Romanulu, octombrie 1880 (Anul 24)

1880-10-09

ANULU DOVEREGE ȘI PATRU VOIES CE ȘI VEI PUTEA MUNCIURI. Linia do 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani (ieto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: N ROM ANIA, la administrațiunea (jiaruluT. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de Ia Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepullicaie se ardit. Umlacrimea și Administrațiunea strada Comini li____________________________ 20 BANI EXEMPLARULU ROMANULU BucurescI, ,8„ Brumarelu I 7 ! Domnitorulu nostru pleca, se zice, mâne la Rusciuk, spre a intorce principelui Alesandru alu Bulgariei visitele ce ’i a facutu la Bucuresci. Acesta visita, ce nu are de altmintrele nici unu caracteru politica , întrerupe inspecțiunile pe cari M. S. Regală le făcea ta’be j relorn ce se mențină âncă pâné la "■ Inceputulü septemânei viitóre. Principele Alesandru se afla cnsé de mai multü timpii la Rusciuk, unde invitase cu cea mai mare cordialitate pe Domnitorulu nostru ; daca trebuia dejit a se respunde acestei grațiose invitațiuni, , nu se putea perde ocasiunea de a i se face visita la Rusciuk, orașă de fruntarie alü Bulgariei, la două ore , numai de Bucuresci. Visita făcută , mâine, M. S. Regală va putea să urmeze chiar de Sâmbătă inspecțiunile sale la taberele de la Roman și Iassy. ; Principele Alesandru făcuse mai multe visite Domnitorului nostru, atâta înainte de a fi principe alul Bulgariei cât și în urmă; astfel el se stabilise între ambii principi relațiunile personale cele mai cordiale ; în fine, filele din urmă primindă și uă invitațiune de la Rusciuk, Marea Regală nu mai putea să lase neîndeplinită plăcuta datorie de curtezie, de a merge să strîngă mâna principelui Alesandru. De mai mult timp, deja s’a ținut licitațiunea pentru darea în întreprindere a rectificării și regulării Dâmboviței în Bucuresci. Concurența a fost destul de seriosă și prețuia celü mai josű dobândită dă una folosit de unsprezece la sută sub devisü. Credemu că s’a terminată uă dată cu acesta nenorocită cestiune, de care e legată viața a mii de suflete și averea tutori locuitoriloru din partea de jos a orașului ; sperama că în fine aveau să încapă nisce lucrări pré multe timpu întârziate, întâi’Ziere care ară fi fost considerată ca uă crimă în altă țeră mai deprinsă cu îngrijirile pe cari autoritățile constituite le datorescă vieței și averea contribuabililorü. Péne acumu nu vedemu énsé sé se fi datu vre-uă urmare licitațiunii făcute și ierna se apropie forte, astfel că tomna anului curentă , deja pierdută în mare parte, va fi pate cu totulă pierdută, ceea ce represintă uă întârziere de mai multe luni în terminarea lucrurilor, adică uă pierdere de mai multe sute de omeni din causa prelungirii infecțiunei permanente în care traiescu locuitorii capitalei. Nu scimți cari suntu căușele întârzierii pe care vă semna lämu; oricari arü fi éuse căușele, întârzierea este funestă. Nu vedemü unde e trebuința de a se pierde atâta timpu. Tóte proiectele și devisele erau cunoscute de mai nainte, și autorităței comunale , și guvernului , prin urmare, rămânea numai a se examina decă ofertele făcute, sau cea mai avantagiosa dintre densele, este seriosă sau nu, este destulă de avantagiosă sau am putea să fie și mai avantagiosă ; uădată acesta esamenă făcută — și nu e lunga de făcută — oferta se aprobă sau se respinge, fără perderea de timpu, pentru a se putea de îndată, sau începe lucrările, seu publica de urgență altă licitațiune. Nu înțelegemă dérü de ce se mai perde atâta timpu, tare ne tememi că se va face din noți vreun greșială, care se amâne cine scie pene cândăuă îmbunătățire reclamată de urgență, și se causeze póte și casei comunale uă pagubă însemnată; pare că ară fi unu blstemi asupra Bucurescilor, se urmeze de a