satisfăcută. Și apoi ce reformează dori iscusiții redactori de la Binele publică care din Huși și Fălciu facă bone județe, care pună Tîrgul-Jiului în județul Vâlcea care ține âncă în piciore Curtea Tuilleriiloră, ce de reformează dori d-loră, cândă timpul ă două lună li se pare termenulă celă maî lungă ală meditoriloru omenescî ? Sĕ nu confunde ore reformele învățământului,cu dorulă puterei ce arde ? Binele publică maî dice că publicânduse ună concursă pentru cutare dfi și înscriindu-se câțîva aspiranți, conformă prescrierilor categorice ale legei, ministeriulu nu ié măsuri ca jurulű sâ fiă instituită, spre a se ține concursulă, ci țj fiindă că s’aă mai deșteptată și alți aspiranți, care au venită cu cereri în urma termenului legiuită, etc/ Uă țesătură de cuvinte intenționată, preferată cu „prescrierile categorice ale legei” pentru a ameți pe cititoră și a-i surprinde buna credință. Invocați legea Instrucțiunea pentru concursuri fără că cunosceți modificările ce i s’a adusă anulă trecută tocmai la acestă capitolă, în care cadă și redactorii de la Timpulă. Și pentru dfiariștii care se pretindă păzitorii împlinirii legilor, acastă neșciință este de neertată. Prin noua modificare a legei cu mamă disă, se stipulază în modă clară că candidații trebuescu să se înscrie celă puțină cu optă zile înaintea concursului. In conformitate cu „prescrierile categorice ale legei s’a respinsă de la concursă candidații care nu s’aă conformată legei. Dară în locă să țesețî la cuvinte, invocândă legea, pe cândă dovediți că nu o cunosceți de ce nu citați fapte positive unde s’ară fi călcată acastă lege ? Dară nici dorința de reformare a învățământului nu ațîță atâtă de multă, pe Binele publică nici inventată călcare a legii instrucțiune! îi stă pe inimă, ei ună faptă mai palpabilă tulbură fierea numitului redactoră, faptulă că ministerul Conta s’a făcută culpabilă pentru dânsulă, refusându- uă cerere de cumulă. De aci mânia triclă taberei, unde a ordonată a se da semnală adunărei generale. Tóte trupele s’aă pusă sub arme, în 7 minute infanteria, în 11 minute artilerie și cavaleria, au fostă gata și așezate pe frontală de bandieră. Măria Sa Regală a trecută, de la frangură dreptă, trupele în revistă, cari ’Lă aclamnă cu mare entusiasmă. După ce a cercetată cu deamănuntură instalarea taberei, pe care a găsit’o în cele mai bune condițiuni, Măria Sa Regală a inspectată fiecare parte de trupe pe în detaliu, și a terminată inspecțiunea printr’uă manevră cu focuri a trupelor de infanterie, susținută de artilerie și cavalerie. Defilarea generală a încheiată acâstă dti de inspecțiune. In tabără eraă presențî: liulă și 2 batalionulă de vânători, ală 2 regimentă de infanterie, ală 7 și 22 regimentă de dorobanți, 4 baterii din liulă și 4 baterii din ală 2 regimentă de artilerie, ală 2 regimentă de roșiori, și ală 4 de călărași, înainte de plecare. Măria Sa Regală a inspectată ambulanțele, unde se aflau numai 16 bolnavi, și din care nici unulă de boră gravă. La 5 ore, Măria Sa Regală, forte satisfăcută de starea în care a găsită trupele, a pornită spre gara Crivina, și de acolo, cu trenulă specială, spre Bucurescu, unde a sosită în gara Cotroceni, la orele 6 sera. Curtea de apelă a casată sentința tribunalului care condamnase pe Direcțiunea Teatreloră a plăti d-lui căpitană Fănuță suma de 60,000 lei. Curtea hotărîtă că d. Fănuță are sa plătască 20,000 lei Direcțiune! Teatreloră. Esperțiî vor prețui lucrurile rǎmase !n Teatru, și aparținendă d-lui Fănuță , și dsea va relua înapoi totă ce va trece peste suma de 20.000 lei, fiindă obligată a împlini suma în casuță cândă valorea obiecteloră nu s’ară urca petie la acestă sumă. — D-șora Bercié, cântârâță, elevă a d-soră Duprez și F. Wartel din Paris, va da ună concertă în sala Ateneului cu concursulă d-soreî Saegiu și ală d-soră L. Wiest și Carlo Bianchi.