Romanulu, ianuarie 1881 (Anul 25)
1881-01-14
ANUL AL DOUA SfECI ȘI CINCILE Redacțiunea și Administrația nost, strada Ramnei 14. Voiesce și vei putea. ANUNCIURILinia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la Havas, Lafitte et Cune, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoudet C-nie, 139 — 140, Fleet Street, London E C, LA V1ENA, la d-nil Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCPORT, S.- M.G. L. Daube et C nie. pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL BUCIUMI, S GiLINDAR 1881 Binde Public, cu câiteva tile înainte de alegerile de la 8 — 9 ianuarie,zise : „Partita ce se esprime prin acest organ a crezut d’a sea datoria nu d’a se obține, ci d’a lupta pe față în diferitele localități.“ Ea luptă, dar pretutindeni fu învinsă. Pretutindeni candidații acestei partite ce ș’a dat numele de partită liberală, abia avură a patra parte din numărul votanților în colegiile ce le fură mai favorabile, câteva voturi în altele și în cele mai multe nici vorbă nu fu de candidații fracțiunii. Cu tote acestea, grupul fracțiunii pusese tote ilusiunile și tote speranțele sale în aceste alegeri. Copii iei făcură escursiuni electorale atât din cele cât și dincolo de Milcov. Cuvântul de ordine se dete pretutindeni : lupta pe totă linia. Și cu atâta încredere se aștepta resultatul acestor alegeri, atâtea speranțe se pusese în ele prin întruparea fracțiunii cu verneciști, încât se luaseră chiar măsuri pentru serbarea triumfului printr’un banchet monstru la Bucuresci. Triumful fu negativ, dar banchetul pentru care se distribuiseră deja invitațiunile, se făcu. In el se serba nu triumful acestei noui partite, ci constituirea iei, constituire care se serbeza in seim pentru a câtea oră de vre doi ani încace. Din aceste alegeri resultă orecare învățăminte. Cel d’anteiă și de căpetenia este că națiunea nu recunosce ca partită politică acel grup întitulat fracțiune liberă și independinte ; că ea, cu tote apelurile, cu tóte afirmările, cu tóte peregrinațiunile membrilor nouei partite, n'a crezut bine a ’ncredința măcar un singur mandat de senator sau de deputat unuia dintr’enșii. Intr’un curent, aceste alegeri în care națiunea a recunoscut numai două partite, și a decernat uneia isbânda, sunt dovadit sigură că națiunea desaprobă grupele personale întemeiate numai pe ambițiuni și că a intrat în marea regulă constituțională, după care nu sunt și nu pot fi decât două partite bine osebite una de alta prin credințe și scopuri, prin procederi și tendințe. Un alt învățământ ce decurge asemene din ultimele alegeri este că națiunea a dobândit deplina posesiune de sine și, că în mijlocul libertăților celor mai întinse , c’uă presă care nu cunosce nici uă mărginire și nu-și pune nici un frîă violențelor , calomnielor și injultelor, c’uă libertate absolută de întruniri și după uă propagandă din cele mai active în curs de doui ani, ea a rămas credinciosă a stindardului politic pe care stă scris 1848, 1859, 1866, 1877. Aceste alegeri, în cari nu s’a cruțat nimic în contra guvernului și a partitei liberale sunt — prin caracterul ce le-a dat lupta oposițiunii— nu numai uă ratificare a faptelor trecutului, ci și un îndemn de a merge mai departe pe calea cea bună, pe calea desvoltării și întăririi libertăților publice și avuției naționale, fără a ține sema de defetrile ambițioșilor sau celor de rea credință. Al treilea învâțământ, care nu este decât un consecință a celorlalte două, este că, în folosul întemeierii regimului represintativ, unicele grupuri personale, fără programe, fără principii, ci numai cu ambițiuni cu atât mai mari cu cât sunt mai puțin meritate, trebuie să se contopescă într’una sau în cealaltă partită ,pentru ca marfina constituțională să capete acea siguranță în mișcări, care e neapărată unui adevărat regim parlamentar. In Englitera, de exemplu, prototipul Statului constituțional, cele două partite—whig și tory — luptă necontenit una în contra alteia și -și trec puterea una alteia, după voința națiunii, înse fără surprinderi. Acolo se scie sigur, fără