Romanulu, ianuarie 1883 (Anul 27)
1883-01-14
ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIUEI. Linia de 30 litere petit, pagina IV ...... 40 bani Beto „ j, j, nin • . . . 2 lei — „ 20 BANI EXEMPLARUL JTA se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Rouse. LA LONDON, la G. L. Daube et, C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfisehgasse 10. LA FRANCFORT, S. M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America.REDACTIUNEA SI ADMIN18TRATIUNEA — Scrisorile nefrancate se refusa — 14, STRADA DOAMNEI, 14 Senatul a început și sfîrșit, în ședința de ieri, desbaterile pe articole asupra propunerii de revizuire. Propunerea a fost adoptată. La Cameră s’au urmat și ieri desbaterile asupra aceleeași cestiuni. La art. 77, după care membrii Senatului nu primesc nici uă dotațiune sau indemnitate, au fost precari discusiuni, cari nu se cuvine a fi trecute cu vederea. Propunerea de revizuire avea de scop d’a provoca desbaterea țezei asupra cestiunii d’a se sei deca n’ar fi bine a se acorda și senatorilor să diurnă, cum se acordă deputaților, spre a nu cere sacrificii unor cetățeni, cari ar fi pute mai patrioți și mai capabili decât cei mai avuți, dar cari n’ar avea mijilocele materiale de a face asemene sacrificii. D. N. Ionescu a combătut și acestă propunere. Argumentele invocate se concentreza în căteva cuvinte. Daca și senatorii vor avea diurne, ei vor fi transformați în nișce vulgari funcționari votanți. Deci, după d. N. Ionescu, deputații — cari au diurne — sunt nișce vulgari funcționari votanți. Camera, amică cu orice preț a libertății disensiunilor, a îndurat cu răbdare și aceste cuvinte. D. prim-ministru a răspuns în câteva cuvinte, dovedind cât de dreptá, de logică și democratică e propunerea d’a se acorda și senatorilor să diurnă, cu care s’acopere cheltuielile ce fac, în capitală, în timpul cât iau parte la lucrările Senatului. Propunerea pentru revizuirea art. 77 a fost adoptată. Art. 105 dispune ca juriul este statornicit în tote materiile criminale și în delictele politice și de presă. Acest art. este în legătură cu art. 24; amândouă au de scop de a garanta și asigura libertatea presei. Trecutul în se a dovedit ca, cu tote disposițiunile acestor articole, fiarele au putut fi lovite prin arestarea preventivă a redactorilor lor, și ca un proces de daune civile intentat unui ziar, a putut să fie dus înaintea tribunalului, în loc de a fi dus înaintea juriului; aceste fapte au pus în evidență un lacună, din care ușor s’ar putea face uă armă uciătare pentru presă. Trebuia ca posibilitatea de controversă asupra art. 24 și 105 din Constituțiune să fie înlăturată și presa pusă la adăpostul oricarei atingeri, nedrepte sau neregulate. In acest scop s’a propus revizuirea art. 105. Disensiune lungă și chiar interesantă s’a făcut asupra acestei propuneri. D. N. Blaremberg a combătut revizuirea art. 105, temându-se ca nu cumva să se răpască presei chiar drepturile ce are asta-ji. Nelogică și straisă ni se pare acestă argumentare. Nelogică, pentru ca partita liberală, care propune revizuirea, a dovedit cât de călduros iubesce presa și cât de mult o respectă, votând— chiar la venirea-i la putere—un lege care opresce arestarea preventivă a ziariștilor. Straniă asemene e acesta bănuială, câci ea privesce numai pe aliații d’acum ai d-lui Blaremberg, care au fost, sunt și—fiind ca trecutul și presintele sunt scena viitorului—vor fi totdeauna adversari ai libertății presei. Ca au fost, trecutul o dovedesc e; cei doui diariști, care sunt acum în Cameră, și din care unul e tocmai raportorul proiectului de revizuire, mult au stat la temniță, supt guvernul conservator, pentru cât au combătut, ba și au fost mișelesce atacați de omenii poliției, chiar în casele lor. Ca conservatorii sunt