Romanulu, decembrie 1881 (Anul 25)

1881-12-03

ANUL AL DOUĂ­ZECI ȘI GINCILE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Lima de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Dato , „ , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IX ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M. G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America, Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL Cu începere de la 1 Ianuarie, „Românul“ va apare în format mare. Prețul abonamentului remâne același, adică 48 lei pe an, 24 pe șase luni 12 lei pe trei luni. Facem cunoscut că modul cel mai les­nicios de abonare este de a depune pre­țul abonamentului la bi­rourile poștale, care sunt datore a-l primi și espedia ad­­ministrațiunii ori­cărui citat, fără nici un adaos de plată din partea abonaților. BUGURESCI, ,­ UNDREA 1881 Presa oposițiunii a acuzat adesea pe guvern că nu publică proiectele de lege mai nainte d’a le supune Ca­­menilor, ast­fel guvernul pune p’a­­cele organe și opiniunea publică ’n posițiune d’a nu putea studia acele proiecte ș’a se rosti asupră-le ’n de­plină cunoșcință de causă. Am recunoscut și noi temeinicia acestei acasări, pentru că de multe ori și cu drept cuvânt, am adresa­t-o guvernelor conservatore. Am fost deci fericiți văd­end că un început de ’ndreptare s’a făcut. Intr’adevăr, d. ministru al învă­țământului public a inserat în Mo­nitor mai tóte proiectele ce voiesce să supuie Camelilor. D. ministru de interne din­­ par­­te­i a publicat asemenea trei din cele mai însemnate proiecte, care a­­cum să studieză ’n secțiunile Ca­melii. Ce-au făcut organele oposițiunii,­­cărora li s’a dat ast­fel uă strălu­cită satisfacere? Au făcut­ ast­fel procederea mi­niștrilor a rămas fără nici­ un resul­­tat, cel puțin din puntul de vedere al luminării cestiunilor de către presa oposițiunii. Ne mărginim în a constata a­­cesta. Considerațiuni de dreptate, de or­dine și de folos generale ne-au în­demnat a atrage atențiunea guver­nului asupra cestiunii rămășițelor din imposite și a cere desființa­rea lor. Sunt deja trei luni de când am tratat în amănunt acestă cestiune; ne-am încercat a dovedi că intere­sul clasei muncitore și dreptatea pe d’uă parte, necesitatea stabilirii or­­dinei depline In finance pe d’alta, faceau din cestiunea rămășițelor una din acelea care trebuie s’ocupe rîn­­dul cel d’ânteia în îngrijirea repre­­sintanților națiunii. Atunci dovedirăm că, de­și legile de percepere și urmărire a im­posi­­telor s’au aplicat cu severitate, to­­tu­și impositele de la clasa munci­­tore au lăsat mari rămășițe. Cel din urmă mijloc, mijlocul eroic la care a recurs partita con­servatóre pentru a activa împlinirea dărilor, a fost d’a declara pe comune respunziétore pentru neî mpliniri ș’a ordona sechestrarea veniturilor lor. Măsura s’a aplicat și efectele i-au fost funeste. Rămase fără miijloce, comunele nu și-au­ mai putut plăti a­ginții și aceș­­tia — spre a-și scote traiul — au recurs la abuzuri și delapidări de tot felul. Redacțiunea și Administrațiumea strada Domnei 14. Dovadă — numerasele destituiri și dări în judecată ce au lovit, în tim­pii din urmă, pe forte mulți per­ceptori. Afară de aceste considerațiuni mai era încă una care nu putea fi scă­pată din­ vedere. Suma enormă de rămășițe ce se ’nscria de ordine în fie­care buget al Statului a dat loc la ilusiuni dure­­rose și chiar la fraude vinovate. Cine nu scie cum, supt guvernele conservatore se umfla an cu an ci­fra rămășițelor ce se ’nscria ca ve­nituri incasabile, și ast­fel — pe teme­iul lor — se prevedeau și ch­eltuieli. Veniturile nu se puteau încasa, chieltuielele cnse se faceau și d’aci rasultară în parte acele deficite si­­gure pe care le prevedeam și se a­­nunțam la votarea fie­cărui buget. Pe lângă aceste considerațiuni, mai adăugam c’aceste rămășițe au de e­­fect d’a paraliza pe muncitor, d’a-l face să nu lucreze cu totă