Romanulu, decembrie 1880 (Anul 24)

1880-12-03

1106 — — ----------------—--------------------------------- ROMANULUI DECEMBRE 1880 1 Lll'UîtUtgJ. _ ■ .n.îmi.■ ................... l.gll »Nu trebuie sĕ va îndouițî, dicea acuma ,câteva dile, d. de Iulow, de simțimân tele Germaniei în privința țarei d-vóstru, »nici de sincera amicițiă ce profeseza Curtea din Berlin pentru Suveranul a d-vóa stră. Déju suntemă convinși că nu veți »câștiga nimicii la uă neregularitate sefi la »uă călcare a tratatului din Berlin, și, décà »ținem si sĕ’l fi vedem, cu totul aplicată, fa»ce mă acésta atâta in interesulu României, »câtă și în acela ală marelui principiu de »dreptate »....ceea ce este afară de ori ce îndouială, este că folosele tratatului din Berlin nu sunt, în momentul de față, asigurate țarei nóstre. Totulă este în cessiune , spre exemplu, vomă fi pate admiși în Comisiunea européná a Dunărei, dâră astacfî nu vomă putea lua locă în acésta Adunare fără consimțirea unanimă a membrilor, care o compună, astfelă încâtă vomă intra prin toleranță, în locă de a intra cu dreptă.* Uă depeșă a d-lui Calimaki Catargi, iată cu aceiași dată, confirmă cele dise de d. Vârnav-Liteanu. Guvernele francese și englese refusă de a face mă pasă înaintea votului Camerilor de revizuire. La 21 Octombre din V. Liteanu informă șefulă sefi că cabinetele francese și germane s’a fiotărîtă a numi trămiși estraordinarî la Bucuresci in Jipa cândă Camerele de revizuire vor vota egalitatea de drepturi. La 28 Octombre, d. Kogălniceanu adreseza că scrisore d-lui Delyannis, ministru al afacerilor străine din Atena, cerândă ca Grecia se numescu la Bucuresci ună ministru plenipotențiară. Respunsulă sosesce la 19 Decembre. E plină de simpatie , case ministrulă elenă nu dă de câtă uă speranță . »Credă dară, d-le ministră, că potă se va asigură că guvernulă Regelui nu va lipsi să rădice consulatulă séa generală în Bucureșci la gradul unei legațiuni, îndată ce orecare disposițiuni voră fi luate.* Numai la n/23 Februarie, în urma votului Corpurilor legiutare, în privința art. 7, guvernulă Elenă recunoscu Principatului României de Stată independenta și se declară gata a intra în relațiuni diplomatice „regulate cu guvernulă Princiară.* La 18/ao Noembre ministru Română stărueșce din nou pe lângă cabinetele de la Paris și de la Roma. La 5 Decembre d. Calimaki-Catargi transmite șefului sect non possumus ală al lui Waddington. La 9/21 Decembre, d. Câmpineanu, ministru al afacerilor străine stărnesce din nou la Paris, d. Calimaki-Catargi respunde la 12/21 că d. Wddington hotărîtă se numesc pe d. Ducrox-Hubert, ministră plenipotențiară la Bucuresci, énse că numitură plenipotențiară nu va merge sé ’șî ocupe postură de câtă după votul Camerilor Române. La 25 Decembre d. Varnov-Liteanu anuncță că Germania hotărîtă se numescá pe d. de Jasmund, ministru plenipotențiară la Bucuresci, însetotă cu restricțiunea pusă de d. Waddington. ,Aici, adaugă agentură diplomatică română, există temerea că, chiar din pricina greutății de a crea obiceiuri noul, cabinetulă A. S. R. Domnulă Carol se nu întâmpine seriose obstacole în îndeplinirea sărcinieî sale.* La 17 (29) Ianuarie d. Câmpinenu comunică puterilor străine declarațiunea guvernului, depusă pe biuioulă Corpurilor legiuitore și care sună următorele : »Camera și Senatulă declară că este necesitate de a supune la revizuire art. 7 »ală Constituțiunea.