Romanulu, ianuarie 1882 (Anul 26)

1882-01-14

ANUL AL XXVI-LE Voiesce și vei putea ANUNCIUBL Linia de 30 litere petit, pagina IV........................... 40 baiu ■Deto „ „ „ pagina III...........................2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de Ia Bourse. LA LONDON, la.G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, Walfisch­gasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția si A- merica. — Scrisorile nefrancate se reiasă — BUCIM, M CALENDAR 1882 Greutățile prin cari trecurăm în a­­cesti ani din urmă și posițiunea ce câștigarăm în concertul Statelor eu­ropene, trebuie se ne facă a cugeta serios și a ne deștepta și mai mult băgarea de somn față cu așa numi­tele eventualități ale viitorului. In diplomația nimic nu este stabil, nimic sigur : totul se mișcă în giurul unor cause necunoscute, mai tot­dea­­una dintre cele mai neașteptate și mai greu de prevăzut. Moștenirea ce primi anul acesta nu este dintre cele mai bune, cu tóte asigurările ce se făcură despre pacea și liniștea Europei In ori­ ce cas, de toți suntem se în­fățișăm situațiunea ast­fel cum este și să ne dăm bine sema de mersul lucrurilor. Ori încotro ne întorcem privirea, nu vedem limpede și lămurit tabloul situațiunii, spre a putea judeca c’nă siguranță ‘pre­care în privința viito­rului. Constatăm case uă neîncredere ș’nă preocupațiune generale, care cresce în raport cu mulțimea cestiunilor ce sunt de deslegat și cu greutățile ce se ivesc pe fie­care cp­ Este de prevăzut că starea acesta de lucruri nu pate să mergă mult timp înainte; că schimbare este ine­vitabilă. Fi­ra­la făcută pe basele asigură­­rilor de cari vorbirăm despre pacea și liniștea Etropei? Ținend sema de deosebitele ten­dințe și interese, cu greu­ putem crede în asigurarea păcii. Judecând mersul lucrurilor, ne te­mem din contra ca neînțelegerile din­tre unele puteri să nu sfîrșiască prin a da nascere la conflicte între ele. Vedem ce se întâmplă astă­zî în­tre Austro-Ungaria și Rusia : presa austro-ungară, chiar cea oficiosă, a­­cusă pe Rusia de propagandă pan­­slavistă în Bosnia și Brzegovina. De bună sema că asemeni acusări nu sunt privite cu nepăsare în Ru­sia; ele pot s’ațîțe spiritele și să slă­­bescă din ce în ce mai mult bunele raporte dintre aceste două puteri, ale căror interese în Oriinte pe cât sunt de opuse, pe atât se pot iubi mai tare, două dată și pe neașteptate, în paguba păcei și liniștei generale. Rusia și-a vărsat sângele în Oriinte și a făcut în timp de ani mari și nu­­merose sacrificie; ea nu va vedea prin urmare cu plăcere stabilirea și întinderea Austro-Ungariei în acesta parte a Europei. Slavii din Bosnia și Brzegovina sciu forte bine acesta, și par a nu se obicinui cu stăpânirea austro-un­gară ce li s’a impus de tratatul din Berlin, în privința căreia încă de la început s’au arătat cu totul ne­mul­­țămiți. Totul atârnă prin urmare de mo­dul cum aceste două puteri își vor apăra interesele lor în priinte, d’uă ne­înțelegere între ele și de condițiu­­nile în cari se vor găsi cele­l­alte pu­teri europene în cazul unei asemeni eventualități. Mai curând sau mai târziîi însă, este de temut că interesele opuse ale acestor două puteri au să se isbescă, cu tote încredințările de amid­ă și a­­sigurările lor reciproce. Urmările unei asemeni eventuali­tăți ar putea să ia proporțiuni neaș­teptate, schimbând cu totul situațiu­nea în