Romanulu, ianuarie 1881 (Anul 25)

1881-01-14

ANUL AL DOUA­ SfECI ȘI CINCILE Redacțiunea și Administrația nost, strada Ramnei 14. Voiesce și vei putea. ANUNCIURI­Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la Havas, Lafitte et C­une, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoudet C-nie, 139 — 140, Fleet Street, London E C, LA V1ENA, la d-nil Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCPORT, S.- M.G. L. Daube et C nie. pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL BUCIUMI, S GiLINDAR 1881 Binde Public, cu câite­va t­ile îna­­inte de alegerile de la 8 — 9 ianua­rie,­­zise : „Partita ce se esprime prin acest organ a crezut d’a sea datoria nu d’a se obține, ci d’a lupta pe față în diferitele localități.“ Ea luptă, dar pretutindeni fu în­vinsă. Pretutindeni candidații acestei par­tite ce ș’a dat numele de partită li­berală, abia avură a patra parte din numărul votanților în colegiile ce le fură mai favorabile, câte­va voturi în altele și în cele mai multe nici vorbă nu fu de candidații fracțiunii. Cu tote acestea, grupul fracțiunii pusese tote ilusiunile și tote speran­țele sale în aceste alegeri. Copii iei făcură escursiuni electo­rale atât din cele cât și din­colo de Milcov. Cuvântul de ordine se dete pre­tutindeni : lupta pe totă linia. Și cu atâta încredere se aștepta resultatul acestor alegeri, atâtea spe­ranțe se pusese în ele prin întruparea fracțiunii cu verneciști, în­cât se luaseră chiar măsuri pentru serba­rea triumfului printr’un banchet monstru la Bucuresci. Triumful fu negativ, dar banche­tul pentru care se distribuiseră deja invitațiunile, se făcu. In el se serba nu triumful aces­tei noui partite, ci constituirea iei, constituire care se serbeza in seim pentru a câtea oră de vre doi ani în­cace. Din aceste alegeri resultă ore­care învățăminte. Cel d’anteiă și de căpetenia este că națiunea nu recunosce ca partită politică acel grup întitulat fracțiune liberă și independinte ; că ea, cu tote apelurile, cu tóte afirmările, cu tóte peregrinațiunile membrilor no­­uei partite, n'a crezut bine a ’ncre­­dința măcar un singur mandat de senator sau de deputat unuia din­­tr’enșii. Intr’un curent, aceste alegeri în care națiunea a recunoscut numai două partite, și a decernat uneia is­­bânda, sunt dovadit sigură că națiu­nea desaprobă grupele personale în­temeiate numai pe ambițiuni și că a intrat în marea regulă constituțio­nală, după care nu sunt și nu pot fi de­cât două partite bine osebite una de alta prin credințe și sco­puri, prin procederi și tendințe. Un alt învățământ ce decurge a­­semene din ultimele alegeri este că națiunea a dobândit deplina pose­siune de sine­ și, că în mijlocul li­bertăților celor mai întinse , c’uă presă care nu cunosce nici­ uă măr­ginire și nu-și pune nici un frîă violențelor , calomnielor și injulte­­lor, c’uă libertate absolută de în­truniri și după uă propagandă din cele mai active în curs de doui ani, ea a rămas credinciosă a stindardului politic pe care stă scris 1848, 1859, 1866, 1877. Aceste alegeri, în cari nu s’a cru­țat nimic în contra guvernului și a partitei liberale sunt — prin carac­terul ce le-a dat lupta oposițiunii— nu numai uă ratificare a faptelor trecutului, ci și un îndemn de a merge mai departe pe calea cea bună, pe calea desvoltării și întăririi libertă­ților publice și avuției naționale, fără a ține sema de d­efet­rile ambi­țioșilor sau celor de rea credință. Al treilea învâțământ, care nu este de­cât un consecință a celor­­l­alte două, este că, în folosul în­temeierii regimului represintativ, unicele grupuri personale, fără pro­grame, fără principii, ci numai cu ambițiuni cu atât mai mari cu cât sunt mai puțin meritate, trebuie să­ se contopescă într’una sau în cea­l­­altă partită ,pentru ca marfin­a con­stituțională să capete acea siguranță în mișcări, care e neapărată unui a­­devărat regim parlamentar. In Englitera, de exemplu, proto­tipul Statului constituțional, cele două partite—whig și tory — luptă necontenit una în contra alteia și -și trec puterea una alteia, după voința națiunii, înse fără surprin­deri. Acolo se scie sigur, fără