* In aceiași 4* ct. Vârnav Litein, trimite șefului său următorea depeșă: »Domnule ministru, precum E. V. a putută vede prin telegramele mele, cabinetele Europene su apucată ocasiunea incidentului de la Arad-Tabia spre a se reaminti neesecutarea art. 44 din tratatul de la Berlin. Unii ne-aă dată se înțelegemă, ceî- i-altî ne-aă spusă lămurită, câtă mai lesne ară fi apărarea drepturilor nóstre, décá s’ar fi fi îndeplinită tóte sarcinele ce ne-au fostă impuse de înalta Adunare. »Déci e greă de a contesta dreptatea acestei observațiuni, nu e mai puțină adevărată că reforma ce se cere de la noi atinge nisce punte simțitore ale organisărei nostre politice și sociale, că e cu neputință de a se crea într’un 4* idei nouî și de a improvisa ună spirită publică. Ele ară pute sé recunoscă asemenea că cestiunea hotarelor Dobrogei nu corespunde nici decum în tratatul de la Berlin, cu obligațiunea de a aplica în țara nostră principiul egalității de drepturi. Acastă din urmă condițiune e legată de uă altă disposițiune a Congresului. Și de vreme ce din aceste două cestiuni conecse una se află de multă timpă resolvată, ar fi dreptă ca Europa să nu opună lungă străpânire la soluțiunea celeilalte, și se aprobe luarea în stăpânire a acestei provincie de către România, precum a sancționată transferarea teritoriului română în puterea Rusiei. ,In facta atitudine energice și împunătare a puterilor, ar fi imprudența de a contesta gravitatea unei nouî amânări. Nu numai că trebuie să mărturisimă inexorabila necesitate de a ne oărî a revizui art. 7 ală Constituțiuneî, deci trebuie asemenea să recunoscemă că nu ne-amă pute grăbi prea multă a ne ocupa deuă cestiune care face situațiunea nostră faciă cu străinătatea periă ce și mai delicată și care va tulbura spiritele în întru pene cândă va fi primită adevărata sea soluțiune. Deci câtă se pate mai curândă va fi mai bine.* Recensementulü impositeloru în Germania pilele trecute, cu ocasiunea desbateriloră asupra recensământului, s’aă atinsă în trécătă diferite mijloce prin care s’ară putea ajunge la constatarea exactă a veniturilor, flăcărui contribuabilă. ..Cestiunea acesta, fiindă doré j cu totală la ordinea zilei, este de celă mai mare interesă de a cunosce cum se urmeza în alte state, mai veche decâtă noi în civilisațiune și înzestrate cu uă organisare care a durată mai multă timpă. Intre aceste state este și Germania; vomă da deră câteva amănunte în privința modului cum se constată, în Germania, veniturile contribuabililor ei. Este bine cunoscută, că guvernul imperială germană, tinde a introduce pentru financiele imperiului sistema franceză a impositelor indirecte și a înlătura, déci să ară putea, cu totul, impositele directe. Cea mai mare parte a politicilor financiari germani, fiindăruse în contra impositelor indirecte, și fiindă că mulți susțină că modulă celă mai dreptă este acela ală impositului asupra venitului fiecărui cetățeană, se facă de vre-o sase ani încercări cu tacsarea venitului fiecărui contribuabila. Este necontestabilă că, déca s’ară putea constata adevératura venită ală fiecărui contribuabilă, ară fi lucrulă celă mai ușoră din lume. Acesta ideală de recensementa se caută în Germania, și déca nu s’ară putea atinge idealulă, celă puțină este posibilă d’a se apropia de dânsulă. Eco în scurta cum se procede spre a constata câtă se pote de exactă venitulă fiecărui cetățeană contribuabilă. Fiecare comună posede ună cadastru în regulă, în care se înscrie fiecare locuitoră ală comunei. In acesta cadastru se arata deslușită profesiunea fiecăruia, și déca este proprietară sea chiriașă. Pentru proprietari există ună altă cadastru, în care se arăta deslușită proprietatea sea rurală sea