posibilitate de indoielii, care partita va fi chemată să formeze un cabinet în cazul când cea de la putere s’ar retrage, ș’acastă organisare este de cel mai mare folos pentru națiune. Intr’adevĕr, națiunea scre în orice moment ce viitor o așteptă în cas de schimbare, și-și exercită dreptul electoral în sensul menținerii situațiunii presinte cunoscută sau în sensul schimbării iei cu alta asemenea cunoscută. Fracțiunile mai ’naintate cari nasc se unesc cu partita ’naintată care este mai veche și mai bine cunoscută prin actele iei. D’ad decurge stabilitate, încredere în instituțiuni și mai presus de tóte liniște în cugetul națiunii, vă liniște neapărat trebuitóre încordărilor iei pentru propășire. Acesta organisare, intrată precum în sângele și în obiceiurile acelei națiuni practică mai presus de tote, are și un alt folos nu mai puțin însemnat: ea descuragiază pe acei ambițioși vulgari, care ar voi s’ajungă cu orice preț, făcându-i se vetra și să ’nțelegă că locurile ce solicită se cuvin de drept, după consimțimentul general, unor omeni pe cari-i desemneză trecutul lor, talentele lor și ’ncrederea ce inspiră partitei în capul căreia se află în special și țării în genere. D’acésta ideie, pareni-se, s’au inspirat și cele treisprezece colegie electorale ce au votat iilele trecute, respingând pretutindeni pe candidații disidinți și nedând încrederea lor decât unor bărbați cunoscuți ca membrii ai uneia sau celeílalte din partitele politice cu trecut bine cunoscut. Intr’un curent, alegerile de la 8 și 9 ianuarie sunt uă aprobare pentru partita națională liberală și pentru guvern și un avertisment pentru grupele disidinți, cari cred că pot ajunge la putere, încercându-se a crâmpeia partitele. Națiunea a respins acelor grupe desaprobându-le. Ea le-a îndemnat, le-a ordonat săși părăsescă ambițiunile și să se întorca la matcă, la tulpina cea mare, adică în senul partitei de care sunt mai mult apropiate. Ințelege-vor séü nu, acesta e uă afacere care privesce pe acele grupuri și pe națiune. Noi, partita națională liberală, resemnațî în contra calomnielor ce ni s’au adresat prin aprobarea ce ne-a dat națiunea în alegerile județene și ’n ceste din urmă, sĕ urmăm cu stăruință și iubire calea ce ne desemneza principiele nóstre, trecutul partitei naționale liberale și națiunea care ca un drept, nepărtinitor și suveran judecător, ne susține, ne apără în contra tutor injultelor și calomnielor și ne va da tot sprijinul spre a realisa programa nostră, care este programa iei, deplinirea tutor dorințelor și aspirațiunilor sale. SERVICIUL TELEGRAFIC AL, AGENȚIEI HAVAS Viena, 24 Ianuarie. — Starea sănătății Cardinalului Kutschker s’a mai îngreuiat pe timpul nopții. Bema, 24 ianuarie. — Camera deputaților. — Mai multe interpelări au fost enunciate guvernului; este una privitore la propunerea arbitragiului. 1). Depretis a presintat un proiect de lege prorogând efectele legii asupra reformei judeciare în Egipt. Numărul deputaților nefiind îndestulător pentru a se ține ședință, ea s-a ridicat. Ziarul II Diritto anunță o o nouă mișcare în corpul consular: d. de Martino, agentul și consulul general la Alesandria (Egipt) se va duce la Marsilia și va fi înlocuit la Alesandria cu d Maceio, agentul politic și consulul general din Tunis. Pentru moment un simplu agent, cu misiune numai și numai administrativă, va fi trimis la Tunis. Belgrad, 24 ianuarie. — Ministrul de resboiü a presintat Skupcinei un proiect de lege pentru reorganizarea armatei. Skupcina a primit dreptul pentru toți deputații de a interpela pe guvern. Viena, 24 Ianuarie. — Fora Politische Correspondenz află că guvernul șerb a numit pe Colonelul Zdravkovici ca se represinte pe Serbia în conferința de patru, relativă la unirea drumurilor de fer Otomane, Bulgare, Serbe și Austro-Ungare; acesta conferință se va întruni la Viena pe la mijlocul lui Februarie. Alegeri suplimentare. Col. III de Râmnicul Serat a ales deputat pe d. Lupu Lupescu, cu 135 voturi din 202 votanți. POLITICA EXTERNA Cestiunea grecă. In Neue Freie Presse găsim următorea telegramă ce