Romanulu, decembrie 1881 (Anul 25)
1881-12-03
ANUL AL DOUĂZECI ȘI GINCILE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Lima de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Dato , „ , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IX ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M. G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America, Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL Cu începere de la 1 Ianuarie, „Românul“ va apare în format mare. Prețul abonamentului remâne același, adică 48 lei pe an, 24 pe șase luni 12 lei pe trei luni. Facem cunoscut că modul cel mai lesnicios de abonare este de a depune prețul abonamentului la birourile poștale, care sunt datore a-l primi și espedia administrațiunii oricărui citat, fără nici un adaos de plată din partea abonaților. BUGURESCI, , UNDREA 1881 Presa oposițiunii a acuzat adesea pe guvern că nu publică proiectele de lege mai nainte d’a le supune Camenilor, astfel guvernul pune p’acele organe și opiniunea publică ’n posițiune d’a nu putea studia acele proiecte ș’a se rosti asupră-le ’n deplină cunoșcință de causă. Am recunoscut și noi temeinicia acestei acasări, pentru că de multe ori și cu drept cuvânt, am adresat-o guvernelor conservatore. Am fost deci fericiți vădend că un început de ’ndreptare s’a făcut. Intr’adevăr, d. ministru al învățământului public a inserat în Monitor mai tóte proiectele ce voiesce să supuie Camelilor. D. ministru de interne din partei a publicat asemenea trei din cele mai însemnate proiecte, care acum să studieză ’n secțiunile Camelii. Ce-au făcut organele oposițiunii,cărora li s’a dat astfel uă strălucită satisfacere? Au făcut astfel procederea miniștrilor a rămas fără nici un resultat, cel puțin din puntul de vedere al luminării cestiunilor de către presa oposițiunii. Ne mărginim în a constata acesta. Considerațiuni de dreptate, de ordine și de folos generale ne-au îndemnat a atrage atențiunea guvernului asupra cestiunii rămășițelor din imposite și a cere desființarea lor. Sunt deja trei luni de când am tratat în amănunt acestă cestiune; ne-am încercat a dovedi că interesul clasei muncitore și dreptatea pe d’uă parte, necesitatea stabilirii ordinei depline In finance pe d’alta, faceau din cestiunea rămășițelor una din acelea care trebuie s’ocupe rîndul cel d’ânteia în îngrijirea represintanților națiunii. Atunci dovedirăm că, deși legile de percepere și urmărire a impositelor s’au aplicat cu severitate, totuși impositele de la clasa muncitore au lăsat mari rămășițe. Cel din urmă mijloc, mijlocul eroic la care a recurs partita conservatóre pentru a activa împlinirea dărilor, a fost d’a declara pe comune respunziétore pentru neî mpliniri ș’a ordona sechestrarea veniturilor lor. Măsura s’a aplicat și efectele i-au fost funeste. Rămase fără miijloce, comunele nu și-au mai putut plăti aginții și aceștia — spre a-și scote traiul — au recurs la abuzuri și delapidări de tot felul. Redacțiunea și Administrațiumea strada Domnei 14. Dovadă — numerasele destituiri și dări în judecată ce au lovit, în timpii din urmă, pe forte mulți perceptori. Afară de aceste considerațiuni mai era încă una care nu putea fi scăpată din vedere. Suma enormă de rămășițe ce se ’nscria de ordine în fiecare buget al Statului a dat loc la ilusiuni durerose și chiar la fraude vinovate. Cine nu scie cum, supt guvernele conservatore se umfla an cu an cifra rămășițelor ce se ’nscria ca venituri incasabile, și astfel — pe temeiul lor — se prevedeau și cheltuieli. Veniturile nu se puteau încasa, chieltuielele cnse se faceau și d’aci rasultară în parte acele deficite sigure pe care le prevedeam și se anunțam la votarea fiecărui buget. Pe lângă aceste considerațiuni, mai adăugam c’aceste rămășițe au de efect d’a paraliza pe muncitor, d’a-l face să nu lucreze cu totă inima. Intr’adevăr, când