urbană. Proprietățile rurale sunt specificate după diferitele iei holde, adică câte hectare ogoră, câte păduri, câte vii etc. Cu ajutorul acestui cadastru se facă, după cum vomă vedea mai târziu, lacsările veniturilor din proprietăți rurale. Ca casă pentru taxarea veniturilor din proprietăți urbane, servă nisce liste care se facă în fiecare ană în modulă următoră : Fiecare proprietară de casă primesce uă listă în care are a înscrie pe fiecare chiriași și chiria ce plătescă acei chiriași. Totă două dată se înscriă în aceste liste soția și copiii, precum și slugile fiecărui chiriași. Asemenea are a declara fiecare chiriași, în acestă listă, meseria sea și lofa ce plătesce la slugi, ucenici etc. Aceste din urmă liste au îndoitulă scopul d’a areta venitulă proprietarului din chiria și cheltuelile fiecărui chiriașă, atâtă pentru locuință câtă și pentru slugi, căltî sea ucenicî, ceia ce servă precumă vomă areta, ca normă conductivă la taxarea venitului. După ce s’aă adunată aceste liste la primărie, se trimite fiecărui contribuabilă ună formulară în care are a declara tóte veniturile sale de orice natură. După completarea acestor cadastre, liste și declarațiuni, guvernul purcede la alegerea comisiunilor de recensământă care se alcătuescă în modula următoră. Fiecare comisiune se compune în generală din cinci membri, dintre care doi se alegă de consiliul comunală din mijlocul lord și doi de guvernă. Ală cincilea membru, care este totă două dată președintele comisiunei, este delegată față de guvernă și este în generală primarulă comunei, care se presupune că cunosce mai bine tote circumstanțele relative la starea socială și economică a fiecărui locuitoră din comuna sea. Spre a nu întrerupe lucrările comisiunei, care are a termina taxările în două pene la trei septemâni, se alege pentru fiecare membru ună suplininte. In Germania membrii comisiunea aă diurne. După ce s’aă constituita astăferă comisiunile, ele se adună de regulă la primăria locului, unde se află materialul necesară la lucrările lor, adică cadastrele, listele și declarațiunile de careamă vorbită mai susă. In intervalul acestoră lucrări preparative, guvernul alcătuesce instrucțiuni pentru comisiuni, relevândă punctele principale ale legei și dândă norme pentru taxarea veniturilor. Pentru veniturile din proprietăți rurale, se ia ca normă suma ce se plăteșce de obicinuită ca arendă pentru mă declară sea pentru că moșiă întrega. Este bine înțelesă că aceste taxe voră fi diferite în diferite locuri, după calitatea câmpurilor, după înlesnirea venderei productelor, etc. Veniturile din proprietăți urbane se taxeza după listele de chiriă, socotindu-se case, soc mai bine taxându-se de comisiune și valorea chiriei caselor, locuite de însuși proprietarulă. Ci normă pentru veniturile meseriașilor și altoră profesiuni servă chiria și starea menagiului în generală, adică de exemplu décá cineva are slugi multe, trăsură și caî, etc. De regulă, dacá nu se scie averea cuîva, se consideră ca venita încincitură chiriei. Tóte aceste prescripțiuni servă cnse numai de călăuză, și comisiunea caută a le pune câtă se pate în raportă cu declarațiunile făcute de contribuabili. Aceste taxațiuni se introducă într’un cadastru de recensemânta și se trămîtă guvernului, care decide în fiecare ană prin lege, câte procente are a plăti fiecare. Acesta contribuțiune datorită se comunică fiecăruia, lăsându-se ună termenă de 10 zile pentru reclamațiuni. La noî, fiindă cestiunea d’a se îndrepta d’uă-camdată nedreptățile făcute de mai multe comisiuni, s’ar fi putea