vrășmași ai libertății presei, o dovedesc cu clihic discursul de ieri al d-lui Lahovari, care a susținut că garanția libertății presei e juridicțiunea juriului, uitând cnse arestarea preventivă, care este uă pedepsă anticipată și fără judecată, adică uă pedepsa, și ilegală și imorală. D. Lahovari a înțeles câ bănuelele d-lui Blaremberg numai pe d-sea și partiza d-sele o ținteai și a luat cuvântul spre a se apăra. Apologist interesat, d. Lahovari s’a descris pe d-sea și guvernul din care a făcut parte nu cum au fost, ci cum bine ar fi fost se fiă. D-sea a avut — mirabile dicta — și imprudința d’a face comparațiuni. Acesta i-a atras oă replică verde și meritată atât din partea d-lui ministru de interne, cât și din partea d-lui Fleva. In sfîrșit, majoritatea liberalii, încredetare în ideile iei și’n simțimentul de iubire ce țara are pentru presă, a admis revizuirea art. 105, sigură ca țara nu va voi restrângerea libertății presei. Revizuirea art. 118 și 121, care se ceruse printr’un amendament făcut în Senat, și care s’a cerut și în Cameră printr’un amendament suptscris de un mare immer de deputați, a fost admisă. Acesta propunere are de scop desființarea gardei naționale. Propunorii amendamentului arăta ca în urmă adoptării legii de armare generală, toți cetățenii, de la vârsta de 21 pene la 45 ani, făcând parte dintr’uă clasă a armării, garda națională nu mai are rațiune de a fi. Adevĕrul este ca de mulți ani garda națională nu mai servesce decât a străgăni pe cetățeni și a înregimenta voturile la alegere. îndată ce s’a votat și aplicat legea de armare, însemnătatea gardei a dispărut, și tóte silințele făcute de regimul liberal, de la 1877 péne astă ii, n’au reușit a o reaidica; din contra, ea devine tot mai neplăcută cetățenilor, cari fac parte și din altă clasă a armatei. In sfîrșit, s’a discutat și admis revizuirea art 131, care desființază consiliul de Stat. Cu votul asupra acestei cestiuni el a închieiat ședința de ieri. Disensiunea armeză și astăzi. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVASI . —------------------ Paris, 24 Ianuarie. — Miniștrii au conferit dupe amiază cu comisia însărcinată să studieze deosebitele propuneri privitore la membrii familielor cari au domnit în Francia. Au fost unanimi a respinge propunerea Floquet și generalele Billot, ca ministru de resbel, a declarat ca nu primesce a rădica fară motiv principilor familiei d’Orleans gradele ce au în armata franceză. Că nouă conferința va avea loc mâne. Bursa a fost mai bună aji, se speră câ uă înțelegere se va face între cabinet și Cameră. Constantinopole, 24 Ianuarie. — Nu este adevărat scomptul câ uă încăerare a avut loc între trupele turcești și Muntenegreni la un loc situat pe frontieră. Berlin, 24 ianuarie. — înmormântarea principelui Carol al Prusiei a fost celebrată cu mare pompă la două ore după amiadă în catedrala din Berlin, împăratul, împărătesa, membrii familiei regale a Prusiei, marele duce Nicolae al Rusiei, arhiducele Carol Ludvig al Austriei, ducele și ducesa de Edimburg și multe alte persone princiare erau față. Doctorul Kögel, păstor al curții, a pronunțat discursul funebru al principelui repausat. Minutul binecuventurii a fost anunțat de salvele a 36 tunuri și de 3 batalione de infanterie; împăratul Wilhelm a eșit adânc mișcat de la ceremonie. Berlin, 24 Ianuarie. — Marele duce Nicolae și făcut fertfă visită principelui de Bismark și mareșalului de Moltke. Cancelarul l-a înapoiat visita a fi după amiadă. Hamburg, 24 Ianuarie. — Vaporul „Bavaria“ care a sosit la Havre, a telegrafiat ca a căutat în locul unde a pezit vaporul „Cimbria“ și n’a dat de urmele nici unui viețuitor al acelei catastrofe. Patru remarquere trimise de la Cuxhafen s’au întors și declar asemenea câ n’au întâlnit nimic, nici lubțre nici