posi­bilitate de indoielii, care partita va­ fi chemată să formeze un cabinet în cazul când cea de la putere s’ar re­trage, ș’acastă organisare este de cel mai mare folos pentru națiune. Intr’adevĕr, națiunea scre în ori­ce moment ce viitor o așteptă în cas de schimbare, și-și exercită drep­tul electoral în sensul menținerii si­­tuațiunii presinte cunoscută sau în sensul schimbării iei cu alta aseme­nea cunoscută. Fracțiunile mai ’na­­intate cari nasc se unesc cu partita ’naintată care este mai veche și mai bine cunoscută prin actele iei. D’ad­ decurge stabilitate, încredere în instituțiuni și mai pre­sus de tóte liniște în cugetul națiunii, vă liniște neapărat trebuitóre încordă­rilor iei pentru propășire. Acesta organisare, intrată pre­­cum în sângele și în obiceiurile a­­celei națiuni practică mai pre­sus de tote, are și un alt folos nu mai pu­țin însemnat: ea descuragiază pe acei ambițioși vulgari, care ar voi s’a­­jungă cu ori­ce preț, făcându-i se vetra și să ’nțelegă că locurile ce solicită se cuvin de drept, după con­­simțimentul general, unor omeni pe cari-i desemneză trecutul lor, talen­tele lor și ’ncrederea ce inspiră par­titei în capul căreia se află în spe­cial și țării în genere. D’acésta ideie, pareni-se, s’au in­spirat și cele trei­spre­­zece colegie electorale ce­ au votat i­ilele trecute, respingând pretutindeni pe candidații disidinți și nedând încrederea lor de­cât unor bărbați cunoscuți ca mem­brii ai uneia sau celeí­l­alte din par­titele politice cu trecut bine cunos­cut. Intr’un curent, alegerile de la 8 și 9 ianuarie sunt uă aprobare pen­tru partita națională liberală și pen­tru guvern și un avertisment pentru grupele disidinți, cari cred că pot ajunge la putere, încercându-se a crâmpeia partitele. Națiunea a respins acelor grupe desaprobându-le. Ea le-a îndemnat, le-a ordonat să­­și părăsescă ambițiunile și să se în­­torca la matcă, la tulpina cea mare, adică în senul partitei de care sunt mai mult apropiate. Ințelege-vor séü nu, acesta e uă afacere care privesce pe acele grupuri și pe națiune. Noi, partita națională liberală, res­­emnațî în contra calomnielor ce ni s’au adresat prin aprobarea ce ne-a dat națiunea în alegerile județene și ’n ceste din urmă, sĕ urmăm cu stă­ruință și iubire calea ce ne desem­­neza principiele nóstre, trecutul par­titei naționale liberale și națiunea care ca un drept, nepărtinitor și su­veran judecător, ne susține, ne a­­pără în contra tutor injultelor și calomnielor și ne va da tot spriji­nul spre a realisa programa nostră, care este programa iei, deplinirea tutor dorințelor și aspirațiunilor sale. SERVICIUL TELEGRAFIC A­L, AGENȚIEI HAVAS Viena, 24 Ianuarie. — Starea sănătății Cardinalului Kutschker s’a mai îngreuiat pe timpul nopții. Bem­a, 24 ianuarie. — Camera deputați­lor. — Mai multe interpelări au fost enun­ciate guvernului; este una privitore la pro­punerea arbitragiului. 1). Depretis a presintat un proiect de lege prorogând efectele legii asupra reformei ju­­deciare în Egipt. Numărul deputaților ne­­fiind îndestulător pentru a se ține ședință, ea s-a ridicat. Zi­arul II Diritto anunță o o nouă miș­care în corpul consular: d. de Martino, agentul și consulul general la Alesandria (Egipt) se va duce la Marsilia și va fi în­locuit la Alesandria cu d Maceio, agentul politic și consulul general din Tunis. Pen­tru mom­ent un simplu agent, cu misiune numai și numai administrativă, va fi tri­­mis la Tunis. Belgrad, 24 ianuarie. — Ministrul de resboiü a presintat Skupcinei un proiect de lege pentru reorganizarea armatei. Skupcina a primit dreptul pentru toți de­putații de a interpela pe guvern. Viena, 24 Ianuarie. — Fora Politische Correspondenz află că guvernul șerb a nu­mit pe Colonelul Zdravkovici ca se repre­­sinte pe Serbia în conferința de patru, re­lativă la unirea drumurilor de fer Otomane, Bulgare, Serbe și Austro-Ungare; acesta conferință se va întruni la Viena pe la mij­locul lui Februarie. Alegeri suplimentare. Col. III de Râmnicul Serat a ales depu­tat pe d. Lupu Lupescu, cu 135 voturi din 202 votanți. POLITICA EXTERNA Cestiunea grecă. In Neue Freie Presse găsim următorea