inima. Intr’adevăr, când muncitorul se ia că, ori cât de mult va munci și va produce, nu el și familia lui se va folosi, ei împlinitorul îi va lua pro­dusul pentru plata rămășițelor, nu mai simțea nici uă plăcere de muncă. Munca ce ne duce la bună stare, munca ce n’are de perspectivă un traiu mai bun, ajunge a fi privită ca să pedepsa și nimeni nu se pe­­depseșce cu dragă voia. In temeiul acestor considerațiuni rugat-am cu stăruință pe guvern a studia cestiunea și a propune desfiin­țarea rămășițelor. Ziațele oposițiunii au tratat Ges­tiunea cu obicinuita­ le ușurință și ne-au batjocorit, suntem înse pe deplin compensați văd­ând că guver­nul a fost de aceea­și părere cu noi și a și presintat Camerii un proiect pentru desființarea rămășițelor. E că testul acelui proiect : „Art. unic. — Statul renunță în favorea debitorilor săi. ..a) La rămășițele din darea căi­lor de comunicație, personală și su­r­sele ce se vor constata neincasate la Aprile 1882 din debitele ani­lor trecuți până la 1 Ianuarie 1879. „b) La rămășițele ce se vor con­stata la 1 Aprile 1882, din prețul productelor de reservă vândute după legea rurală.“ Aceste rămășițe, după expunerea de motive a d-lui ministru de fi­nance, să urcă la suma de peste opt milione. Nu mai încape ’ndoială că noi vedem cu fericire înfățișarea acestui proiect de lege și dorim ca el să capete cât mai curend consacrarea votului represintanților națiunii. D’aceea, ne credem datori d’a res­­punde la unicul argument ce invocă unii în contra lui. Déci se vor desființa acum rămă­șițele, contribuabilii răi de plată vor vedea ’n acesta un premiu de ’ncu­­ragiare și se vor sili, prin tóte mijj­­locele d’a nu-și plăti impositele nici d’aci ’nainte. Deci, noui rămășițe vom avea și, porniți vă dată pe calea suprimării lor, vom fi siliți a merge din su­primare ’n suprimare. La acesta respundem : Cred are serios adversarii acestui proiect că poporațiunea rurală — căci pe ea o privesce acest proiect, este ’n stare d’a plăti ș’aceste opt milione de rămășițe pe lângă impo­sitele ce trebuie să plătescă pe fie­­care an ? Dec’o cred, să ’nșelă, căci este peste putință ca prisosul de pro­ducere al muncii săteanului să-I a­­jungă nu numai pentru plata impo­­sitelor actuale, ci și pentru cele ce s’au grămădit asupră-i într’un lung șir de ani. Apoi, afară d’acesta, obiceiul ce se pretinde că s’ar putea face, n’are sorți d’a să ’mrădăcina; căci legile de ’mplinire sunt atât de aspre ’n cât mai numai cel ce n’are nu va da. Vorbim numai de cei săraci, căci aceia plătesc mai regulat. Nici acestă considerațiune nu ni se pare deci întemeiată. Răul îl vedem cu toții și trebuie să-I punem uă dată capăt, mai cu osebire că mi­jlocele pentru ca el să nu se mai reproducă sunt la dispo­­sițiunea represintanților națiunii, cari vor vota acest proiect. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 13 Decembre.— Camera deputați­lor.­ D. Clovis Hugues, din extrema stângă, impută guvernului că a numit pe generalii Miribel și Gabn­et membri în consiliul su­perior de resbel. D. Gambetta răspunde că au fost numiți fiind că sunt cei mai ca­pabili. In procesul intentat de d. Roustan, mi­nistru al Franciei în Tunis, contra diarului Vontransigeant, martorii n’au produs nici un fapt care să justifice acusurile de specula­­țiuni financiare nici vezi una din cele­l­alt­e acusațiuni aduse de d. Rochefort contra d-lui Roustan. D. Barthélemy St. Hilaire, fost ministru al afacerilor străine, laudă pe represintantele Franciei în Tunis. Viena, 13 Decembre. — Camera depu­taților a adoptat legea militară conform cu propunerile guvernului, precum și bugetul provisoriu pentru cele d’anteiü trei situa­­țiuni financiare ale ministerului de finance. Berlin, 13 Decembre.