Romanulu, ianuarie 1882 (Anul 26)
1882-01-14
ANUL AL XXVI-LE Voiesce și vei putea ANUNCIUBL Linia de 30 litere petit, pagina IV........................... 40 baiu ■Deto „ „ „ pagina III...........................2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de Ia Bourse. LA LONDON, la.G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția si A- merica. — Scrisorile nefrancate se reiasă — BUCIM, M CALENDAR 1882 Greutățile prin cari trecurăm în acesti ani din urmă și posițiunea ce câștigarăm în concertul Statelor europene, trebuie se ne facă a cugeta serios și a ne deștepta și mai mult băgarea de somn față cu așa numitele eventualități ale viitorului. In diplomația nimic nu este stabil, nimic sigur : totul se mișcă în giurul unor cause necunoscute, mai totdeauna dintre cele mai neașteptate și mai greu de prevăzut. Moștenirea ce primi anul acesta nu este dintre cele mai bune, cu tóte asigurările ce se făcură despre pacea și liniștea Europei In ori ce cas, de toți suntem se înfățișăm situațiunea astfel cum este și să ne dăm bine sema de mersul lucrurilor. Ori încotro ne întorcem privirea, nu vedem limpede și lămurit tabloul situațiunii, spre a putea judeca c’nă siguranță ‘precare în privința viitorului. Constatăm case uă neîncredere ș’nă preocupațiune generale, care cresce în raport cu mulțimea cestiunilor ce sunt de deslegat și cu greutățile ce se ivesc pe fiecare cp Este de prevăzut că starea acesta de lucruri nu pate să mergă mult timp înainte; că schimbare este inevitabilă. Firala făcută pe basele asigurărilor de cari vorbirăm despre pacea și liniștea Etropei? Ținend sema de deosebitele tendințe și interese, cu greu putem crede în asigurarea păcii. Judecând mersul lucrurilor, ne temem din contra ca neînțelegerile dintre unele puteri să nu sfîrșiască prin a da nascere la conflicte între ele. Vedem ce se întâmplă astăzî între Austro-Ungaria și Rusia : presa austro-ungară, chiar cea oficiosă, acusă pe Rusia de propagandă panslavistă în Bosnia și Brzegovina. De bună sema că asemeni acusări nu sunt privite cu nepăsare în Rusia; ele pot s’ațîțe spiritele și să slăbescă din ce în ce mai mult bunele raporte dintre aceste două puteri, ale căror interese în Oriinte pe cât sunt de opuse, pe atât se pot iubi mai tare, două dată și pe neașteptate, în paguba păcei și liniștei generale. Rusia și-a vărsat sângele în Oriinte și a făcut în timp de ani mari și numerose sacrificie; ea nu va vedea prin urmare cu plăcere stabilirea și întinderea Austro-Ungariei în acesta parte a Europei. Slavii din Bosnia și Brzegovina sciu forte bine acesta, și par a nu se obicinui cu stăpânirea austro-ungară ce li s’a impus de tratatul din Berlin, în privința căreia încă de la început s’au arătat cu totul nemulțămiți. Totul atârnă prin urmare de modul cum aceste două puteri își vor apăra interesele lor în priinte, d’uă neînțelegere între ele și de condițiunile în cari se vor găsi celelalte puteri europene în cazul unei asemeni eventualități. Mai curând sau mai târziîi însă, este de temut că interesele opuse ale acestor două puteri au să se isbescă, cu tote încredințările de amidă și asigurările lor reciproce. Urmările unei asemeni eventualități ar putea să ia proporțiuni neașteptate, schimbând cu totul situațiunea în priinte și mersul lucrurilor în Europa. I 20 BANI EXEMPLARUL ILE IAX O TITJ 1ST K pv si ADMINISTRATIUNEA 14, STRADA. DOAMNEI, 14. E că pentru ce diserăm că trebuie să fim prevăzători și cu mare băgare de somn, căci nu stim ce are să aducă dina de mâne. Ocupați fiind cu afacerile din întru, să nu uităm și ceea ce se petrece în afară. Atâtea cestiuni ce sunt de deslegat, atâtea neînțelegeri ce dilnic se ivesc, atâtea tendințe și interese deosebite, sunt tot atâtea preocupațiuni pentru Europa Intrega, de care noi câtă se ținem cea mai mare socotela, dacă cu adevărat ne îngrijim de serta nostră și voim să păstrăm posițiunea ce am câștigat în concertul celorlalte State. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Baris, 24 Ianuarie. Cabinetul este otărît și acum a pune cestiunea de încredere asupra proiectului ce a depus în privința revizuirii parțiale a Constituțiunii. Déca d. Gambetta va fi bătut, d-sea va depune ca simplu deputat aceleași proiecte de reforme elaborate pe timpul ministerului său și le va susține de la tribună. Sindicatul agenților de schimb din Paris a luat măsuri se plătescă ca de obiceiu la viitorea lichidare de la finele lunii. Viena, 24 Ianuarie. — Politische Correspondenz află că un cap de secțiune de la ministerul afacerilor străine pleca pentru Berlin spre a se ’nțelege cu cercurile influente din Germania în privința regulării Gestiunii dunărene și a filtei Gestiuni economice. Guvernul a depus în Camera superiora un proiect de lege spre a modifica legea școlară. Primul articol zice ca educațiunea religiosă și morale sunt în sarcina scolei normale. Proiectul permite înlesniri pentru învățământul școlar în favorea copiilor cari vor fi terminat cele șase clase. Camera superioră a adoptat convențiunea comercială cu Francia. RegiiHî, 24 ianuarie.—Vu tóte sforțările stângei, n’au fost aleși decât progresiști în tote comitetele. Discnsiunea asupra Adresei va avea loc Joia viitare. Berlin, 14 ianuarie.—Reichstagul a început a treia disensiune. D. Haenel vorbește despre ordonanța regelui Wilhelm publicată la 4 ianuarie. Atunci principele de Bismarck lua cuvântul și declară că va vorbi în calitatea sea de plenipotențiar al Prusiei în Reichstag și fise: „Iau asupră-mî tota respunderea ordonanței ce am contrasemnat. Regele Prusiei trăiesce în pace cu poporul sau, dar ordonanța a avut de scop de a înlătura orice întunecare în privința interpretării vechilor drepturi ale regalității. N’au nici un sens aserțiunile asupra absolutismului miniștrilor responsabili. Ridicând pe rege până în mori spre a face din el un suveran care domneșce dar care nu guvernă, se dă uă lovire autorității Regelui, care domnesce și guvernă cu cele două Camere; miniștrii nu sunt decât secretari de Stat (depeșadice: „nu sunt decât nișce căptușeli“). Viața constituțională este făcută din compromise, de aceea miniștrii fac adese concesiuni. Adevăratul președinte al consiliului Prusiei este regele. „Ma înainte de 1848, regii Prusiei erau în deplină posesiune a puterii; când juram că vom păzi Constituțiunea, teoria domniei majorității era departe de noi. Repausatul nostru rege Frederic Wilhelm IV făcea chiar tote reservele imaginabile spre a ne feri de acesta teorie. Déca am fi făcut în 1864 politică parlamentară , apoi am fi avut pâte un al dcile Olmütz, și dv. toți n’ațî mai exista astăzi póte. Regele, prin propria sea esperiință, s’a convins că numai singură politica mea trebuie să fie domnitore. Nu trebuie să se slabesca regalitatea. „Bismarck n’are trebuință de altă pavăză decât de peptul seu contra atacurilor îndreptate contra lui. Pe timpul evenimentelor din 1865 am acoperit în adevăr pe monarh cu respunderea mea, dar totdeuă dată îmi închipuiam atunci că urmașul său, cu care puteam să mă găsesc în oposițiune, îmi va confisca bunurile; de aceea mi-am și pus în siguranță armurile și copii. Nimeni n’ar putea să’mi imputeră lașitate. “ (Scomote în stânga). Cancelariul naintând atunci : „ Câteva va are cineva să’mi facă astă imputare ?