priinte și mersul lucrurilor în Europa. I 20 BANI EXEMPLARUL ILE I­­AX O TITJ 1ST K pv si ADMINISTRATIUNEA 14, STRADA. DOAMNEI, 14. E că pentru ce diserăm că trebuie să fim prevăzători și cu mare băgare de somn, căci nu stim ce are să a­­ducă dina de mâne. Ocupați fiind cu afacerile din în­tru, să nu uităm și ceea ce se petrece în afară. Atâtea cestiuni ce sunt de deslegat, atâtea neînțelegeri ce dilnic se ivesc, atâtea tendințe și interese deosebite, sunt tot atâtea preocupațiuni pentru Europa Intrega, de care noi câtă se ținem cea mai mare socotela, dacă cu adevărat ne îngrijim de serta nos­­tră și voim să păstrăm posițiunea ce am câștigat în concertul celor­l­alte State. SERVICIUL TELEGRAFIC AL­ AGENȚIEI HAVAS Baris, 24 Ianuarie.­­ Cabinetul este o­­tărît și acum a pune cestiunea de încredere asupra proiectului ce a depus în privința revizuirii parțiale a Constituțiunii. Déca d. Gambetta va fi bătut, d-sea va depune ca simplu deputat acelea­și proiecte de reforme elaborate pe timpul ministerului său și le va susține de la tribună. Sindicatul agenților de schimb din Paris a luat măsuri se plătescă ca de obiceiu la viitorea lichidare de la finele lunii. Viena, 24 Ianuarie. — Politische Corres­­pondenz află că un cap de secțiune de la ministerul afacerilor străine pleca pentru Berlin spre a se ’nțelege cu cercurile in­fluente din Germania în privința regulării Gestiunii dunărene și a filtei Gestiuni eco­nomice. Guvernul a depus în Camera superiora un proiect de lege spre a modifica legea școlară. Primul articol zice ca educațiunea religiosă și morale sunt în sarcina scolei normale. Proiectul permite înlesniri pentru învățământul școlar în favorea copiilor cari vor fi terminat cele șase clase. Camera superioră a adoptat convențiu­­nea comercială cu Francia. Regi­iHî, 24 ian­uarie.—Vu­ tóte sforțările stângei, n’au fost aleși de­cât progresiști în tote comitetele. Discnsiunea asupra Adresei va avea loc Joia viitare. Berlin, 14 ianuarie.­—Reichstagul a în­ceput a treia disensiune. D. Haenel vor­­bește despre ordonanța regelui Wilhelm publicată la 4 ianuarie. Atunci principele de Bismarck lua cuvântul și declară că va vorbi în calitatea sea de plenipotențiar al Prusiei în Reichstag și­­ fise: „Iau asupră-mî tota respunderea ordonanței ce am contra­semnat. Regele Prusiei trăiesce în pace cu poporul sau, dar ordonanța a avut de scop de a înlătura ori­ce întunecare în privința interpretării vechilor drepturi ale regalității. N’au nici un sens aserțiunile asupra abso­lutismului miniștrilor responsabili. Ridicând pe rege până în m­ori spre a face din el un suveran care domneșce dar care nu gu­vernă, se dă uă lovire autorității Regelui, care domnesce și guvernă cu cele două Camere; miniștrii nu sunt de­cât secretari de Stat (depeșa­dice: „nu sunt de­cât nișce căptușeli“). Viața constituțională este făcută din compromise, de aceea miniștrii fac a­­dese concesiuni. Adevăratul președinte al consiliului Prusiei este regele. „Ma î­­nainte de 1848, regii Prusiei erau în deplină posesiune a puterii; când juram că vom păzi Constituțiunea, teoria domniei majorității era departe de noi. Repau­­satul nostru rege Frederic Wilhelm IV făcea chiar tote reservele imaginabile spre a ne feri de acesta teorie. Déca am fi făcut în 1864 politică parlamen­tară , apoi am fi avut pâte un al d­cile Olmütz, și dv. toți n’ațî mai exista astăzi