vr’uă sfărămătură din „Cimbria. “ Viera, 24 Ianuarie. — Politische Corresponded anunță câ primirea d-lui de Giers de către împăratul hotărîtă pentru mâne. Ministrul rus a făcut iert să visită după amine fii comitelui Kalnoki, care ’l-a înapoiat’o îndată. Asta viéța se va da la ambasadorul Rusiei, un mare prânz în onorea d-lui de Griers. Invitații principelui Lobanoff sunt cornițele Kalnoki, d. de Kallay, cornițele Hoyos, principele Ouroussof, cornițele d’Osten-Sacken și personalul ambasadei. E probabil ca d. de Giers va sta trei cicle la Viena; întorcerea sea la Petersburg se va face prin Varșovia. Nasri bey, însărcinatul cu afaceri al ambasadei otomane, a făcut să visită d-lui de Giers după amiadă, dar nu la întâlnit, câci d. de Giers nu era acasă. UN ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî și oliciele poștale. LA PARIS, la Havas-Lafiite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — ANUL 1882 Politica esternă IX In Grecia, cel d’anteiu act al Camerei, unde “deputații Tesaliei și ai Epirului luară loc, a fost resturnarea ministerului. D. Comanduros a fost înlocuit de d. Tricupis, care s’a menținut până acum la putere, cu tote greutățile situațiunei financiare și deși afacerea de la Karali-Dervent, sfirșită în folosul Greciei, era să aducă un conflict cu Turcia. — In nordul Balkanilor, cel d’anteiü eveniment demn d’a fi luat în somn a fost votul Skupcineî care făcu rege pe principull Milan. Doruă clasă ministerială seriasa s’a produs mai îndată. Ministerul refusând d’a respunde unei interpelări privitóre la falimentul Uniunii generale, concesionară a drumurilor de fer sericesci, 51 membri din stânga au părăsit Camera, care nu s-a mai găsit în număr ca să delibereze și care a trebuit să fie prorogată. Alegerile care au trimis la postul lor cea mai mare parte din membrii oposițiunii au fost anulate, procedere ce a causat unarecare nemulțumire, pe care regele Milan, scăpat din încercarea făcută în contra vieții sale, va reuși desigur a o potoli. — In Bulgaria, oposițiunea n’a desarmat și agitațiunea a fost într’un timp așa de amenințătore, încât principele Alecsandru s’a dus la Petersburg să cera sfat și ajutor. Resultatul a fost scrisorea d-lui de Giers înșciințând pe Bulgari, prin intermediarul consulului general, ca nu mai trebuia se socotesca în ajutorul liberatorului lor, decá se puneau de partea minorității. Un nou minister, al cârui cap este generarele Sobolef, este acum la putere. In Asia nimic nu ne pute opri mult timp. — China a făcut un moment lumea să vorbesca de ea , atunci când a intervenit în Corea pentru a menține suzeranitatea iei, și acesta în urmă unei insurecțiuni. Ea a ajutat pe Japonia a obține oă reparațiune pentru omorul soldaților săi și insulta tăcută drapelului säu. Însă Fiului Cerului, care ține cu atât mai mult la suveranitatea sa cu cât vede cât scapă, î-a trecut prin gând s’o reclame în cât privesce Tonkinul și peninsula indochineză. Din fericire, pare că a renunțat și Anglo- Indianii, liniștiți ca și Francesii, o să potă să urmeze a esploata bogatele ținuturi ce le posedă. Anul, de altmintrelea, a fost fericit pentru India; conflictul care se pregătea în Birmania a fost înlăturat. Afganistanul a rămas liniștit; un detașament al armatei musulmane s-a dus să culegă puțină gloriă în contra armatei lui Arabi și guvernul centrale, urmând că politică înțeleptă, a redus tacsele asupra bumbacului și asupra sárii, și a introdus măsuri menite a favoriza decentralizarea și a face pe rasele indigene să participe la administrațiunea locală. Astfel se păstreză și se întinde un imens imperiu, care îmbogățeșce patria mamă. Putem crede ca acest învățământ n’a fost perdut pentru administratorii coloniei franceze din Cochinchina, a cârei desvoltare a fost mare în 1882 