întrebuința una din măsurile menționate mai susă , adică a se da comisiunilor respective instrucțiuni stricte pe baza cărora voră avea a urma la recensémântul și impositeloră. In acele instrucțiuni se voră releva prescripțiunile esențiale ale legei, diurne, după care să se taxeze veniturile din proprietăți rurale sefiermate, precum și din meserii sau alte profesiuni. Astfel, se va reuși putea înlătura greșalele ce s’aă făcută total de una pene acum și cu recensemântul ei , și care a dată oă mulțime de plângeri și la desbateri animate în corpurile legiuitore. X. In plasa Vădeni: Comuna Silistraru, îsla4u, Scorțaru Noă, Suțesci, Ianca, Perișorui, Urlesca, Filipescu. In plasa Bălții , Comuna Viziru, Gropeni, Bordeiă-Verde, Slujitorii Albotesei Iofi (Făroia), Lacu Rezi, Tătaru, Ciara Radu Vodă, Rușețu și remăsese în stare de proiectă două școli în comunele Ceacâru și Stăncuța Stanca, fiindcă nu avefi încă localele necesare. Mai remâne pentru anulă viitorfi numai comuna Ceacâru, și cu acesta organisare tote satele mai mari, se voră bucura de câte două școli, una de băeți și alta de fete. — Direcțiunea conservatorului din Iași a luată laudabila inițiativă de a forma uă Societate chorală, compusă din profesorii de musica vocală, din dirigențiî de coră , din studenții Universității și din elevi d’ai claselor superiore de liceă. — De câtfiva timpă, Iașul îi abundezá în spectacole de totă felul ei. Concerte , în fiecare săptemâna câte unulă, deca nu și mai multe, trupă teatrală română, una francesă și alta germană , care ’șî va da prima representațiune mâine sâră, menajerie, panoramă, muzeă, etc. fără a mai pune la socotală și cafelele cântânde caritate atragă mulțime de visitatori, ceea ce ne face a crede, zice Curierulu Balassanü, că crrsa de bani care a esistată pâne acum și a începută a ne părăsi. SOIRI D’ALE PILEI Din Capitală. Pe ziua de 28 Noembre 1880 s’aă făcută următorele permutări în oștire: Majorulă Gârleanu Emanoil, în reg. 27 de dorobanți, majorulă Bengescu Dimitrie, în reg. 24 de dorobanți, majorulă Stroja Ion, în reg. 15 de dorobanți, majorulă Eremia Vasile, în reg. 23 de dorobanți, majorulă Gussi Pavel, în reg. 20 de dorobanți, majorulă Lipan George, în bat. 3 de vânăt, comandantfi, majorulă Costache Iordache, în reg. 10 de dorobanți, majorulă Guriță Titus, în reg. 4 de linie, majorulă Nicolescu Dimitrie, în reg. 2 de dorobanți, căpitanulă Boțea Mihail, în reg. 4 de linie, căpitanului Cristescu Toma, în reg. 1 de dorobanți, căpitanului Cernat, Nicolae, în reg. 13 de dorobanți, căpitanului Lămotescu Emanoil, în reg. 24 de dorobanți, locotenentulă Chiriac Panait, în reg. 8 de linie, locotenentulă Simion Pavel, în administ. cent. sub-șefă de biurcă clasa I. S’aăchiămată In activitate de serviciu d. locot.-colonelă Lipoianu Alexandru, din arma infanteriei, aflată în disponibilitate de concediu de la 1879, Octombre 25, la vacanța ce este de comisară domnesc și la consiliul de reviste, pe 4ua de 28 Noembre 1880. Vomă da înaltă numerfi înaintările făcute pe ziua de 28 Noembre. Din Județe. Deosebita de sculele de băețî care de Ia 1876 și pene la 15 Septembre 1880 s’a organisat și și funcționază în tóte satele județului Brăila, s’a fi înființată și școli de fete, funcționândă in următorele comune rurale: și în care școli, fetele pe lângă sciință de carte învăță și lucrură de mână. Iată numele comunelor și cari aă școli de fete, deosebite de scólele de băeți, având și fiecare câte uă învățătore, care predă cursă primară de 4 clase, și lucrură de mână t Din străinătate Liga