— Concursulă pentru catedra de dreptă comercială, administrativă și constituțională de la școla comercială din Craiova s’a amânată. Nu mai aă dură nicî ună obiectă reclamațiunile ce s’aă făcută de către concurenții ce nu s’aă înscrisă în termenul de optăile înaintea concursului, cum cere espresă legea. — In anulă de față s’aă presintată la esamenele de bacalaureată în Bucuresci peste 120 candidați. In Iași s’aă presintată 42 candidați, din care 26 au fost primiți și 16 respinși. Printre cei primiți citimă numele drei Olga Sacara. înainte de a începe oficială divină iei a fostă fotografiați. Apoi aă intrată în biserică unde s’a făcută sfințirea stegului loră, după care S. S. arehimandritulă Jeracachi a rostită ună cuvântă potrivită împrejurărea. Acestui cuvântă a răspunsă ună voluntară grecă Nicolaide de rocă din Epiră; accentele patriotice și pline de viață a acestui tânără provocară ună entusiasmă așa mare încâtă strigătele de zilo umplură biserica mai multe minute. Procesiunea se îndreptă în urmă în cea mai bună ordine către portă unde voluntarii se vor îmbarca pe vaporul ce -i conduce în patria loră iubită. Consulul grecă din Tulcea d. Nicolau a plecată cu 20 voluntari la Sulina unde, împreună cu alți 80 voluntari ce suntă deja acolo, voră aștepta sosirea vaporului „Dio fiii” spre a pleca cu elă. — Trenul de pasageri ce venea ieri sera de la Roman, între stațiile Privat-Ivesce s’aă lovită de ună trenă de mărfuri ce plecase din Galați în susă — dară din norocire nu s’a întâmplată grave incidente cu pasageri, ci numai vr’uă 12 vagone și 2 locomobile au fostă stricate. SOIRI D’ALE PILEI Din Capitală. Luni, 6 Octombre curentă, M. S R. Domnulă, însoțită de d. ministru de resbelă, de d. generală comandantulă diviziei II militară teritorială, de d. inspectoră generală ală serviciului sanitară al armatei și de adjutantură de serviciu, a pornită cu trenulă specială, la 9/2 ore de diminață, la Crivina. Aci. Măria Se Ilegală a fost întâmpinată de d. generală Radovici, comandantul trupelor din tabăra Țigănescu, și de statură majoră ală trupelor, de d. prefectă ală județului Prahova, de d. primară ală orașului Ploescu și de ună numerosă publică, însoțită de personele de mai susă, Măria Sa Regală a mers în trăsură de la gara Crivina în tabără, unde a fost întâmpinată de cuartierulă generală și de toți d-nii șefi de corpuri, și a luată aci dejunulă. La finele mesei, Prea înaltulă nostru Domnu a ridicat bână toasta, esprimândă viua plăcere ce resimte de a se regăsi, după două luni de absență, în miijloculu bravilor și iubiților. Sél ostași. D. ministru de resbelă a mulțămită în numele armatei, arétându fericirea ce ea resimte de a vedea iarăși în fruntea iei pe Augustula SéQ comandanta supremă, care în timpă de pace ca și în resbelă, nu încetază de a-i dovedi constanta sa solicitudine, și a bâută in sănătatea MM. LL. RR. Domnului și Domnei. Domnulă a încălecată apoi, și, însoțită de întregul ă stată majoră, S’adusă în cea Din Județe. Citimă în Vocea Covurluiului, că subscrierile s’aă începută deja pentru construirea pe vale a localului de șcală Cuza-Vodă și aă atinsă deja aprópe suma de 8 mii lei. Onóre încă vă dată inițiatoriloră și onore cetățeniloră ce se grăbescă a ’și da o bolulă loră pentru construirea acestui templu a luminei. Numerose bande, glice același diară, de hotină începută se bântuescu mai multe din județele nóstre, p. c. Putna, Tecuciă, Tutova și Covurlui. La Odobesci a fostă jefuita ună israelită de vre 15,000 lei, la Ivesel a fostă prădată ună perceptură de vre 4,000 lei, la Rogojenî, în județul nostru, D. A. Macri a fostă atacată de bandiți, puindu’i viața în pericolă. Prefectură județului nostru