și care va trage un mare folos din siguranța ce acțiunea Franciei o va da Tonkinului. Despre Africa avem puțin de jos, câci am vorbit mai nainte de afacerile din Egipet. In Sud, Boerii urmază lupta lor în contra triburilor independinte, guvernul de la Cap a reușit a restabili pacea într’un mod provisoriu în Basutolandul, și, în acest moment chiar, trupele englese vor restabili pe Cettivayo pe tronul lui, cǎci presințarea a fost recunoscută ca un garanție de pace pentru coloniile americane. , DIN AFARA FRANCIA ziarul le Temps publică urmatorea relațiune oficialǎ : Consulul francez a presintat astăzi guvernului egiptean un protest în totă forma contra decretului Kedivului, care desființază controlul anglo francez. Protestul, după ce amintește relațiunile în care s’a instituit controlul, încheia cficând cu guvernul francez primesce pe acela al Kedivului ca responsabil pentru consecințele ce ar putea să resulte din valorea tratatelor. Daca am sta să judecăm după atitudinea consulului francez față cu Kedivul, este forte lămurit ca guvernul francez atribue demersul Kedivului numai presiunii engleze, căreia Kedivul a resistat pe cât a putut. Nu se crede cine ca acesta neînțelegere va provoca uă luptare între guvernul Franciei și al Redivului, dar este probabil ca relațiunele se vor mărgini la afacerile curiile. In Neue freie Presse găsim următorea telegramă din Triest cu data de 21 Ianuarie : Prin Görz se vorbesce cu cornitele Chambord a primit săptămâna trecută că depitațiune legitimistă. S’a renunțat la idei de a publica un manifest în ziua aniversar a morții lui Ludovic al XVI-lea. Când se comunică comitelui Chambord spirea de pre proclamațiunea principelui Jerome Napoleon, el ar fi fis: „Mă prind pe rești filelor mele câ nu voi mai putea devei rege al Franciei, dar actuala stare de lucruri nu ne va aduce nici oă locuire.“ I Görz se află acum că mulțime de Frances D. Rochefort publică în ziarul séu Intransigeantuă descriere a pumnalelor fabricate pentru alianța catolică. Lama este vîrâtă într’un toc pe care se află desinat portretul In Isus Hristos, astfel ca pumnalul pot fi purtat ca uă cruce, fară a atrag atențiunea nimului Se jice ca s’ai fabricat 200,000 bucăți de asemenea pumnale. GERMANIA Neue freie Presse ne spune în edițiunea sea de séri de la 22 Ianuarie, că relațiunile dintre Vatican , Prusia sunt, cu tote scrisorile schimbate între Papa și împăratul Wilhelm tot atât de încordate ca mai nainte D. de K Schlözer nu vine mai niciodată la audiențele de Jos ale cardinalului secretar de Stat. Negocierile stau pe loc. Afară de aceste, guvernul prusian voieste ca să fi depărtat de la Vatican și cardinalii Ledochowski, pentru ca să nu mi ptă intriga contra negocierilor; doi Papa nu se póte oțărî la una e acesta. ENGLITERA In Pester Lloyd găsim urmatore telegramă din Londra cu data de 2 Ianuarie: Intr’un meeting al administratorilor și dietații de navigațiune „Clyde“ care a s ținut ieri aici, se presinta că deputațiai compusă din firmele Lamb, Kerpeter fir Gray, Rankin și directorele Kuranda di Buda Pesta. Acestă deputațiune espuse metingului ca ar fi de dorit înființarea un case de comerciu de untéiul rang, care i primesca făina ungară. Directorele Kurand arăta într’un discurs stăruitor trebuința d’ acorda uă deosebită atențiune acestei rimure de comerciü ce se află într’uă deplina desvoltare. Administratorii făgăduiră a studia afacerea cu seriositate și se speră ca dorința deputațiunii va fi satisfăcută. RUSIA D. Katkoff urmeza mereu în ziarul său Moskowskija Wjedomosti, a-șî da ostenila si restabilesca nisce relațiuni amicale între Germania și Rusia. D-sea se încercă din nou a respinge cu greșită ideia ca este neînlăturabile un resbel între Germania și Rusia, și apoi, vorbind despre tratatul de