i se trimite din Paris cu data de 22 ianuare : »Ambasadorul grec de aici a primit însărcinarea să declare într’uă întrevorbire confidențială, cum că guvernul din Atena se va vedea nevoit, deca cumva conferința ambasadorilor va fi primită astfel cum a fost propusă de Portă, să-și expună punctul său de vedere printr-uă Notă. Daca conferința ambasadorilor are de scop uă mijlocire în sensul tratatului de la Berlin, apoi atunci ar trebui ca, pe lângă Portă, să fie ascultată și Grecia. Ar fi uă nedreptate d'a răsplăti oposițiunea Porții la otărîrile conferinței de la Berlin, prin aceea că Europa se încurcă acum se dea Greciei un sentință fără apel. ,1). Barthélemy St. Hilaire respinse că pentru moment conferința ambasadorilor nu țintește la uă mijlocire, ci, după părerea majorității cabinetelor, ea are de scop de a face pe Portă se declare, întrucât cugetă a trece, în favorea pretențiunilor Greciei, peste linia de fruntarii cuprinsă în Nota de la 3 Octombre 1880. Se zice că represintantele grec ar fi priceput, din mai multe alusiuni ale ministrului francez , că în acest moment puterile ce preocupă mult mai mult de localizarea unui resbel eventual între Grecia și Turcia decât de întrunirea și reușita conferinței. De altă parte Gazetta de Colonia publică următorea telegramă ce i se trimite tot din Paris și cu aceiași dată de 22 ianuare : »Francia, mai nainte d’a adera la oă conferință a represintanților Porții și ai puterilor cu escluderea Greciei doresce să aibă nisce declarațiuni mai exacte asupra concesiunilor pe care Porta d’abia le atinge în Nota sea , dar totuși ea nu va face nici uăiedică la cas când puterile ar renunța la o sondare prealabilă. Se crede că Porta se va arăta mai mărinimosă îndată ce va negocia numai cu puterile. Cât pentru Grecia, se crede că, în urma raporturilor d-lui comite de Maly, va renunța la orice acțiune răsboinică îndată ce puterile vor face un demers comun. Imperiul german Aniversarea zilei în care s’a proclamat imperiul german la Versailles, procură mai tutor diarelor ocasiunea d’a-și exprima satisfacțiunea lor pentru trecut și încrederea lor în viitor. Gazetta de Colonia, vorbind și dânsa despre acestă di, scrie următorele : «Tn întru, nu s’a făcut nici cea mai mică încercare d’a se desbina imperiul german ; în afară, imperiul german a cărui politică a fost condusă cu un înțeleptă moderațiune de principele de Bismarck, a exercitat necontenit influența cuvenită și pe care o perduse de secole. Se lucreză necontenit pentru complectarea armatei germane, nu voim să ne culcăm pentru a doua oră pe lauri. Unitatea a mers mult mai departe decât se spera la început. Sistemul monetar german a fost prefăcut, căile de comunicațiune sunt puternice, și multe altele se pot enumăra astfel Strîmtorarea de care suferim în vieța nostră economică, este într’atât în legătură cu victoriosul nostru răsboiu cu Francia, întru cât cele cinci miliarde și achitarea multor datorii d’ale Statului au aruncat sume enorme pe piață și au dat naștere la instituțiuni ușore și la uă supra-producțiune, de care nu ne vom putea vindeca decât cu încetul. Cauza principală a neînțelegerilor nóstre pentru dări și vămi provin în mare parte din aceia că suntem nevoiți a apăra încă multă vreme cu sabia imperiul german pe care l-am fundat cu sabia și, uă țară săracă precum este relativ Germania, va trebui să sufere cu atât mai mult de acesta stare de lucruri. Oricum ar fi însă, întru cât destinele Germaniei vor fi conduse de un împărat din sângele Hohenzollernilor, întrucât asupra imperiului va veghia un cancelariu ca principele de Bismarck, apoi putem continua a lucra cu curagiu și plini de speranță la întărirea imperiului german, care a fost întemeiat acum dece ani. Reformele în Irlanda S’a depus în Camera Comunelor raportul comisiunii de anchetă numită de Regină spre a examina căușele cricei irlandese precum și remediile ce trebuiesc aduse. Conclusiunile acestui raport, adoptate cu 13 voturi contra 7, recomandă, mai ales, cumpărarea de către Stat a tuturor pământurilor necultivate și împărțirea