telegramă ce i se trimite din Paris cu data de 22 ianuare : »Ambasadorul grec de aici a primit în­sărcinarea să declare într’uă întrevorbire confidențială, cum că guvernul din Atena se va vedea nevoit, deca cum­va confe­rința ambasadorilor va fi primită ast­fel cum a fost propusă de Portă, să-și expună punctul său de vedere printr-uă Notă. Daca conferința ambasadorilor are de scop uă mijlocire în sensul tratatului de la Berlin, apoi atunci ar trebui ca, pe lângă Portă, să fie ascultată și Grecia. Ar fi uă nedrep­tate d'a răsplăti oposițiunea Porții la otă­­rîrile conferinței de la Berlin, prin aceea că Europa se încurcă acum se dea Greciei un sentință fără apel. ,1). Barthélemy St. Hilaire respinse că pentru moment conferința ambasadorilor nu țintește la uă mijlocire, ci, după păre­rea majorității cabinetelor, ea are de scop de a face pe Portă se declare, întru­cât cu­getă a trece, în favorea pretențiunilor Gre­ciei, peste linia de fruntarii cuprinsă în Nota de la 3 Octombre 1880. Se zice că represintantele grec ar fi priceput, din mai multe alusiuni ale ministrului francez , că în acest moment puterile ce preocupă mult mai mult de localizarea unui resbel even­tual între Grecia și Turcia de­cât de în­trunirea și reușita conferinței.­ De altă parte Gazetta de Colonia publică următorea telegramă ce i se trimite tot­ din Paris și cu aceiași dată de 22 ianuare : »Francia, mai nainte d’a adera la oă conferință a represintanților Porții și ai pu­terilor cu escluderea Greciei doresce să aibă nisce declarațiuni mai exacte asupra concesiunilor pe care Porta d’abia le atinge în Nota sea , dar totuși ea nu va face nici uă­iedică la cas când puterile ar renunța la o­ sondare prealabilă. Se crede că Porta se va arăta mai mărinimosă îndată ce va negocia numai cu puterile. Cât pentru Gre­cia, se crede că, în urma raporturilor d-lui comite­­ de Maly, va renunța la ori­ce ac­țiune răsboinică îndată ce puterile vor face un demers comun.­ Imperiul german Aniversarea zilei în care s’a proclamat imperiul german la Versailles, procură mai tutor diarelor ocasiunea d’a-și exprima sa­­tisfacțiunea lor pentru trecut și încrederea lor în viitor. Gazetta de Colonia, vorbind și dânsa despre acestă di, scrie următorele : «Tn întru, nu s’a făcut nici cea mai mică încercare d’a se desbina imperiul ger­man ; în afară, imperiul german a cărui politică a fost condusă cu un înțeleptă mo­derațiune de principele de Bismarck, a e­­xercitat necontenit influența cuvenită și pe care o perduse de secole. Se lucrez­ă ne­contenit pentru complectarea armatei ger­mane, nu voim să ne culcăm pentru a doua oră pe lauri. Unitatea a mers mult mai departe de­cât se spera la început. Sistemul monetar german a fost prefăcut, căile de comunicațiune sunt puternice, și multe altele se pot enumăra ast­fel Strîm­­torarea de care suferim în vieța nostră e­­conomică, este într’atât­ în legătură cu vic­toriosul nostru răsboiu cu Francia, întru cât cele cinci miliarde și achitarea multor datorii d’ale Statului au aruncat sume e­­norme pe piață și au dat naștere la in­­stituțiuni ușore și la uă supra-producțiune, de care nu ne vom putea vindeca de­cât cu încetul. Cauza principală a neînțelege­rilor nóstre pentru dări și vămi provin în mare parte din aceia că suntem nevoiți a apăra încă multă vreme cu sabia impe­riul german pe care l-am fundat cu sabia și, uă țară săracă precum este relativ Ger­mania, va trebui să sufere cu atât mai mult de acesta stare de lucruri. Ori­cum ar fi însă, întru cât destinele Germaniei vor fi conduse de un împărat din sângele Hohenzollernilor, întru­cât asupra imperiu­lui va veghia un cancelariu ca principele de Bismarck, apoi putem continua a lucra cu curagiu și plini de speranță la în­tărirea imperiului german, care a fost în­temeiat acum dece ani.