agrară a instituita la Dublin nisce tribunale, cari voră judeca pe cei ce nu se voră conforma cu principiele sale. Aceste tribunale voră decide cestiuni de echitate, voră amenda și voră censura pe apărătorii guvernului. — Times a primită uă scrisore din Teheran prin care i se comunică că liniștea este pe deplină restabilită în Curdistan . Hamza Aga și Abdullah suntă gata a se supune. Kurdiî aă oferită Persiei dă indemnitate pentru perderile causate de rebeliunea loră. — Se anunță uă schimbare în ministerulă rusă. Ministerulă poștelorfi și telegrafeloră va fi împreunată cu ministerul de interne. D. Makcoff, ministrulă postelorfi și telegrafeloră, va fi, cum se face, numită ministrulă ală domenieloră. — Ultima călătorie a Țarului din Livadia la Petersburg s’a făcută cu uă supraveghiare extraordinară a drumului de forfi. Câte zece țărani și două soldați au fost puși la distanța de câte un kilometru pe totă lungul liniei de la Sevastopol până la Petersburg. In totală, acesta făcea 36,000 omeni puși ca santinelă și 1,700 călăreți cari inspectau linia. Acesta masă de omeni supraveghia linia in timpă de două 40 le d‘uă nopte. Chieltuelele făcute pentru călătoria în acestî condițiune se urca la 375,000 lei nucl. D. Gladstone a adresată uă circulară tuturoră membrilor partidei liberale, rugându-i să asiste chiar la prima ședință a Camerei Comunelor, căci guvernul care de gândă să depună proiecte de lege de cea mai mare însemnătate. — In Senatulă francessi s’a începută discuțiunea proiectului de lege privitoră la învâțământul secundară ală fetelorfi. D. de Broglie a cerută suprimarea aliniatului privitor la învâțământului moralei, căci nu vede ce va fi morala fără D-4efi. D. J. Ferry a respuns și că, după programa consiliului superioră al învățământului, morala cuprinde supunerea la legi, devotamentul către țară și datoriele către D-4eă. SENATULU Ședința de Luni, 1 Decembre, 1880. Ședința se deschide la orele 2 și jumătate p. m. supt președința d-lui Dim. Ghica, președinte, fiind presenți 36 d-nî senatori. Sumarului ședinței precedente se aprobă. D. T. Rosseti rogă pe biuroă a interveni pe lângă Senată, daca se pote declara vacantă colegială I de Vaslui, ală cărui representantă este d-sea. Ceea ce Tă face a adresa acesta cerere este cele petrecute zilele acestea in Cameră, unde s’adisă că nici ună deputată sefi senatorfi nu pote primi uă funcțiune a Statului. D-sea, fiindă directore ală Contenciosului la căile ferate române, cum s’a și presintată înaintea alegétorilor săi din Vaslui și, crede de datoria sea a adresa aceste întrebare Senatului, deși nu este nici cum funcționară ală Statului, căci era angajată cu societatea primu’ună contractă, încă mai din nainte ca drumurile de seră să fi fostă rescumpărare de guvernală română. Cu tote acestea găsesce de cuviință a face acesta cerere biuroului, spre a nu da locă la nici ună fel și de obiecțiuni. D. P. Groidistein elice că déca d. Rosseti n’ară fi pusă acésta cestiune înaintea Senatului, s’ară fi abținută și d-sea d’a o pune, de vreme ce funcționară este numai acela care primesceuă funcțiune cu jurământă, care este numită prin decretă domnesefi și care primesceuă pensiune. D. Rosseti se află în fața unui contract a cu uă societate, earfi efi mă aflu într’uă situațiune cu totulă alta. Direcțiunea princiară a căiloră ferate a avută trebuință de avocați și nn’a întrebată cu ce condițiunî primescă a-î represinta interesele. Iamă declarată că nu primescă a fi avocată numita cu decretă Domnese și ală căilorfi ferate, căci nu voiamă mai