­­­ Cu ocasiunea plecării comitelui de St. Walk­er, ambasa­­dorele Franciei, s-a dat un prânz în ondre­­sea la ambasada Austriei. Printre ospeți se aflau ambasadorii Englitereî și Rusiei, coa­mitele de Hatzfeld, mai mulți miniștri ple­nipotențiari și câți­va înalți demnitari. Reichstagul a adoptat propunerea pentru construirea unui palat pentru Parlamentul german. Roma, 13 Decembre. — Camera deputați­lor. — D. Massari întrebă pe d. Mancini, ministrul afacerilor străine, daci guvernul a exprimat la Viena adânca durere resim­țită în totă Italia la scirea despre catastrofa de la Ring-Teatru, durere cu atât mai vină cu cât este mai recente mărturirea simpa­tiei poporațiunei din Viena față cu regele și regina Italiei. D. Mancini răspunde că a însărcinat pe cornitele Robilant să esprime guvernului austriac și municipalității din Viena, pe cât se va putea mai bine, du­rerea Maiestăților Lor și a tuturor miniș­trilor. Roma, 13 Decembre. — Macalusso, indi­vidul care, în ședința de la 21 Noembre a Camerei deputaților, a aruncat cu un revol­ver în d. Depretis, a fost condamnat, asta­­fără de tribunalul corecționale la un an de închisore, un an de internare în insula Isia și la 200 lei amendă. Mumih, 13 Decembre. — In alegerile co­munale ce au avut loc acum, candidații conservatori și clericali au fost aleși în 9 arondismente; cei liberali n’au fost aleși de cât in două. INFORMAȚIUNI La Ostrov (Dobrogea) s’au ivit, cozuri de variolă așa de grave în­cât ministerul a suspendat cursurile și a cerut avisul con­siliului de igienă pentru măsurile ce tre­buiesc luate. Mâine, Jouî, la orele 11­­/2> M. S. Re­­­­gele va primi comisiunea Senatului împreună­­ cu biuroii, cu răspunsul la mesagiul Tro­nului. CESTIUNEA DUNĂREI La République frangaise, reproducând pa­­sajere din discursul Coronei privitore la cestiunea Dunării, dice : „Acestă parte a discursului tronului Re­gelui României se pare că a deșteptat sus­ceptibilitățile Austro-Ungariei. Printr’un de­peșe deschisă, cornițele Hoyos Sprinzen­­stein, ministru austro-ungar la Bucuresci, a primit ordinul d’a ’ntrerupe tote relațiu­­nile personale cu guvernul, și d’a aștepta noui instrucțiuni, necomunicând altmintre­rea de­cât în scris cu ministerul român. „Acastă otărîre a guvernului imperial și regal a făcut se intre cestiunea Dunării, intr’uă nouă fașă ce se póte califica de în­cordată. * Aci, La République frangaise, după ce face pe scurt istoricul cestiunii, vorbesce a­­poi de propunerea Franciei, încheiând ast­fel articolul său : «Daca se consideră scurtul timp ce s’a strecurat între citirea discursului tronului României și deschiderea sesiunii estraordi­­nare a comisiunei europene precum și ’a­­cordarea relațiilor între curțile din Viena și din Bucuresci, se ’nțelege de ce delegații s’au abținut de a atinge acestă delicată cestiune a comisiunei miste. Comisiunea a suspendat deci lucrările săle ’ndată după espedițiunea afacerilor curente. Cabinetele se ocupă acuma de cestiune, care cu greu ar putea ajunge la vre-uă deslegare ’nain­­tea reintorcerei comitelui Kalnoky de la Petersburg și Berlin. In tot cazul, dăcă ea pasionădă, după cum lesne se pute ’nțe­­lege, presa de dincole și dincolo de Car­­pațî, nu pare onse că ar putea să impune ’ngrijiri seriose opiniei publice europene.* POLITICA ESTEM­! România și Austria. Citim in Neue freie Presse de la 12 De­cembre : „Neînțelegerea austro-română se va a­­plana în curând. Pe cât se pare, există de ambele părți uă vine părere de rău că prin indiscrețiunea ori­căror organe oficiase s’a cunoscut ruperea relațiunilor personale ale ministrului austriac cu guvernul din Bucu­rescî, și cu chipul acesta a devenit pre­cum mai anevoiosă aplanarea conflictului. De altmintre la guvernul român, după cum ni se anunță din Bucurescî, a dobândit de a­­tunci în cece convingerea că cabinetul vie­­nes n’a voit nici de cum prin acestă mă­sură să tăgăduiască drepturile României ca Stat independinte și nici n’are ceva de o­­biectat contra apărării intereselor iei în Ges­tiunea dunărănă, ci că Austria voeste pur și simplu să dobândescă uă