póte. Regele, prin propria sea esperiință, s’a convins că numai singură politica mea trebuie să fie domnitore. Nu trebuie să se slabesca regalitatea. „Bismarck n’are trebuință de altă pavăză de­cât de peptul seu contra atacurilor în­dreptate contra lui. Pe timpul evenimen­telor din 1865 am acoperit în adevăr pe monarh­ cu respunderea mea, dar tot­de­uă dată îmi închipuiam atunci că urmașul său, cu care puteam să mă găsesc în opo­­sițiune, îmi va confisca bunurile; de aceea mi-am și pus în siguranță armurile și copii. Nimeni n’ar putea să’mi impute­ră lașitate. “ (­Scomote în stânga). Cancelariul naintând atunci : „ Câteva­ va are cine­va să’mi facă astă imputare ?“ D-sea urmeză apoi și termină zicând că ordonanța de la 4 Ianuarie n’a mărginit libertatea electorale. Funcționarii politici ai Statului trebuie să protege guvernul con­tra calomnielor atât pe timpul alegerilor cât și ’n tot momentul, dar ei pot vota cum vor voi, de vreme ce votul este secret. D. de Bennigsen, capul partitei național­­liberale, declară că ar fi dorit asupra aces­tui subiect oă discnsiune mai pacinică și adaugă că nimeni nu tăgăduieșce că ordo­nanța este conformă cu drepturile Statului. D-lui Stauffenberg îi pare rău­ numai de însemnătatea ce s’a dat actului regale de la 4 Ianuarie. D. de Boetticher recunosce că ambii ora­tori preceding au apreciat nu ordonanța în sine­ și, ci urmările ce ea ar putea se aibă în afară. INFORMAȚIUNI Anunțăm cu plăcere că d. D. Gr. Ghica a 'nceput deja să iasă din casă și credem că va ’ncepe să mergă și la Senat, între­buințând ca și până acum aceea­și neobo­­­sită activitate în lucrările d-sale. Sănătatea M. S. Reginei merge spre bine din­­ și în di. Se crede chiar că M. S. Regina va pu­tea asista mâne sâră la balul societăței­ de bine-facere.­­ DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA Greutățile, cu care are­a lupta Aus­tria în Bosnia și Herzegovina, sunt salutate cu uă veselie pe față de Zi­arele engleze. Mai ântâi, Ziarele ofi­­ciase observă c’uă ore­care ironie, că nu s’aștepta nimeni la isbucnirea unei insurecțiuni îndată după misiu­nea lui Ali Nizami. Numai Times își ascunde ore­cum simțimintele sale. Nenorocirile pe care le ’ntempină Austria în Herzegovina, dice organul cetății, sunt uă nouă dovada despre pericolile și res­punderea anesării. Nu mai încape nici uă ’ndoială că situațiunea din Herzegovina este forte anevoiasa și plină de ’ngrijirî­; dar măsurile luate de guvern, afară de acelea luate pentru ’năbușirea insurecțiuniî în Crivoscia, sunt numai măsuri de sigu­­ranță și nu fac nici cum a se ivi temerea pentru uă rescula generală. Totu­și esperi­­mentele Austriei în peninsula balcanică sunt un lecțiune bine-făcătore despre îngriji­rile, datoriile și ’ncurcăturile ce provocă uă anesare. Engliteza a primit acesta lep­­r țiuite în Sudul Africei ș’acum scie se He feresca. Francia face aceea­și esperiință în Tunis, și Austria pare, în urma unei o­­cupațiuni de trei ani, tot atât de departe ca ș’altă dată d’a trage vr’un profit din cucerirea unui teritoriu străin. EGIPTUL Citim într’uă corespondință a Za­rului Neue freie Presse. Nota-protest turcesca a produs un efect la care nu s’asteptau de sigur cei din Con­­stantinopole. Corespondintele din Londra al Ziarului Neue freie Presse află că între ca­binetul francez și cel englez s’au urmat în aceste din urmă Zile negociări cari au de scop ca, la