muncitorul se ia că, ori cât de mult va munci și va produce, nu el și familia lui se va folosi, ei împlinitorul îi va lua produsul pentru plata rămășițelor, nu mai simțea nici uă plăcere de muncă. Munca ce ne duce la bună stare, munca ce n’are de perspectivă un traiu mai bun, ajunge a fi privită ca să pedepsa și nimeni nu se pedepseșce cu dragă voia. In temeiul acestor considerațiuni rugat-am cu stăruință pe guvern a studia cestiunea și a propune desființarea rămășițelor. Ziațele oposițiunii au tratat Gestiunea cu obicinuita le ușurință și ne-au batjocorit, suntem înse pe deplin compensați vădând că guvernul a fost de aceeași părere cu noi și a și presintat Camerii un proiect pentru desființarea rămășițelor. E că testul acelui proiect : „Art. unic. — Statul renunță în favorea debitorilor săi. ..a) La rămășițele din darea căilor de comunicație, personală și sursele ce se vor constata neincasate la Aprile 1882 din debitele anilor trecuți până la 1 Ianuarie 1879. „b) La rămășițele ce se vor constata la 1 Aprile 1882, din prețul productelor de reservă vândute după legea rurală.“ Aceste rămășițe, după expunerea de motive a d-lui ministru de finance, să urcă la suma de peste opt milione. Nu mai încape ’ndoială că noi vedem cu fericire înfățișarea acestui proiect de lege și dorim ca el să capete cât mai curend consacrarea votului represintanților națiunii. D’aceea, ne credem datori d’a respunde la unicul argument ce invocă unii în contra lui. Déci se vor desființa acum rămășițele, contribuabilii răi de plată vor vedea ’n acesta un premiu de ’ncuragiare și se vor sili, prin tóte mijjlocele d’a nu-și plăti impositele nici d’aci ’nainte. Deci, noui rămășițe vom avea și, porniți vă dată pe calea suprimării lor, vom fi siliți a merge din suprimare ’n suprimare. La acesta respundem : Cred are serios adversarii acestui proiect că poporațiunea rurală — căci pe ea o privesce acest proiect, este ’n stare d’a plăti ș’aceste opt milione de rămășițe pe lângă impositele ce trebuie să plătescă pe fiecare an ? Dec’o cred, să ’nșelă, căci este peste putință ca prisosul de producere al muncii săteanului să-I ajungă nu numai pentru plata impositelor actuale, ci și pentru cele ce s’au grămădit asupră-i într’un lung șir de ani. Apoi, afară d’acesta, obiceiul ce se pretinde că s’ar putea face, n’are sorți d’a să ’mrădăcina; căci legile de ’mplinire sunt atât de aspre ’n cât mai numai cel ce n’are nu va da. Vorbim numai de cei săraci, căci aceia plătesc mai regulat. Nici acestă considerațiune nu ni se pare deci întemeiată. Răul îl vedem cu toții și trebuie să-I punem uă dată capăt, mai cu osebire că mijlocele pentru ca el să nu se mai reproducă sunt la disposițiunea represintanților națiunii, cari vor vota acest proiect. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 13 Decembre.— Camera deputaților. D. Clovis Hugues, din extrema stângă, impută guvernului că a numit pe generalii Miribel și Gabnet membri în consiliul superior de resbel. D. Gambetta răspunde că au fost numiți fiind că sunt cei mai capabili. In procesul intentat de d. Roustan, ministru al Franciei în Tunis, contra diarului Vontransigeant, martorii n’au produs nici un fapt care să justifice acusurile de speculațiuni financiare nici vezi una din celelalte acusațiuni aduse de d. Rochefort contra d-lui Roustan. D. Barthélemy St. Hilaire, fost ministru al afacerilor străine, laudă pe represintantele Franciei în Tunis. Viena, 13 Decembre. — Camera deputaților a adoptat legea militară conform cu propunerile guvernului, precum și bugetul provisoriu pentru cele d’anteiü trei situațiuni financiare ale ministerului de finance. Berlin, 13 Decembre. Cu ocasiunea plecării comitelui de St. Walker, ambasadorele Franciei, s-a dat un prânz în ondresea la ambasada Austriei. Printre ospeți se aflau ambasadorii Englitereî și