Berlin, d-sea scrie urmǎtorele : Intrigele care vin din isoare neînsemnate se dau acum de ostenela a tulbura relațiunile nóstre cu Statul vecin, punând înainte tratatul de Berlin, care se pretinde ca ne-a FOSTA ROMANULUI 14 IANUARIUL SASTÍADORUL Modest, răbdător, resemnat, destul de îndrăsneț spre a călători singur dintr’un capăt până la cel lalt al Americei, ne-regretând nimic dintr’u viață mai bună, înzestrat cu uă tărie de suflet egală cu aceea a mușchilor sei cari nu mai osteneau, prea mândru spre a întinde mâna în nenorociri, destul de generos spre a o deschide în bogăție, fiind orecum mărginit și având numai acea inteligință comercială, eeé omul pe care întâmplarea rui’l scosese nainte prin singurătățile medicane. Acest tip este mai rar decât póte se-și închipuiască cineva prin cele două Americi. In momentul când ’l-am întâlnit, M. D. era în legături cu un casă francesă care dorise să profite de cunoscința sea practică despre afaceri. Mandatul său îl chema la târgul anual și renumit de la San Juan delos Lagos. Tot acesta era și drumul meu, și ne învoirăm se mergem împreună. Si pusem cnse uă condițiune : aceea ca M. D... să’și lase pentru hatârul meu obiceiurile și să calatorescá călare. Condițiunea fu primită cu multă plăcere, și, a doua zi după întălnirea nostră, plecarăm după ce ne filarăm (fiua bună de la caravană și otărîțî fiind a ne grăbi, spre a nu perde deschiderea târgului de la San Juan, însoțit de M. D..., revăzul Arispe, Hermosillo, Guyamos, unde mă imbarcam din nou. Salutam de departe, de pe puntea vasului „Balandre“ care ne transporta, costa Californiei, ea mi se arăta ca uă negureală albăstruie. In curând ajunserăm la Tepic și, de aci, străbăturăm în trei zile distanța până la Guadalajara, oraș renumit în tota republica pentru manufactured sele și pentru dibăcia copiilor sex de a mănui cuțitul ; apoi apucarăm peste câmpuri spre a ajunge la San Juan. Pe aceste noul caz de comunicațiune, scena se schimbă; în loc de acei rari, călători care apar la distanțe mari în mijlocul pustietăților, se văd nisce șiruri fâră sfârșit de catâri năpădind drumurile, care mari rădicând praful de pe drumuri în urma lor; salteadorî, pe jumătate învăluiți cu batistele lor de mătase, astepta prada care le a fost desemnată și schimbă cu călătoriî card sunt numai cu trupul nisce saluturi deuă curtenie neinteresată. Simți numaidecât cu viața circulă mai activă printre membrii împrăștiați ai acestui mar e corp care compune Republica , dar nisce pericole încă necunoscute te amenință. Iei și colea se ved cruci de morți; ți se povestesc prin oteluri istorii îngrozitore, și povestitorul, care te păndesce cu cada ochiului, se incerca să ghicesca, după atituuinea ce ai, déci trebue să te dea pe mâna bandiților al câror spion este; în fine tr’ebue să suferi ospitalitatea medsicană cu miseriile, cu murdăr’iile și ticăloșiile iei. Tóte aceste neajunsuri pe care le enumeram părură, ca se fic așa, a se grupa în giui’ul nostru în otelul la care trăsesem în fiua sosirii nostre în textul de la San Juan-de-los Lagos. Pe la cinci ore sera, după douăsprezece ore apropo petrecute călare și supt valurile unei ploi torențiale, găsit ăm, printr’un văl de negură, zidurile albe și acoperișurile roșiatice ale acestui otel isolat. D. M... apuca nainte spre a pregăti uă cină și un adăpost în acest nenorocit otel. Să spunem în trecut câteva cuvinte asupra formalităților de întroducere în otelurile din Mecsic. Cine va pătrunde fară nici văpedică în curtea cea mare pătrmată a otelului, în care da, în cazul de jos, camerele destinate pentru călători. Cea mai mar’e parte din vreme stăpânul otelului, care este absinte sau ocupat în fundul uinui grajd depărtat a regula pe uă hârtie murdară contabilitatea sea de fân, nici nu se găndesce măcar a