cas de complicațiuni seriose în Egipt, care­­ ar amenința dominațiunea actualului mediv precum și acțiunea contro­lorilor, să aibă loc un intervenire armată numai­­ din partea Englitezeî, care să fie privită și ca mandatară a Franciei. Prin acesta s’ar împrăștia atât temerile englese cât și greutățile unei comune interveniri armate, or Francia ar fi satisfăcută, căci trupele englese ar represinta în acela­șî timp și interesele franceze. Armata indiană a Englitezei, care numără mai bine de 200,000 omeni, ar putea să dea un contin­gent însemnat. Acesta ar mai ușura încă și finanțele indiene, căci Egiptul ar trebui sé suporte ch­­eltuielile espedițiunii. Situa­țiunea din Egipt este privită în genere ca forte critică, de vreme ce ’n tot momentul pot să isbucnesca tulburări seriose. MUNTENEGRUL Prin insurecțiunea din Dalmația și din provinciile ocupate, elice Deu­tsche Zeitung, s’a readus pe tapet ces­tiunea relațiunilor monarh­iei austri­­ace cu cele două principate sârbe. In Pesta, ' adaogă citatul chiar, lumea arăta­tă forte mare neîncredere față cu guvernele din Belgrad și Cetinje și cere, după cum dovedesc declarați­uni­le oficiosu­lui Ellenor, că acțiune energică a Cabine­tului vienez, pentru ca Serbia și Muntene­­grul să observe cu stricteță datoriile neu­tralității. Din contra, cei de la ministerul de externe de aici par a se aștepta la un mai bun resultat de la rișce represintări amicale și, daca corespondintele din Viena al toii Norddeutsche Allgemeine Zeitung este bine informat, apoi guvernul principelui Nicolae ar fi consimțit ca trupele austriace, în operațiunile lor contra insurgenților, sé calce și pe teritoriul muntenegrean. Totuși este bine a se primi pentru moment supt tóte reservele acesta scrie Față cu curen­tul ce domnesce acum în Muntenegru, un asemene arang­ament ar putea să pericli­teze forte serios posițiunea principelui. In­tre acestea pregătirile militare își urm­eza cursul lor. In­stabilimentul de transporturi al garnisonei d’aici, s’au făcut pregătiri se­riose pentru pornirea de numerase trupe. SOIRI D ALE ZILEI Astă­zi, 13 Ianuarie, ttermometrul case Menu (Sucei du Luer), calea Victoriei, 7,5 arătă : La 7 ore dim. 3.0 mai sus de zero. La 12 ore dim. La amiezi 1,0 —■ — înălțimea barometrică 778 mm. Cerul senin. * * * D. Christ. Ioanin ne trimite, cu rugă­ciunea d’a o publica, copia unei petițiuni adresată d-lui ministru al învățământului de mai mulți institutori din Capitală. Lipsa de spatiu ne opresce d’a satisface acesta cerere, d’aceea numai o resumăm. Petiționarii cer : 1) a li se acorda gra­­dațiunea prevăzută de legea de la 1864 și 2) ca termenul de serviții­ pentru a eși la pensiune să se mărginescă numai la 20 ani în loc de 30. Cunoscând servițiele ce fac institutorii, care dat­ țării pe fie­care an mii de tineri ce scri carte, nu putem de­cât să stăruim a se studia cu iubire și atențiune cestiunea meritatei îmbunătățiri a stării lor. * * * Senatul, necompletându-se, n’a putut ține î ședință ieri.­­V. * * Duminecă, 10 Ianuarie, M. S. Regele, în onorea A. S. S. Principelui moștenitor de Monaco, a bine-voit a ’ntruni la prânz pe I. P. S. S. Mitropolitul Primat, pe d. ministru de externe, M. Pherechide, mi­­*­nistru al României la Paris, cu societe •i-lor, pe d. însărcinat de afaceri de Mo­ Itaco cu domna uiaj­chis.a Ze L’Aubespine- WUig, pe a. Ton Okienderu, un­eori al căilor ferate române, pe d. comite de Lamotte, șambelan al A. S. S Principelui de Monaco, pe d. prefect al poliției cu domna, pe d. locotenent-colonel Vartiadi, atașat pe lângă persona Principelui moște­nitor de Monaco. M. S. Regina, din causă de indisposițiune, n’a putut asista la acest prânz­­* * * P. S. S. Episcopul R.