ántâifi a-mi perde dreptulă la locuia meă din Senată, ci ’Iamă spusă ca să ne învoimfi ca și cu fiăcare particulară, pentru fiecare procesă în parte, și ală douilea, că avocată ală Statului nu puteam fi nici să déta seamă atâtea beneficii câte leamă ca avocată particulară. In privința resultatelor dobândite prin pledoariile mele — și ale colegilor fi mei negreșită — ve protă spune că într’un fi procesă de 3.500.000 amă reușita aca direcțiunea princiară sé nu plátesca nimică, ară într’altulă de 1.900.000 amă reușită a plăti numai 160.000 lei. Vedeți dară că onor. Direcțiune n’a perdut și, ci a câștigată. Astă felă fiindă, d-sea declară, că daca este vorba a ’șî perde locuiasca din Senată, își consideră chiar de astăzi ca resiliată îngagiamentulă șefi cu direcțiunea căiloră ferate. Ne mai luândă nimeni cuvântul ă, se pune la vot fi trecerea la ordinea 4ilei pură și simplu și se primesc e. D. D. Sturdza, raportorul pentru proiectul de răspunsă la discursului Tronului dă citire mai anterfs raportului care arăta starea țării în timpul luptelor pentru domnie și folosesc ce i-a adusă alegerea unei dinastii străine și întemeiarea soi prin regularea succesiunii la tronă, apoi citesce proiectului de respinsă publicată deja în Românul de la 28 Noembre. Discuțiunea generală fiindă deschisă d. T. Rosseti zice că respunsul la adresa Tronului nu se prezintă în nișce condițiuni ordinare, ci este ună faptă care se impune și prin care se provocă ună respunsă ală națiunii către Tronă, și acestă faptă este actul prin care este vorba a se regula succesiune la Tronă, ajungând și astăferă a se aplica și cele prevăzute prin art. 83 din Constituțiune. In asemenea împrejurări fiecare partidă este datoră să-șî esprime părerea sea. Astăfelă fiindă noi, conservatorii, cari amă considerată monarcia ca să garanțiă mai multă pentru ordine, nu putemă decâtă se aplaudămă acesta regulare. D-sea zice că este însărcinată din partea oposițiunii conservatore din Senată a face acesta declarațiune. D-sea voesce a atrage înse atențiunea guvernului asupra consolidării instituțiunilor guvernamentale și totă de uă dată salută cu bucurie faptulă că d’aci înainte cestiunea consolidării Statului română nu va mai fi ună in era de discord să intre nici ună partită din țară. D-sea zice că nu împărtășesce celelalte vederi din responsură la Discursului Tronului, mai alesă ca celelalte părți ale lui ne vorbescă despre să intragă programă economică care se serve la consolidarea edificiului nostru constituțională. Mai antâni spiritul în care se aplică legile nóstre nu este nici cum de natură a inculca simți mântul de dragoste între eronă și națiune. Pentru situațiunea economică, mi se pare uă ilusiune d’a 4ce c& ea este astăfelă încâtă nu lasă nimică de dorită. Pentru situațiunea financiară ea nu este de natură care se inspire încrederea cu care se măgulesce guvernul. Partita conservatore adera cu totulă la actulă constituționala, darfi își face reservele sale în privința aprobării ce trebue să dea administrațiunii pene cândă guvernulă se vnă cu nisce proiecte de legi , care să consolideze edificiulă constituțională. D. P. Grădișteanu credea că celă puțină anulă acesta oposițiunea se va abține d’a face oă cestiune de partită din răspunsul ei la discursului Tronului. D-sea constată cnse că s’a înșelată și de astă dată, căci d. T. Rosseti vine să ne spună să declare că conservatorii sunt o singură susținători ai Tronului. D. președinte al consiliului — șAa este -----—---------------------, ...------------------------------------