zăcea în infecțiune. Intârziarea nu credemü de astă dată se vină din partea autorității comunale; este pentru noi uă plăcută datorie de a constata impulsiunea îmbucuratóre ce s’au data de catava timpu lucrarilorü de edilitate. In tote părțile orașului se repaveza stradele și se refacu in bune condițiuni trotoarele ; stradele principale se repareză cu frumosa patră cubică din carierele de la Belice ; nivelamentul se îndrepteză și nouele construcțiuni se afinează, ceea ce schimbă deja înfățișarea mai multor strade. Mai remâne case multă, forte multă de făcută și de întreprinsă. Rectificarea și regularea Dâmboviței ne va scăpa de infecțiunea ce causază uă mortalitate atâtă de spăimântătorre în capitală ; orașul nu pate fi însecurată și bine îngrijită din punctul de vedere ale igienei, fără canalisarea stradelor și uă împărțire îmbelșugată de apă, care să permită spălarea în tote Zilele a tutorii necurățenielor ei. Pe când se va începe de la lucrarea de regulare a Dâmboviței, trebuie să se studieze și să se pună câtă mai neîntârziată în lucrarea și canalizarea și îndestularea orașului cu apă, gradul de curățenie și de sănătate ală unui oraș, se măsora astăzi după cantitatea de apă ce elă consumă. Pentru tote aceste mari lucrări, se ceră negreșită resurse; din acesta punctă de vedere cestiunea merită una studiă aprofundată. Noi credemüinse că cu uă bună chibzuire, cu uă înțelaptă cumpănire multü se póte face chiară cu resursele actuale ale comunei; și décá voră mai trebui altele, cetățianii capitalei nu le vor refusa atunci cându vom t vedea cu siguranță că totă ce se chieltuiesce este pentru binele și folosulű lorü. SERVIȚIULE TELEGRAFICÜ ALE AGENȚIEI HAVAS. Paris, 19 Octobre. — D. Felix Pyat, directorele ziarului La Commune, a fost condamnată la două ani de inchisore pentru apologia unui fapta calificată de lege ca crimă. D. Felix Pyat glorificase în Za_rulü lui pe regicidul Berezowsky, condamnată la munca silnică pentru încercarea de omoru, la Paris în 1867, asupra personei împăratului Rusiei. Pesta, 19 Octobre. — Delegațiunea austriacă a ales ca președinte pe comitele Coronini, care, într’unü discursü de deschidere, a esprimatü mulțămirea sa pentru activitatea desvoltată la ministerulu afacerilor străine în interesul păcei, pe care poporațiunea să doresce și pe care Monarhia are misiunea să vă mențină. D. Czartoryski a fost ales vice-președinte. Guvernul a depusă proiectele de legi comune pentru monarhiă. Delegațiunea ungară a ales pe d. Ludovica Tisza ca președinte și pe cardinalul de Haynald ca vice-președinte. In discursul séu, președintele a accentuată necesitatea de a menține tote puterile monarhiei pe câtă situațiunea financiară permite. INFORMAȚIUNI Astăzi, Mercurî, A. S. R. Domnule Carol I va face o nouă visită la lagarul de la Țigănescu; după inspecțiunea sea, trupele se vorü întorce la Bucurescî urmându’și manevrele. Jouî, A. S. R. va merge la Rusciuk ca să facă uă visită Principelui Alesandru al Bulgariei, și nu se va întorce de câtă Vineri în capitală. Sâmbătă va avea locü íntorcerea în Bucurescî a tuturor regimentelor, cari suntu în lagără. A. S. R. le va trece în revistă. După revistă, regimentele capitalei se vorü întorce în casarmele lorü și celelalte vor fi îndreptate, cu drumuri de fierü, spre garnisónele lorü respective. Lunia viitóre, Principele Carol I se va duce în Moldova ca să visiteze mai ântâia lagarulü de la Roman, apoi pe acela de la Iași. A. S. Regală va petrece naptea de Luni spre Marți Îs. Galați, și Marți își va urma drumul spre Iași. jjggjracrai^wacgawBaswiisgaaaa' iroaaagaiEMTag^gagg^^ A se vedé ultime sciri mai la vale. Gestiunea predării Dulcigneî. Circulă deja o mulțime de versiuni, care-șî au luatu sarcina d’a ne lămuri asupra drumului ce a urmată Porta pentru a ’și schimbaotărîrea