a plecată în personă cu un numerosă poteră spre a pune capată acestoră făcători de rele, ce au aruncată satele în mare neliniște. Bandele ce turbura județele au începută mai cu semn să se arate de la evadarea lui Țandură. — Dimitrie Bogdan, dice Vocea Tecuciu [UNK]lui, grefierul tribunalului de Tecuciă, care a sustrasă peste 50.000 fr. s’a prinsă în Elveția sub numele de Teodor, de unde s’a eestra dată, în câtă la 27 Septembre a sosită în acestă presă, internăndu’lă în arestul județului, unde deja se găsescă complicii sâi. — Poșta anunță că Voluntarii Greci despre care amă vorbită în No. nostru trecută, a plecată ieri napte cu vaporulă „Dio fiii” oferită gratis de proprietarii lui, d-niî Calamari și B’ocas. Astăzi, pe la ora 1 p. m. voluntarii, cu musica în frunte și cu stogurile elină și romănă, au mersă la biserica grecă care era frumosă decorată cu cununi și stindarde. Din străinătate L’Intransigeant a apărută la 17 Octombre cu ună suplementă, care portă titlulă : La Canzio. Luptă titlulă de Italia irredenta, acestă suplementă publică următorele : „Poporală italiană își amintește că uă potecă din pămentulă latină se află încă suptă jugulă străină. Triestală este pentru totă Italiană Alsaciă-Lorenă italiană. Dorința de a lă recuceri, este adâncă, ura contra Austriei, voiască Humbertson nu, există nestinsă în inimile italiane. „Se vândă, orice citata foță, fotografiile unui june italiană care priveșce Triestală. Acastă fotografia este atîrnată și în camera lui Canzio. — Joiarală le Temps publică una articolă în care arată avnarea de pace a Franciei, a poporului precum și a guvernului in cestiunea orientală. — Se anunță din Londra că d. Gladstone a lăsată cu totala pe sema lordului Granville conducerea afacerilor străine. Acesta se încurcă a face pe Sultană să fiă pacinică și a înlesni printr’acesta soluțiunea afghane și a potoli ferbcerea mohamedanilor indiani. — Le Mémorial diplomatique comunică că escadra va rămâne la Calaro péne la predarea Dukignei. După aceea puterile vor acorda Porții termenul cerută pentru regularea cestiunii grecescî și vor îndemna pe Grecia a nu face demersuri grăbite. In aceste din urmă timpuri Englitera s’a apropiată de puterile care respingă măsurile siluitore. — Deputațiunea bosniacă, diresă telegramă din Belgrad cu data de 17 Octombre, a avută ieri seră o lungă conferință cu voivodală erzegovineană Peko-Pavlovici. Guvernul sârbă a asigurată acestuia uă pensiune anuală forte mare. Prin Petersburg există intențiunea de a cerceta însemnătatea evreilor pe tărâmura industrială și comercială. După Petersburger Zeitung, se vor face cercetări asupra participării lor la contractele armatei și asupra relațiunilor cu cealaltă poporațiune, precum și asupra cestiunii dacă împrumută mulți bani țâranilor. Resultatele unei asemenea anchete voră conduce neapărată la modificarea unora din legile esistente. — Uă telegramă din Constantinopole, cu data de 17 Octombre, anunță urmăltarele : „In câtă a putută transpira de prin cercurile Porții asupra întrevorbirilor lui Assim-pașa cu d-niî de Hatzefeld, Galice și Tissot, se pote considera ca esclusă orice altă negociere eventuală diplomatică care ară ajunge la mă amestecă ală puterilor în afacerea turco-muntenegrână. Prin cercurile diplomatice de aici se discută cu un mare vioiciune scomotată despre uă schimbare a represintantului Enghitezei de pe lângă Portă — Deschiderea Camerei grece va avea locă mâine. Mercur. Oposițiunea contază pe o majoritate de 18 voturi. LICEELE DE FETE S’a vorbită în cursulă desbateriloră de la consiliul ă generală, despre nouile licee de fete ce s’ară fi deschisă în Francia. Intr’ună numără precedentă amă efisă câteva cuvinte asupra primului liceu de fete din Paris, ce s’a înființată acum, supt nu-