Rusiei, coamitele de Hatzfeld, mai mulți miniștri plenipotențiari și câțiva înalți demnitari. Reichstagul a adoptat propunerea pentru construirea unui palat pentru Parlamentul german. Roma, 13 Decembre. — Camera deputaților. — D. Massari întrebă pe d. Mancini, ministrul afacerilor străine, daci guvernul a exprimat la Viena adânca durere resimțită în totă Italia la scirea despre catastrofa de la Ring-Teatru, durere cu atât mai vină cu cât este mai recente mărturirea simpatiei poporațiunei din Viena față cu regele și regina Italiei. D. Mancini răspunde că a însărcinat pe cornitele Robilant să esprime guvernului austriac și municipalității din Viena, pe cât se va putea mai bine, durerea Maiestăților Lor și a tuturor miniștrilor. Roma, 13 Decembre. — Macalusso, individul care, în ședința de la 21 Noembre a Camerei deputaților, a aruncat cu un revolver în d. Depretis, a fost condamnat, astafără de tribunalul corecționale la un an de închisore, un an de internare în insula Isia și la 200 lei amendă. Mumih, 13 Decembre. — In alegerile comunale ce au avut loc acum, candidații conservatori și clericali au fost aleși în 9 arondismente; cei liberali n’au fost aleși de cât in două. INFORMAȚIUNI La Ostrov (Dobrogea) s’au ivit, cozuri de variolă așa de grave încât ministerul a suspendat cursurile și a cerut avisul consiliului de igienă pentru măsurile ce trebuiesc luate. Mâine, Jouî, la orele 11/2> M. S. Regele va primi comisiunea Senatului împreună cu biuroii, cu răspunsul la mesagiul Tronului. CESTIUNEA DUNĂREI La République frangaise, reproducând pasajere din discursul Coronei privitore la cestiunea Dunării, dice : „Acestă parte a discursului tronului Regelui României se pare că a deșteptat susceptibilitățile Austro-Ungariei. Printr’un depeșe deschisă, cornițele Hoyos Sprinzenstein, ministru austro-ungar la Bucuresci, a primit ordinul d’a ’ntrerupe tote relațiunile personale cu guvernul, și d’a aștepta noui instrucțiuni, necomunicând altmintrerea decât în scris cu ministerul român. „Acastă otărîre a guvernului imperial și regal a făcut se intre cestiunea Dunării, intr’uă nouă fașă ce se póte califica de încordată. * Aci, La République frangaise, după ce face pe scurt istoricul cestiunii, vorbesce apoi de propunerea Franciei, încheiând astfel articolul său : «Daca se consideră scurtul timp ce s’a strecurat între citirea discursului tronului României și deschiderea sesiunii estraordinare a comisiunei europene precum și ’acordarea relațiilor între curțile din Viena și din Bucuresci, se ’nțelege de ce delegații s’au abținut de a atinge acestă delicată cestiune a comisiunei miste. Comisiunea a suspendat deci lucrările săle ’ndată după espedițiunea afacerilor curente. Cabinetele se ocupă acuma de cestiune, care cu greu ar putea ajunge la vre-uă deslegare ’naintea reintorcerei comitelui Kalnoky de la Petersburg și Berlin. In tot cazul, dăcă ea pasionădă, după cum lesne se pute ’nțelege, presa de dincole și dincolo de Carpațî, nu pare onse că ar putea să impune ’ngrijiri seriose opiniei publice europene.* POLITICA ESTEM! România și Austria. Citim in Neue freie Presse de la 12 Decembre : „Neînțelegerea austro-română se va aplana în curând. Pe cât se pare, există de ambele părți uă vine părere de rău că prin indiscrețiunea oricăror organe oficiase s’a cunoscut ruperea relațiunilor personale ale ministrului austriac cu guvernul din Bucurescî, și cu chipul acesta a devenit precum mai anevoiosă aplanarea conflictului. De altmintre la guvernul român, după cum ni se anunță din Bucurescî, a dobândit de atunci în cece convingerea că cabinetul vienes n’a voit nici de cum prin acestă măsură să tăgăduiască drepturile României ca Stat independinte și nici n’are ceva de obiectat contra apărării intereselor iei în Gestiunea dunărănă, ci că Austria voeste pur și simplu să dobândescă uă