“ D-sea urmeză apoi și termină zicând că ordonanța de la 4 Ianuarie n’a mărginit libertatea electorale. Funcționarii politici ai Statului trebuie să protege guvernul contra calomnielor atât pe timpul alegerilor cât și ’n tot momentul, dar ei pot vota cum vor voi, de vreme ce votul este secret. D. de Bennigsen, capul partitei naționalliberale, declară că ar fi dorit asupra acestui subiect oă discnsiune mai pacinică și adaugă că nimeni nu tăgăduieșce că ordonanța este conformă cu drepturile Statului. D-lui Stauffenberg îi pare rău numai de însemnătatea ce s’a dat actului regale de la 4 Ianuarie. D. de Boetticher recunosce că ambii oratori preceding au apreciat nu ordonanța în sine și, ci urmările ce ea ar putea se aibă în afară. INFORMAȚIUNI Anunțăm cu plăcere că d. D. Gr. Ghica a 'nceput deja să iasă din casă și credem că va ’ncepe să mergă și la Senat, întrebuințând ca și până acum aceeași neobosită activitate în lucrările d-sale. Sănătatea M. S. Reginei merge spre bine din și în di. Se crede chiar că M. S. Regina va putea asista mâne sâră la balul societăței de bine-facere. DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA Greutățile, cu care area lupta Austria în Bosnia și Herzegovina, sunt salutate cu uă veselie pe față de Ziarele engleze. Mai ântâi, Ziarele oficiase observă c’uă orecare ironie, că nu s’aștepta nimeni la isbucnirea unei insurecțiuni îndată după misiunea lui Ali Nizami. Numai Times își ascunde orecum simțimintele sale. Nenorocirile pe care le ’ntempină Austria în Herzegovina, dice organul cetății, sunt uă nouă dovada despre pericolile și respunderea anesării. Nu mai încape nici uă ’ndoială că situațiunea din Herzegovina este forte anevoiasa și plină de ’ngrijirî; dar măsurile luate de guvern, afară de acelea luate pentru ’năbușirea insurecțiuniî în Crivoscia, sunt numai măsuri de siguranță și nu fac nici cum a se ivi temerea pentru uă rescula generală. Totuși esperimentele Austriei în peninsula balcanică sunt un lecțiune bine-făcătore despre îngrijirile, datoriile și ’ncurcăturile ce provocă uă anesare. Engliteza a primit acesta lepr țiuite în Sudul Africei ș’acum scie se He feresca. Francia face aceeași esperiință în Tunis, și Austria pare, în urma unei ocupațiuni de trei ani, tot atât de departe ca ș’altă dată d’a trage vr’un profit din cucerirea unui teritoriu străin. EGIPTUL Citim într’uă corespondință a Zarului Neue freie Presse. Nota-protest turcesca a produs un efect la care nu s’asteptau de sigur cei din Constantinopole. Corespondintele din Londra al Ziarului Neue freie Presse află că între cabinetul francez și cel englez s’au urmat în aceste din urmă Zile negociări cari au de scop ca, la cas de complicațiuni seriose în Egipt, care ar amenința dominațiunea actualului mediv precum și acțiunea controlorilor, să aibă loc un intervenire armată numai din partea Englitezeî, care să fie privită și ca mandatară a Franciei. Prin acesta s’ar împrăștia atât temerile englese cât și greutățile unei comune interveniri armate, or Francia ar fi satisfăcută, căci trupele englese ar represinta în acelașî timp și interesele franceze. Armata indiană a Englitezei, care numără mai bine de 200,000 omeni, ar putea să dea un contingent însemnat. Acesta ar mai ușura încă și finanțele indiene, căci Egiptul ar trebui sé suporte cheltuielile espedițiunii. Situațiunea din Egipt este privită în genere ca forte critică, de vreme ce ’n tot momentul pot să isbucnesca tulburări seriose. MUNTENEGRUL Prin insurecțiunea din Dalmația și din provinciile ocupate, elice Deutsche Zeitung, s’a readus pe tapet cestiunea relațiunilor monarhiei austriace cu cele două principate sârbe. In Pesta, ' adaogă citatul chiar, lumea arătată forte mare neîncredere față cu guvernele din Belgrad și Cetinje și cere, după cum dovedesc declarațiunile oficiosului Ellenor, că acțiune energică a Cabinetului vienez, pentru ca Serbia și Muntenegrul să observe cu stricteță datoriile neutralității. Din contra, cei de la ministerul de externe de aici par a se aștepta la un mai bun resultat de la rișce represintări amicale și, daca corespondintele din Viena al toii Norddeutsche Allgemeine Zeitung este bine informat, apoi guvernul principelui Nicolae ar fi consimțit ca trupele austriace, în operațiunile lor contra insurgenților, sé calce și pe teritoriul muntenegrean. Totuși este bine a se primi pentru moment supt tóte reservele