­ Reformele în Irlanda S’a depus în Camera Comunelor rapor­tul comisiunii de anchetă numită de Regină spre a examina căușele cricei irlandese pre­cum și remediile ce trebuiesc aduse. Conclusiunile acestui raport, adoptate cu 13 voturi contra 7, recomandă, mai ales, cumpărarea de către Stat a tuturor pămân­turilor necultivate și împărțirea acestor pă­mânturi pe la arendașii săraci; instituirea unei prime de emigrare în districtele prea poporale; crearea unei curți arbitrale pen­tru regularea prețului arendașilor, și adop­tarea unor măsuri care se tindă a înlesni transferarea pământurilor, ast­fel în­cât proprietatea se devină mai accesibilă ace­lora cari o cultivă. Pe lângă acest raport, care este departe de a corespunde cu idealul partidelor îna­intate și chiar cu dorințele unora din libe­ralii moderați, se află așezat, raportul mi­norității comisiunii, care conchide­ în favo­rea programei sprijinită mai de­ unări, pe lângă primul-ministru, și de către d Shaw și de noul grup al whigilor irlandezi. MERCURI, 14 IANUARIE, 1881. Lumineazâ-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte : un an 48 lei; șese ’luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte zérile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Lafitte et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refuză. 20 BANI ESEMPLARUL Procesul ruralilor irlandezi. Un incident însemnat s-a produs în cur­sul acestui proces al Ligei agrarii care se urmară la Dublin. Procurorul general a pă­răsit unul din capetele de acuzare, ațîțarea »la nemulțămire și la ură ®. Acest incident neașteptat modifică forte mult aspectul pro­cesului și face a se prevedea sfîrșitul lui negativ. Căci ministerul public a înlăturat acuzarea cea mai gravă. A fost silit la a­­cestă prin tactica prevențiilor cari au citat ca martori un număr însemnat de arendași nenorociți și goniți, pentru a dovedi că nu sunt singuri vinovați de agitațiunea din Irlanda. Ascultarea martorilor ar fi putut să se prelungăscă luni întregi. De acea pro­curorul general a preferat, să părăsescă a­­cuzarea cea mai însemnată. In aceste con­­dițiuni procesul se pate sfirși peste o­ săp­tămână. SGIRI­I ALE DILEI In ședința de ieri a Camerii s’au depus trei proiecte de lege : 1) pentru modificarea unor articole din legea de organizare judecătorescă; 2) pentru formalitățile de îndeplinit la schimbarea numelor, și 3) pentru modificarea cap. VI și VII (Cartea 1) din procedura penală. * * * După intervenirea d-lui ministru al jus­tiției, Camera a pus la ordinea dilei pentru a slăbi proiectul prin care se opresc lotă­­riile. La 5 octobre 1881, se va ține concurs înaintea facultății de drept, din Bucureșci pentru ocuparea catedrei de drept penal, procedura penală și civile de la facultatea de drept din Iași, rămasă vacantă prin tre­cerea d-lui profesor Al. C. Șendrea la fa­cultatea de drept, din Bucuresci. * * * Am anunciat că să află pe pământ, în capitală un strat de zăpadă care măsură 45 centimetri In urma plonei ce a cădut dilele trecute, stratul a scădut, cu 11 centimetri. Zăpada de ieri a mai adaus 14 centime­tri, ast­fel în­cât astăzi este pe pămănt un strat care măsură 48 centimetri. * * * DIN STRAINETATE Agenția rusă anunță că negocierile dintre Rusia și China, în privința teritoriului con­testat al Kaldj­ei, s’ar fi isprăvit. Marchizul de Tseng, ambasadorele estraordinar al Im­periului Ceresc, ar fi notificat, cabinetului imperial aderarea guvernului său la pro­iectul redactat la St. Petersburg, și nu ar mai rămâne de­cât a schimba acest pro­iect în tratat. —x— Se anunță din Londra, către Neue freie Presse, că guvernul englez a trimis pe cos­tele Irlandei vasul cuirasat­­ Atlantic, spre a ataca un vas încărcat cu arme, se duce­­nse că acest vas ar fi și descărcat. [x— Agenția rusă scrie următorele : ,Se pare că puterile n’au de gând a primi ca nego­cierile să începă în Constantinopole cu con­­dițiunea ca Porta să-și formuleze mai in­­tâia concesiunile, de vreme ce propunerea relativă la negocieri conține în sine dispo­­sițiunea de a trece peste concesiunile de la 3 Octombre. Luat "din acest puntt de ve­dere, cabinetul din Petersburg este dispus a accepta propunerea Porții. —x—­Die Presse publică următorea telegramă din Roma, cu data de 22 Ianuarie: »Se anunță astăzi din sorginte autorizată că generalul Garibaldi, din causa sănătății sale, a renunțat la presidarea meetingului popo­ral de aici. Meetingul se va ține la 2­7 cu­rent.® —x—

Next