satisfacțiune pentru aceea că cestiunea dunărenă a fost discutată în Discursul Tronului într’un chip ne­corespundător cu usurile diplomatice și într’uă formă cam­eră ostilă monarh­iei austro-ungare. De aceea guvernul român este dispus a do­uă satisfacțiune pentru încălcarea formei, chiar când acesta ar tre­bui să se facă prin retragerea actualului ministeriu. Aceeași scrie din Bucurescu ne mai spune încă, că cei de partea rusăscă se bucură de căderea în sine a ministeriu­­lui Brătianu prin diplomația austriacă, că­dere la care lucrază în zadar de mai mulți ani. Nouă ne pare forte reu de retragerea ministeriului Brătianu, totuși guvernul din JOUL, 8 DECEMBRE 1881 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte zérile Europei, trimestru 15 lei­­ se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, lnd. doctor Gustavo Croce Via San Francesco, da Paola 15, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARUL Bucuresci trebuia se aibă acestă eventua­litate în vedere încă mai nainte de Discur­sul Tronului și să înlăture uă provocare­a Austriei cu totul nefolositare. “ Serbia și cestiunea dunăreană Pester Lloyd publică următorea telegramă din Belgrad cu data de 12 Decembre: „Guvernul cugetă a nu­ lăsa Scup­­cina să lucreze mai mult de trei săptă­mâni. Oposițiunea este contra acestei­otă­­rîri, fiind­ca ea cere să discusiune amă­nunțită asupra cestiunilor mai însemnate. Ea inculpă pe guvern că ’n conferința du­năreană internațională a sacrificat cu ușu­rință interesele națiunii sârbesce și ’1 acasă de trădare față cu România și cu vechile tradițiuni sârbescî față cu acestă națiune, fiind­că delegatul sârb d. Alesandru Nico­­lici a primit ordine care seriese să se țină în acestă ’nsemnată cestiune ’n totul de de­­gatul austro-ungar și să ’l susțină.* SGIRI­U ALE DILEI Monitorul Oficial publică decretul prin care d. Ion C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, ministru al fi­­nancelor și ad-interim la resbel, va trece definitiv la ministerul de resbel, păstrând președinția consiliului, ot­d. George Chițu este numit ministru secretar de Stat la de­partamentul financelor. * * # fiarele franceze anund­ă că principele Kara­georgeviei s’a stabilit definitiv la Pa­ris unde a cumpărat un palat. # * * Mulți cetățenii din Craiova au adresat d­­lui ministru de interne uă petițiune în care arătă că febra tifoidă ce s’a declarat la șcala militară din Craiova a provenit din necurățeniile ce s’au grămădit împrejurul sculei fără ca primăria să ia vre-uă mă­sură pentru rădicarea lor. * ■* * In lista celor 902 victime ale incendiu­lui teatrului de pe Ring din Viena, citim și următorul nume : Rădulescu Gheorghe și soția sea Eugenie, Praterstrasse 16. * * * S’a fondat în Bucuresci, supt numele de Lumina, o­ nouă societate pentru a încu­­ragia junimea studiosă a veni în ajutor ce­lor lipsiți de micjloce. * * * Jouî fără la Teatrul cel Mare se va da concertul societății de bine­facere supt pa­­tronagiul M. S. Regina. Concertul este dat de d-na Alex. Bibescu și de d-ra Assan. * * * Ieri, Marți, termometrul se urcase ș ploua.­­ Astă­zi temperatura a scăd­ut din nou și ninge. * * * De la 18 până la 24 Noembre linia fe­rată Ploiesci-Predeal a transportat 1,290 călători și 2,460,803­ kil. de mărfuri. To­talul rețetelor a fost de 27.356 1. 34 b., adică 13.878 1. 19 b. mai mult de­cât în 1880. * * * D. G. Apostolescu, profesor de stiințele fisice, naturale și agricole de la institutul normal ,Vasile Lupu­, din Iași, se nu­­mesce definitiv la catedra sea, conform art. 364 din legea instrucțiunei. * * * D. Ștefan Stoenescu, fost ajutor de grefă și ajutor judelui de ocol, este numit în postul vacant de director la arestul jude­țului Ialomița. * * * D. doctor în medicină Nicolae Malcociu, este numit în postul de medic al plășei Silistra-Nouă, din județul Constanța, în lo­cul d-lui licențiat în medicină R. Avedik, demisionat.

Next