acesta scrie Față cu curentul ce domnesce acum în Muntenegru, un asemene arangament ar putea să pericliteze forte serios posițiunea principelui. Intre acestea pregătirile militare își urmeza cursul lor. Instabilimentul de transporturi al garnisonei d’aici, s’au făcut pregătiri seriose pentru pornirea de numerase trupe. SOIRI D ALE ZILEI Astăzi, 13 Ianuarie, ttermometrul case Menu (Sucei du Luer), calea Victoriei, 7,5 arătă : La 7 ore dim. 3.0 mai sus de zero. La 12 ore dim. La amiezi 1,0 —■ — înălțimea barometrică 778 mm. Cerul senin. * * * D. Christ. Ioanin ne trimite, cu rugăciunea d’a o publica, copia unei petițiuni adresată d-lui ministru al învățământului de mai mulți institutori din Capitală. Lipsa de spatiu ne opresce d’a satisface acesta cerere, d’aceea numai o resumăm. Petiționarii cer : 1) a li se acorda gradațiunea prevăzută de legea de la 1864 și 2) ca termenul de serviții pentru a eși la pensiune să se mărginescă numai la 20 ani în loc de 30. Cunoscând servițiele ce fac institutorii, care dat țării pe fiecare an mii de tineri ce scri carte, nu putem decât să stăruim a se studia cu iubire și atențiune cestiunea meritatei îmbunătățiri a stării lor. * * * Senatul, necompletându-se, n’a putut ține î ședință ieri.V. * * Duminecă, 10 Ianuarie, M. S. Regele, în onorea A. S. S. Principelui moștenitor de Monaco, a bine-voit a ’ntruni la prânz pe I. P. S. S. Mitropolitul Primat, pe d. ministru de externe, M. Pherechide, mi*nistru al României la Paris, cu societe •i-lor, pe d. însărcinat de afaceri de Mo Itaco cu domna uiajchis.a Ze L’Aubespine- WUig, pe a. Ton Okienderu, uneori al căilor ferate române, pe d. comite de Lamotte, șambelan al A. S. S Principelui de Monaco, pe d. prefect al poliției cu domna, pe d. locotenent-colonel Vartiadi, atașat pe lângă persona Principelui moștenitor de Monaco. M. S. Regina, din causă de indisposițiune, n’a putut asista la acest prânz* * * P. S. S. Episcopul R.-Vâlcea, în Ziua de 8 Septembre trecut venind în orașul Calafat, la comuna Basarabi a fost întâmpinat de primarul comunei precum și de un mare număr de orășeni din Calafat, cari veniseră în acesta comună pentru întâmpinarea P. S. Sele episcopului. Cu acesta ocasiune părintele Ștefan Ionescu a rostit câteva cuvinte exprimând mulțumirea orășenilor calafateni care pentru prima ora „au avut fericirea de a vedea în mijlocul lor pe Episcopul eparhiei lor. “ In Ziua de 12 Septembre P. S. Episcopul a plecat din Calafat. * * * Luni sera, a fost la Dacia balul societății Constructorilor români. Era lume mai multă decât oricând, ceea ce este forte ’mbucurător, pentru că dovedesce că poporul înțelege din ce ’n ce mai bine că e dator se susție ’ntreprinderile frumóse și cu scopuri naționale. S’a jucat până despre Ziuă și petrecerea a satisfăcut pe cei presinți. Venitul societății a fost destul de bun. * •» * Consiliul județului Romanațî este convocat în sesiune extraordinară, pentru Ziua de 8 Februarul 1882, spre a se ocupa cu facerea necesarelor virimente de fonduri în bugetul județian și acela al drumurilor, pentru anul financiar 1881—1882. * * * D-nii G. L. Frollo și I. Crăciunescu, profesori la Facultatea de litere din Bucuresci, sunt confirmați cu titlul definitiv, cel ânteiu la catedra sea de istoria literaturilor moderne și î n special a celor neolatine, și cel d’al douilea la cea de psihologie, pedagogie și estetică. * * * D. Ingenior V. Ștefănescu, întors din străinătate unde a fost trimis pentru supraveghiarea și recepțiunea materialului drumurilor nóstre de fer, aflăm cu bucurie că în călătoria d-sele visitând și studiând industria Belgiană în detaliu, va depune o colecție pentru materialul țesăturilor la ministerul de resbel, cum și 2 colecțiuni mineralogice din cele mai însemnate, una la Museu și alta la scala de Poduri și șosele. JOUI, 14 IANUARIE 1882. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî și oficiile postai». LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco, da Paola (N. O.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — Aflăm că d. Ștefănescu va publica în curând oă carte intitulată : Studiul metalului cu aplicare la drumurile de fer. * * * D. N. I. Philipide, actual revisor școlar al circumscripției Botoșani-Dorohotă, se numesce ’n postul de director al scalei normale din Galați, în locul d-lui Scipion Bădescu, care trece ca revisor școlar, în locul d-lui Philipide, la Botoșani-Dorohotă. * * * D. N. Alesandrini, directorul prefecturei județului Iași, este autorizat ca să asiste la lucrările consiliului acelui județ, ce se află convocat în sesiune extraordinară, pe tot timpul absinței d-lui prefect, Dimitrie Pruncu, în concediul ce i s’a acordat. * * * D. Ovid Buteanu, fost funcționar administrativ, este numit comisar la poliția orașului Tulcea, județul Tulcea, în locul d-lui Georgescu. * * * Consiliul comunale al orașului, Galați ne spune Vocea Covurluiului că a ținut Vineri séra prima ședință supt președinția noului primar, d. dr. Vizzu In acesta ședință consiliul a autorizat pe d. primar a se duce la Bucuresci spre a preschimba titlurile vechiului împrumut al comunei la Casa de depuneri și consemnațiuni în obligațiuni noul conform legei împrumutului de curând promulgat, ânse numai pentru suma ce datoresce comuna acelei case. Asemenea consiliul a aprobat listele provisorii pentru alegerile de deputați și senatori, dresate după rolurile noului recensiment.. * * * Vineri, 15 Ianuarie, trupa franceză de la Orpheum va da le Réceison, comedie în 3 acte de d-nii H. Meilhac și L. Ilalevy. Deroumont va juca rolul lui Gaillardin. SERBAREA PRESEI FOLOSUL VICTIMELOR ARDEREI CIRCULUI Apel la comercianți Comitetul Presei aotărît să dea la Teatrul Naționaleu o mare serbare cu Tombolă, și Balciü, în folosul victimelor arderei Circului. Concursul comerciului este neapărat isbutirei acestei serbări. Comitetul adreseza dor un apel călduros la toți comercianții din capitală, rugându-i se bine-voisca a’l sprijini în silințele sale. Sunt mulți nenorociți de ajutat și fiecare va fi fericit să participe la acest act de bine-facere. Tóte ofrandele vor fi primite cu recunoscință. Ofrandele să se trimită la biuroul (fizulul l’Indépendance Roumaine, strada Clemenței. 1. COMITETUL PRESEI. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 12 Ianuarie 1882. Ședința se deschide la ora 1 și 1/2 supt președinția d-lui D. Lecca, vice-președinte. Presinți 106 d-ne deputați. Se admite indigenatul d-lui Hintescu; la ordinea 7'lei este interpelarea d-lui M. Kogălniceanu în privința închiderea granițelor despre Austro-Ungaria pentru esportarea vitelor din România, interpelare adresată d-lui președinte al Consiliului. D. M. Kogălniceanu reamintesce mai ântâiă cuvintele d-lui Lascar Catargiu, care la uă ’ntrunire la Iași a spus că convențiunea comercială cu Austria, care s’a votat acum 4 ani, a sacrificat pentru zece ani interesele economice ale țării spre a face ca țara să capete [uă îndrumare spre independință, înaintea convențiunii se plătea jumătate de galben de vită la intrarea în Austria. Erau reguli igienice, carantinele. Când nu era epizootie din țară, carantinele se desființau, când era epizootie se ’nchideau granițile sau carantinile deveneau severe. D. ministru de esterne d’atunci arătă că ’n convențiunea închiriată era uă reducere de taxă asupra vitelor ce intrau în Austria, pe lângă libera trecere a cerealelor nóstre. Avantajele însă ce ne face Austria nu esclud măsurile de poliția sanitare. D. ministru a zis atunci că și noi trebuie să facem concesiuni și am mărginit autonomia comunelor nóstre, am lovit în industrii care astăzi au încetat de a funcționa. Intre compensațiunile ce am dat Austriei este și acea de a introduce vinurile sale, vinuri în mare parte falsificate. Ce s’a întâmplat