sea din aceste din urmă timpuri. Toți corespondinții din Constantinopole trimită relațiuni în acesta privință, fiecare jură că acta este cea adevărată. După noi, cea mai apropiată de adeveri ni se pare cea din Times și de aceea vă demn aci . — Sâmbătă de dimineță (9 Octombre), Sultanul o chemă pe ministrul de externe Assim pașa și, după o lungă întrevorbire ce avură împreună, acesta din urmă pleca însoțiții de secretarulü său Artin Efendi la Therapia și Buyukdere spre a informa pe ambasadori că Porta a decisă se predea imediatü Dubigno Muntenegrenilorü. Ambii domni avură între vorbiri cu toți ambasadorii pe rând, afară de cornitele Hatzfeld, care din întâmplare nu era acasă. Ei dădură pretutindeni asigurarea că nu va fi cedatü fără întârziere. Dulcigherii cândă fură întrebați asupra metodei ce voru urma spre acesta, eî nu dădură nici unu réspunsu positivu, case promiseră ca vor presinta în acesta privință uă Notă formală. JOUI,19 OCTOBRE 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI EI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: unți ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 1B lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea parului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleisch ms rk t IN ITALIA, la d. doctors Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile r.efrancate se refusä. 20BANIESEMPLAKULU „țiua următore trecu fără ca Nota să fiă înmânată. Luni după amiază, ambasadorulu francesa dădură serată în grădina reședinții sale de véra de la Therapia, la care asistau corpula diplomatică și toți miniștrii turci afară de Assim-pașa. Miniștrii turci se feriră cu intențiune de a vorbi cu unii din ambasadori și ei sfătură câtü-va timpii retrași într’unii mica grupă. Acesta abținere nu fu respectată case de toți pene la capota, și, pe cândă tinerimea din Stambulu dansa pe terasa de susü, care are oă privire forte frumosă pe Bosfora, se începe prin aleele mărginașe ale grădinei uă între vorbire semi-oficială diplomatică. Miculü primü-ministru Said-pașa declara în chipulű séu celü nervoșü, că visita lui Assim-pașa na fost tocmai oficială, dérü că totuși Dubigno va fi predată într’unii răstimpu cuviincioșii. Unulți din colegii săi fu ceva mai comunicativă, dérü nu spuse nici era ceva mai positiva. „Atunci începu ase ivi uă índoaiela orecare printre diplomați, domina îngrijirea că Sultanulu ’șî a schimbată din nou părerea de Sâmbătă pene Luni, și se bănuia că a aflat cum că Austria nu voiesce să ia parte la acțiunea din fața Smyrnei, ceea ce l’a íncuragiatü, să resiste din nou voința Europei. De aceea diplomații părăsiră serbarea cu îndoieli și îngrijiri. Déja chiar în acea sără eî se convinseră că îngrijirea lora era neîntemeiată, căci li se înmână sora chiar. Nota anunțată, în care se da asigurarea formală că Dubcigno va fi cedatü în modă pacínicű. Se pare case că lucrurile s’au schimbată, căci pe lângă depeșile pe care le-am publicată a sprá mai gasimü astăzi următorele telegrame prin Ziarele străine : Cataro, 17 Octombre. — Vice-amiralul Seymour a primită erî fără răspunsuri oficiale ale principelui Nichita. Cuprinsulü Notei n’a fost comunicată pénă acum și celorfilalțî amirali. Este mai mult ca sigură că Muntenegreni nu voescü se mărgănainte fără a avea garanții că li se va permite să ocupe Dulcigno și că plenipotențiarul care a sosită deja în Cetinje a pusă și alte condițiuni pentru predarea Dulcignei. Din astă causă amenința să se ivesca nouî complicațiuni, care pună în cestiune pacinica soluțiune a afacerii. S’a semnalată pentru a fi diminuță sosirea din Cetinje a ministrului reședințe rusă de acolo d. Ionin. Elăare a vorbi cu amiralula rusă Kremer într’uă cestiune însemnată. Totă acestea au făcută să se ivesca temerea că afacerea se va termina forte rea. Amiralul aștepta ca, după sosirea d-lui de Ionin, să fiă informați despre cuprinsului respunsull muntenegrului. Castelnuovo, 17 Octombre.