-Vâlcea, în Ziua de 8 Septembre trecut venind în orașul Cala­fat, la comuna Basarabi a fost întâmpinat de primarul comunei precum și de un mare număr de orășeni din Calafat, cari veniseră în acesta comună pentru întâmpinarea P. S. Sele episcopului. Cu acesta ocasiune părintele Ștefan Io­­nescu a rostit câte­va cuvinte exprimând mulțumirea orășenilor calafateni care pen­tru prima ora „au avut fericirea de a vedea în mijlocul lor pe Episcopul eparh­­iei lor. “ In Ziua de 12 Septembre P. S. Episco­pul a plecat din Calafat. * * * Luni sera, a fost la Dacia balul societă­ții Constructorilor români. Era lume mai multă de­cât ori­când, ceea­ ce este forte ’mbucurător, pentru că dovedesce că po­porul înțelege din ce ’n ce mai bine că e dator se susție ’ntreprinderile frumóse și cu scopuri naționale. S’a jucat până despre Ziuă și petrecerea a satisfăcut pe cei pre­­sinți. Venitul societății a fost destul de bun. * •» * Consiliul județului Romanațî este convo­cat în sesiune extra­ordinară, pentru Ziua de 8 Februarul 1882, spre a se ocupa cu facerea necesar­elor virimente de fonduri în bugetul județian și acela al drumurilor, pentru anul financiar 1881—1882. * * * D-nii G. L. Frollo și I. Crăciunescu, profesori la Facultatea de litere din Bu­­curesci, sunt confirmați cu titlul definitiv, cel ânteiu la catedra sea de istoria litera­turilor moderne și î n special a celor neo­latine, și cel d’al douilea la cea de psih­o­­logie, pedagogie și estetică. * * * D. Ingenior V. Ștefănescu, întors din străinătate unde a fost trimis pentru su­­pra­veghi­area și recepțiunea materialului drumurilor nóstre de fer, aflăm cu bucurie că în călătoria d-sele visitând și studiând industria Belgiană în detaliu, va depune o­ colecție pentru materialul țesăturilor la ministerul de resbel, cum și 2 colecțiuni mineralogice din cele mai însemnate, una la Museu și alta la scala de Poduri și șo­sele. JOUI, 14 IANUARIE 1882. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî și oficiile postai». LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco, da Paola (N. O.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — Aflăm că d. Ștefănescu va publica în curând oă carte intitulată : Studiul metalu­lui cu aplicare la drumurile de fer. * * * D. N. I. Philipide, actual revisor școlar al circumscripției Botoșani-Dorohotă, se nu­­mesce ’n postul de director al scalei nor­male din Galați, în locul d-lui Scipion Bă­­descu, care trece ca revisor școlar, în lo­cul d-lui Philipide, la Botoșani-Dorohotă. * * * D. N. Alesandrini, directorul prefecturei județului Iași, este autorizat ca să asiste la lucrările consiliului acelui județ, ce se află convocat în sesiune extra­ordinară, pe tot timpul absinței d-lui prefect, Dimitrie Pruncu, în concediul ce i s’a acordat. * * * D. Ovid Buteanu, fost funcționar admi­nistrativ, este numit comisar la poliția ora­șului Tulcea, județul Tulcea, în locul d-lui Georgescu. * * * Consiliul comunale al orașului, Galați ne spune Vocea Covurluiului că a ținut Vineri séra prima ședință supt președinția noului primar, d. dr. Vizzu