respunde la cel cari îl chiamă. Noul sosit n’are atunci ceva mai bun de făcut decât a se preîmbla pi’in tóte camel’ile, ale câror uși sunt tóté deschise, și ia pe aceea care-î convine. Alegerea nu e anevoie de făcut, câci mobilar’ea e în tóte aceiași :uă bancă și uă masă de lemn, un pat, ece totul. Prețul de asemene nu variază; el este ficșat la un real (60 centime) pe zi. Ospele își ia apoi singur șeva de pe cal așteptând pe birtaș, care soseșce în fine și care, găsindu-l instalat, se supără precum câ n’a fost prevestit; după aceea tr’ebuie se te îngrijesci singur de hrana calului; apoi, trebuie să te găndesci la tine chiar și să cauți a cina. Aci te ascepta nouí decepțiuni, câci e de ajuns ca birtașul să fiă răa dispus sau să-i displacă purtarea d-tele și risci d’a nu întâmpina în tóte părțile de cât refusul’i, séu d’abia ți se da riscareva rămășițe. Aceste lucruri se petrec numai pe la otelurile de prin sate, unde nu este uă concurință tocmai mare, nu case și pe la orașe. Abia căpătasem cu multă ostenelálă cină mediocră, și două dată se făcu în curtea oțelului uă mișcare neobicinuită. Uă caretă mar’e, trasă de opt catâri, intrase în curte. Coșul ei era găurit făcut ciur și ratele pe jumătate sfărâmate päreau a fi servit de țintă la carabinele tâlharilor. Un cavaler, al cârui cal perdea șirpe de sânge venea naintea trăsurei. Un călător, apropo murind, fu scos cu multă ostenela din trăsură, care era bine închisă. Birtașul, amețit, se duse repede să primescă pe noii veniți. Find ea se înoptase, porțile oțelului fură închise cu un lanț de fer și putui afla de la cavalerul care însoțea trăsura causa acestei întristătóre enigme. Stăpânul său, călătorul care era pe marte și care fusese transportat într’una din camerile vecine, plecase de la Mecsic spre a se duce să stabilesca la San Juan că bancă de joc Cuferile trăsurei erau pline cu trei deci mii piaștri în aur și argint. La căteva leghe de otel, nisce hoți îi atacară, îl răniră și îi despuiară. După spusele povestitorului, jucătorii obicinuiți la banca ținută de stăpânul seă la Mecsic, informați fiind de scopul călătoriei lor, urmărise din otel în otel, din casă în casă, îi și-l dăduse pe mâna tâlharilor, carele luase totul. — Iți spun tote acestea adaose cavalerul, — dar te rog a păstra cel mai mare secret, câci putem fi loviți de uă nenorocire și mai mare, daca spirea despre jăfuirea nóstru ar ajunge pene la urechile justiției, intervenirea guvernatorului ne-ar ruina de tot. Acesta tema nu mă surprinse de loc. Într’atât de mare este groza ce inspiră justiția medsicană acelora pe cari ea are pretențiunea d’a-l protege. Promisei dér cavalerului ca voiu păstra secretul și el se duse spre a îngriji de stăpânul sed. D. D.., care asista la acastă întrevorbire, d’abia își mai putu stăpâni indignarea. Acesta era proba ce-mi dete D. D... despre necunoscința sea în materie de jurisprudință meicană. Acesta întâlnire de la oțel nu era decât nainte-mergetarea unor scene nu mai puțin tragice, în care se afla mai tărziu D. D..., și nu ca martor, ci ca actor nevoluntar. Orașul San-Juan-de-los-Lagos, unde ajunserăm după un drum de zece file, se află în fundul unui basm circular atât de adânc, încât de abia se văd de departe vârfurile celor două turle ale catedralei sale. Poporațiunea din San Juan nu este în realitate decât de câteva mii de suflete, dar în fiecare an, în luna lui Decembre, tîrgul care se face aci, tîrg vestit în totă republica, atrage aprope treizeci de mii străini, cari se instalezat cum pot. Cea mai mare parte din ei se așază pe înălțimele cari domină orașul, câci, în întru, prăvăliile, otelurile, baracele chiar, sunt închiriate cu un preț ne mai pomenit de mare pentru cincisprezece (Zile cât ține tîrgul. Urmarea în numărul viitor. Gabriel Ferry. ✓ é