—Se pare că situațiunea s’a schimbată fără veste cu totul. Turcii până, pentru predarea Dulcigneî, nouă condițiune care nu sunt cunoscute aici. Ministrul-reședințe din Cetinje, d. Ionin, care a fost chemată de acolo la Teodo, a sosit aici și o conferită imediată cu amiralul Kremer. Se crede că va avea loc o un noua demonstrațiune în fața Dulcigneîciei. Avemu acum două concerte europene, mnulț bismarckiana și altulü gladstoniana. Cela d’ântâiă cuprinde pe Germania, Austria și Francia, și acestuia i s’a supusă Porta; celulalta se compune din Englitera, Rusia și Italia, care-șî împartă acum rușinea flascului politicei de siluire. Cornitele de Hatzfeld, ambasadorulü germană peângă Portă, a luat rolulü conducătorii în recentele negocierî cu Sultanulü. Deși ele au fost, bine înțelesă, cu totul confidențiale, totuși sunt motive care facu a crede că Sultanulü, mai înainte de a suptsemna in radéva prin care se cedeza Dubigno Muntenegrului, dobândise convingerea că acesta va ajuta forte multü la terminarea încurcaturilor sale momentane. Ele trebuie să se fi convinsă negreșită cum că Germania și Austria sunt forte otărîte a menține status quo în totă peninsula balcanică, astfelü precum a fost stabilite prin tratatul de la Berlin.* Grupurile puterilor europeane. Corespondintele din Viena ale Ziarului Daily Telegraph se exprimă în următorii termeni asupra evenimentelor din Constantinopole și asupra situațiunii diplomatice : „Ultima Notă turcescá este resultatulu consilielor siluitore, ce i-au datu Porții ambasadorii Germaniei, Austriei și Fran ULTIMESCIRI. Serviciul telegrafică ală „Agenției Havas.“ Cetigne, 20 Octobre. — Principele Nikita a numită pe generalul Simon Popovici comandante militară ala Dubigneî , generalul va ocupa orașul, cu, oă trupă de 400 omeni. Intre cele șapte articole ale proiectului de convențiune care a fostă discutată de delegații muntenegreni și de Bedry-bey, delegată otomană, Porta cere ca statu-quo să se mărite la resáritü și ca bastimentele muntenegrene, ce vomu sosi sea vorü remâne în portulu Dubigneî, să arboreze pavilionulu turcescü. Muntenegrenii respingă aceste două condițiunî și primescu pe celelalte cinci. —------------■ -i- ------------------- Starea lucruriloru din Irlanda. Se scrie urmatórele din Dublin, cu data de 12 Octombre, către Times: „Autoritățile militare facă pregătiri mari în vederea orecăroră turburărî care amü putea isbucni în Vestă. »Tote căsărmile trebuie să fie puse în stare de a primi ajutore de trupe, și pentru casula cândă nu va încăpea totă lumea în ele, guvernul v a închiriată localuri în Tuam, Headford și Balla. »Alți 76-lea regimentu de linie va părăsi mâine orașulă Curragh ; 7 oficialî și 236 omeni trebuie să fie îndreptați spre Castlebar, și 2 oficialî și 62 omeni spre Westport. Astăzi au fost trimiși la Galway 5 oficialî și 120 omeni, iarü la Oughtevord 2 oficialî și 80 omeni, din 3-lea batalioni de carabinieri. „Poliția irlandeză a adusă de la deposited comisariatului din Dublin unu suplementa de 67,000 patrone. Sunt motive care ne face a crede că guvernul se pregatescü a urmări, ca conspiratori, pe capii agitațiunii agrarie. Lordul, cancelaria și toți jurisconsulții coronei sunt la Dublin și au ținută dese conferinți în acesta privință. Lumea se aștaptă la numerose urmăriri. Nu s’a luat încă nici uă măsura efectivă, deția lovitura ce este vorba de a se da nu mai póte fi amânată multă vreme. „S’a împrăștiată scomotulu că s’au făcută deja câteva arestări, déja acesta scomotu este lipsită de temeri, și absința d-lui Parnell, care a escitat o uă orecare surprindere, se datoresce nu unora motive politice, ci unor rațiuni curată personale.