acestor pământuri pe la arendașii săraci; instituirea unei prime de emigrare în districtele prea poporale; crearea unei curți arbitrale pentru regularea prețului arendașilor, și adoptarea unor măsuri care se tindă a înlesni transferarea pământurilor, astfel încât proprietatea se devină mai accesibilă acelora cari o cultivă. Pe lângă acest raport, care este departe de a corespunde cu idealul partidelor înaintate și chiar cu dorințele unora din liberalii moderați, se află așezat, raportul minorității comisiunii, care conchide în favorea programei sprijinită mai de unări, pe lângă primul-ministru, și de către d Shaw și de noul grup al whigilor irlandezi. MERCURI, 14 IANUARIE, 1881. Lumineazâ-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte : un an 48 lei; șese ’luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte zérile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Lafitte et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refuză. 20 BANI ESEMPLARUL Procesul ruralilor irlandezi. Un incident însemnat s-a produs în cursul acestui proces al Ligei agrarii care se urmară la Dublin. Procurorul general a părăsit unul din capetele de acuzare, ațîțarea »la nemulțămire și la ură ®. Acest incident neașteptat modifică forte mult aspectul procesului și face a se prevedea sfîrșitul lui negativ. Căci ministerul public a înlăturat acuzarea cea mai gravă. A fost silit la acestă prin tactica prevențiilor cari au citat ca martori un număr însemnat de arendași nenorociți și goniți, pentru a dovedi că nu sunt singuri vinovați de agitațiunea din Irlanda. Ascultarea martorilor ar fi putut să se prelungăscă luni întregi. De acea procurorul general a preferat, să părăsescă acuzarea cea mai însemnată. In aceste condițiuni procesul se pate sfirși peste o săptămână. SGIRII ALE DILEI In ședința de ieri a Camerii s’au depus trei proiecte de lege : 1) pentru modificarea unor articole din legea de organizare judecătorescă; 2) pentru formalitățile de îndeplinit la schimbarea numelor, și 3) pentru modificarea cap. VI și VII (Cartea 1) din procedura penală. * * * După intervenirea d-lui ministru al justiției, Camera a pus la ordinea dilei pentru a slăbi proiectul prin care se opresc lotăriile. La 5 octobre 1881, se va ține concurs înaintea facultății de drept, din Bucureșci pentru ocuparea catedrei de drept penal, procedura penală și civile de la facultatea de drept din Iași, rămasă vacantă prin trecerea d-lui profesor Al. C. Șendrea la facultatea de drept, din Bucuresci. * * * Am anunciat că să află pe pământ, în capitală un strat de zăpadă care măsură 45 centimetri In urma plonei ce a cădut dilele trecute, stratul a scădut, cu 11 centimetri. Zăpada de ieri a mai adaus 14 centimetri, astfel încât astăzi este pe pămănt un strat care măsură 48 centimetri. * * * DIN STRAINETATE Agenția rusă anunță că negocierile dintre Rusia și China, în privința teritoriului contestat al Kaldjei, s’ar fi isprăvit. Marchizul de Tseng, ambasadorele estraordinar al Imperiului Ceresc, ar fi notificat, cabinetului imperial aderarea guvernului său la proiectul redactat la St. Petersburg, și nu ar mai rămâne decât a schimba acest proiect în tratat. —x— Se anunță din Londra, către Neue freie Presse, că guvernul englez a trimis pe costele Irlandei vasul cuirasat Atlantic, spre a ataca un vas încărcat cu arme, se ducense că acest vas ar fi și descărcat. [x— Agenția rusă scrie următorele : ,Se pare că puterile n’au de gând a primi ca negocierile să începă în Constantinopole cu condițiunea ca Porta să-și formuleze mai intâia concesiunile, de vreme ce propunerea relativă la negocieri conține în sine disposițiunea de a trece peste concesiunile de la 3 Octombre. Luat "din acest puntt de vedere, cabinetul din Petersburg este dispus a accepta propunerea Porții. —x—Die Presse publică următorea telegramă din Roma, cu data de 22 Ianuarie: »Se anunță astăzi din sorginte autorizată că generalul Garibaldi, din causa sănătății sale, a renunțat la presidarea meetingului poporal de aici. Meetingul se va ține la 27 curent.® —x—