In acesta ședință consiliul a autorizat pe d. primar a se duce la Bucuresci spre a preschimba titlurile vechiului împrumut al comunei la Casa de depuneri și consemnațiuni în obligațiuni noul conform legei împrumutului de curând promulgat, ânse numai pentru suma ce datoresce comuna acelei case. Asemenea consiliul a aprobat listele provisorii pentru alegerile de deputați și senatori, dresate după rolurile noului recensiment.. * * * Vineri, 15 Ianuarie, trupa franceză de la Orpheum va da le Réceison, comedie în 3 acte de d-nii H. Meilhac și L. Ilalevy. D­­­eroumont va juca rolul lui Gaillardin. SERBAREA PRESEI FOLOSUL VICTIMELOR ARDEREI CIRCULUI Apel la comercianți Comitetul Presei a­otărît să dea la Teatrul Naționale­u o mare serbare cu Tombolă, și Balciü, în folosul vic­timelor arderei Circului. Concursul comerciului este neapă­rat isbutirei acestei serbări. Comite­tul adreseza dor un apel călduros la toți comercianții din capitală, rugân­­­­du-i se bine-voisca a’l sprijini în si­lințele sale. Sunt mulți nenorociți de aj­utat și fie­care va fi fericit să par­ticipe la acest act de bine-facere. Tóte ofrandele vor fi primite cu recunoscință. Ofrandele să se trimită la biuroul (fizulul l’In­­dépendance Roumaine, strada Clemenței. 1. COMITETUL PRESEI. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 12 Ianuarie 1882. Ședința se deschide la ora 1 și 1/2 supt președinția d-lui D. Lecca, vice-președinte. Presinți 106 d-ne deputați. Se admite indigenatul d-lui Hintescu; la ordinea 7'lei este interpelarea d-lui M. Kogălniceanu în privința închiderea grani­țelor despre Austro-Ungaria pentru espor­­tarea vitelor din România, interpelare a­­dresată d-lui președinte al Consiliului. D. M. Kogălniceanu ream­intesce mai ântâiă cuvintele d-lui Lascar Catargiu, care la uă ’ntrunire la Iași a spus că con­­vențiunea comercială cu Austria, care s’a votat acum 4 ani, a sacrificat pentru zece ani interesele economice ale țării spre a face ca țara să capete [uă îndrumare spre independință, înaintea convențiunii se plătea jumătate de galben de vită la intrarea în Austria. Erau reguli igienice, carantinele. Când nu era epizootie din țară, carantinele se desfi­ințau­, când era epizootie se ’nchideau gra­­nițile sau carantinile deveneau severe. D. ministru de esterne d’atunci arătă că ’n convențiunea închiriată era uă reducere de taxă asupra vitelor ce intrau în Austria, pe lângă libera trecere a cerealelor nóstre. Avantajele însă ce ne face Austria nu esclud măsurile de poliția sanitare. D. ministru a zis atunci că și noi tre­buie să facem concesiuni și am mărginit autonomia comunelor nóstre, am lovit în industrii care astă­zi au încetat de a func­ționa. Intre compensațiunile ce am dat Au­striei este și acea de a introduce vinurile sale, vinuri în mare parte falsificate. Ce s’a întâmplat însă ? Austria având granițele închise despre Germania, a închis granițele despre noi și se declară că de la 1 ianuarie 1882, vitele nostre nu mai pot trece dincolo. Printr-un sistemă de escladere permanent, Austria a călcat convențiunea. C. președinte al consiliului. Fiind­că sunt la guvern, cum ași putea face critica unei legi esistente, de­ore­ce guvernul nu pate critica să lege de­cât când propune des­ființarea sau modificarea iei. D-lor, cestiunea vinurilor și a vitelor sunt deosebite. Alt­ceva este vinul falsificat și alt­ceva este epizootia. Acesta