satisfacțiune pentru aceea că cestiunea dunărenă a fost discutată în Discursul Tronului într’un chip necorespundător cu usurile diplomatice și într’uă formă cameră ostilă monarhiei austro-ungare. De aceea guvernul român este dispus a două satisfacțiune pentru încălcarea formei, chiar când acesta ar trebui să se facă prin retragerea actualului ministeriu. Aceeași scrie din Bucurescu ne mai spune încă, că cei de partea rusăscă se bucură de căderea în sine a ministeriului Brătianu prin diplomația austriacă, cădere la care lucrază în zadar de mai mulți ani. Nouă ne pare forte reu de retragerea ministeriului Brătianu, totuși guvernul din JOUL, 8 DECEMBRE 1881 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte zérile Europei, trimestru 15 lei se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, lnd. doctor Gustavo Croce Via San Francesco, da Paola 15, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARUL Bucuresci trebuia se aibă acestă eventualitate în vedere încă mai nainte de Discursul Tronului și să înlăture uă provocarea Austriei cu totul nefolositare. “ Serbia și cestiunea dunăreană Pester Lloyd publică următorea telegramă din Belgrad cu data de 12 Decembre: „Guvernul cugetă a nu lăsa Scupcina să lucreze mai mult de trei săptămâni. Oposițiunea este contra acesteiotărîri, fiindca ea cere să discusiune amănunțită asupra cestiunilor mai însemnate. Ea inculpă pe guvern că ’n conferința dunăreană internațională a sacrificat cu ușurință interesele națiunii sârbesce și ’1 acasă de trădare față cu România și cu vechile tradițiuni sârbescî față cu acestă națiune, fiindcă delegatul sârb d. Alesandru Nicolici a primit ordine care seriese să se țină în acestă ’nsemnată cestiune ’n totul de degatul austro-ungar și să ’l susțină.* SGIRIU ALE DILEI Monitorul Oficial publică decretul prin care d. Ion C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, ministru al financelor și ad-interim la resbel, va trece definitiv la ministerul de resbel, păstrând președinția consiliului, otd. George Chițu este numit ministru secretar de Stat la departamentul financelor. * * # fiarele franceze anundă că principele Karageorgeviei s’a stabilit definitiv la Paris unde a cumpărat un palat. # * * Mulți cetățenii din Craiova au adresat dlui ministru de interne uă petițiune în care arătă că febra tifoidă ce s’a declarat la șcala militară din Craiova a provenit din necurățeniile ce s’au grămădit împrejurul sculei fără ca primăria să ia vre-uă măsură pentru rădicarea lor. * ■* * In lista celor 902 victime ale incendiului teatrului de pe Ring din Viena, citim și următorul nume : Rădulescu Gheorghe și soția sea Eugenie, Praterstrasse 16. * * * S’a fondat în Bucuresci, supt numele de Lumina, o nouă societate pentru a încuragia junimea studiosă a veni în ajutor celor lipsiți de micjloce. * * * Jouî fără la Teatrul cel Mare se va da concertul societății de binefacere supt patronagiul M. S. Regina. Concertul este dat de d-na Alex. Bibescu și de d-ra Assan. * * * Ieri, Marți, termometrul se urcase ș ploua. Astăzi temperatura a scădut din nou și ninge. * * * De la 18 până la 24 Noembre linia ferată Ploiesci-Predeal a transportat 1,290 călători și 2,460,803 kil. de mărfuri. Totalul rețetelor a fost de 27.356 1. 34 b., adică 13.878 1. 19 b. mai mult decât în 1880. * * * D. G. Apostolescu, profesor de stiințele fisice, naturale și agricole de la institutul normal ,Vasile Lupu, din Iași, se numesce definitiv la catedra sea, conform art. 364 din legea instrucțiunei. * * * D. Ștefan Stoenescu, fost ajutor de grefă și ajutor judelui de ocol, este numit în postul vacant de director la arestul județului Ialomița. * * * D. doctor în medicină Nicolae Malcociu, este numit în postul de medic al plășei Silistra-Nouă, din județul Constanța, în locul d-lui licențiat în medicină R. Avedik, demisionat.