însă ? Austria având granițele închise despre Germania, a închis granițele despre noi și se declară că de la 1 ianuarie 1882, vitele nostre nu mai pot trece dincolo. Printr-un sistemă de escladere permanent, Austria a călcat convențiunea. C. președinte al consiliului. Fiindcă sunt la guvern, cum ași putea face critica unei legi esistente, deorece guvernul nu pate critica să lege decât când propune desființarea sau modificarea iei. D-lor, cestiunea vinurilor și a vitelor sunt deosebite. Altceva este vinul falsificat și altceva este epizootia. Acesta din urmă e uă bula contagiosa și pretutindeni se iau măsuri contra iei, adeseori de State puternice contra altor State tot așa de puternice. Vinurile nu avem decât să le analizăm și pe care le vom găsi bine trebuie să le lăsăm să intre. Noi am luat măsuri ca să nu rămână nici un urmă de epizootii în țară; cu aceste măsuri am crezut să înduplecăm pe Austria de a nu’și închide fruntariele despre noi. Cu tote aceste însă, Austria ne-a pus condițiunea să închidem fruntăriile nóstre despre Rusia și Bulgaria și rămâne ca noi să presintăm un proiect de lege în acesta privință. Rămâne dar alternativa daca voim să facem acesta sau deca voim se continuăm starea de lucruri de astăzi luptându-ne numai cu Austria a o convinge că nu are a se teme câtuși de puțin de epizootia din țara nostră. D. Carp zice că ’n adevăr convențiunea cu Austria a fost un pas spre independință, cât despre ne-ajunsurile din convențiune ele provin din causa ne-esperiinții. Cât despre închiderea graniței este uă cestiune ce trebuie se se trateze între guvernul nostru și guvernul Austriei. D. N. lomscu întreba pe d. ministru de externe de ce nu publică documentele privitore la cestiunea Dunării. D. Stătescu, răspunde că se vor publica tote la timp și atunci când interesele țărei o vor permite. Vorbesce dup’acesta d.^I. Kogălniceanu D. președinte al consilulut, răspunde la imputările ce i se fac c’ar fi absolut. Nu bunul plac, ci buna rațiune și simțimintele românesc care le-am avut când am fost la putere au permis d-lui Kogalnicenu să șrijă, așa îndelung împreună cu mine. Se pune la vot închiderea discuțiunii și se primeșce. Ședința se ridică la 6 și jumătate ore sera, anunțându-se cea urmatore pe a doua zi 13 Ianuarie. DOCUMENTE ISTORICE CESTIUNEA ȚERANILOR 1848 — (Urmare 1) — Comisia deputaților proprietari și țerani III. ȘEDINȚĂ 12 August 1848. Ședința s'a președat de vice-președintele 1. Ionescu Vice-președintele. — După ce am primit cu toții un stâlp al Constituțiunei nóstre, ne mai remâne încă unul pe care se putem așterne fericirea nostră; însă d. Scurtulescu a cerut parola, și o și are. D. Scurtulescu, deputat săten. — Dumnezeu a făcut cerul și pământul și a insuflat pe Adam și pe Eva și le-a zis: cresceți și vă îmulțiți, și umpleți pământul și să-l stăpâniți pe dânsul. De la moș Adam Incece se va dovedi prin trataturi vechi cum s’a urmat din vreme, care ne-am pomenit noi de la moși zicend că am trăit destul de „bine până într’uă vreme; oi de la anul 1831 ne-am pomenit prin silnicie cu un jug de fer, pus pe capul nostru, ce ’l numesc boenî proprietari și sânt regulament, precum și ieri în adunare a pomenit d. Lenș din partea d-lor proprietri a regulamentului, zicend tot d-lui ca sânțim și pe viitor. Noi acesta propria și regulamentul ce ne-au împilat de ani șapte spre Zece și pene acum, nu le euroscem de sânte, ci le cunoscem ruga și robime, puse în capul nostru cu so:ri și fară scirea obstescei țări a Rom. In vremea acesta de acum înainte este Constituția ce este scosa din sflat vangelie. D-lor proprietari, acum în vreme; în care ne aflăm, a sosit vremea mânta rea, cu vocea lui Dumnezeu, în care să ne lumineze cu unire și frăție în folosul tuturor și în paguba nimului. D-lor proprietari, este dreptate, este unire între noi. 11 1 (A se vedea „Românul“ de la 5, 6, 8, 10, 11 și 12 Ianuaria.