din urmă e uă bula contagiosa și pretutindeni se iau măsuri contra iei, adese­ori de State puter­nice contra altor State tot așa de puter­nice. Vinurile nu avem de­cât să le anali­­zăm și pe care le vom găsi bine trebuie să le lăsăm să intre. Noi am luat măsuri ca să nu rămână nici un urmă de epizootii în țară; cu aceste măsuri am crezut să îndu­plecăm pe Austria de a nu’și închide frun­­tariele despre noi. Cu tote aceste însă, Au­stria ne-a pus condițiunea să închidem frun­­­tăriile nóstre despre Rusia și Bulgaria și rămâne ca noi să presintăm un proiect de lege în acesta privință. Rămâne dar alter­nativa daca voim să facem acesta sau deca voim se continuăm starea de lucruri de astă­zi luptându-ne numai cu Austria a o convinge că nu are a se teme câtu­și de puțin de epizootia din țara nostră. D. Carp zice că ’n adevăr convențiunea cu Austria a fost un pas spre independință, cât despre ne-ajunsurile din convențiune ele provin din causa ne-esperiinții. Cât despre închiderea graniței este uă cestiune ce tre­buie se se trateze între guvernul n­ostru și guvernul Austriei. D. N. lomscu întreba pe d. ministru de externe de ce nu publică documentele pri­­vitore la cestiunea Dunării. D. Stătescu, răspunde că se vor publica tote la timp și atunci când interesele țărei o vor permite. Vorbesce dup’acesta d.^I. Kogălniceanu D. președinte al consilulut, răspunde la imputările ce i se fac c’ar fi absolut. Nu bunul plac, ci buna rațiune și simțimintele românesc­ care le-am avut când am fost la putere au permis d-lui Kogalnicenu să șrijă, așa îndelung împreună cu mine. Se pune la vot închiderea discuțiunii și se primeșce. Ședința se ridică la 6 și jumătate ore sera, anunțându-se cea urmatore pe a doua zi 13 Ianuarie. DOCUMENTE ISTORICE CESTIUNEA ȚERANILOR 1848 — (Urmare 1) — Comisia deputaților proprietari și țerani III. ȘEDINȚĂ 12 August 1848. Ședința s'a președ­at de vice-președintele 1. Ionescu Vice-președintele. — După ce am primit cu toții un stâlp al Constituțiunei nóstre, ne mai remâne încă unul pe care se pu­tem așterne fericirea nostră; însă d. Scur­­tulescu a cerut parola, și o și are. D. Scurtulescu, deputat săten. — Dum­­nezeu a făcut cerul și pământul și a insu­flat pe Adam și pe Eva și le-a zis: cres­­ceți și vă îmulțiți, și umpleți pământul și să-l stăpâniți pe dânsul. De la moș Adam Incece se va dovedi prin trataturi vechi cum s’a urmat din vreme, care ne-am po­menit noi de la moși zicend că am trăit destul de „bine până într’uă vreme; oi de la anul 1831 ne-am pomenit prin silnicie cu un jug de fer, pus pe capul nostru, ce ’l numesc boenî proprietari și sânt regu­lament, precum și ieri în adunare a pome­nit d. Lenș din partea d-lor proprietr­i a regulamentului, zicend tot d-lui ca sânțim și pe viitor. Noi acesta propri­a și regulamentul ce ne-au împilat de ani șapte­ spre­ Zece și pene acum, nu le eur­o­scem de sânte, ci le cunoscem rug­a și robime, puse în capul nostru cu so:­r­i și­ fară scirea obstescei țări a Rom. In vremea acesta de acum înainte este Constituția ce este scosa din sflat vangelie. D-lor proprietari, acum în vreme; în care ne aflăm, a sosit vremea mânta rea, cu vocea lui Dumnezeu, în care să ne lumineze cu unire și frăție în folosul tutu­ror și în paguba nimului. D-lor proprietari, este dreptate, este unire între noi. 1­1 1 (A se vedea „Românul“ de la 5, 6, 8, 10, 11 și 12 Ianuaria.

Next