Romanulu, septembrie 1883 (Anul 27)

1883-09-11

ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bani Dato­r­i­a »­UI • . ■ • 2 lei — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea diarulnl. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — 20 BANI ESEMPLARUL Buconi. Pentru ca comerciul nostru să se puate desvolta și propăși, trebuie să înlesnim cât se póte mai mult mij­­lacele de transport, făcând din por­turile și piețele nóstre nisce adevă­rate centruri comerciale. Pare însă ca în acestă privință tocmai din contra se lucrază. Prin tariful internațional sau direct se lovesce comerciul indigen și se desființază porturile nóstre, și î n spe­cial G­alații și Brăila. Cel care voiesce să-și transporte marfa în interiorul țarei, plăteșce, pe acelea­și linii, cu mult mai mult de­cât cel care ar trimite acestă marfă direct în Germania. De aci părăsirea comerciului Du­nării și desființarea porturilor nóstre. Nu mai vorbim de mulțimea co­misionarilor străini, cari se folosesc de aceste tarife, nu numai în paguba comisionarilor români, ci și chiar în aceea a porturilor și a căilor nóstre ferate. Din acastă causă nimeni nu pate să-și mai ducă cerealele la porturile Galați și Brăila; acesta explică de ce anul acesta comerciul cerealelor nu se mai face pe piețele și la por­turile nostre, ci pe piețele și în por­turile străine. Șapte din zece pâr­ți ale exportului se face prin Ungheni și Ițcani, or Hamburgul și Odesa s­au însărcinat cu aprovisionarea importului în lo­cul Galaților și Brăilei. Trebuie să ne gândim forte serios la acestă cestiune, în privința căreia camera de comerciu din Galați a a­­rătat ministerului tóte neajunsurile. Z­iarul Vocea Covurluiului, care se ocupă în mai multe numere de acestă cestiune, luând de basă cifrele ofi­ciale ale tarifelor și distanțele chilo­­metrice, constată folosele ce se aduc piețelor și porturilor străine față cu porturilor și piețele nostre. Ast­fel, de la Adjud la Stetin sunt 1795 chilometri și se plătesce 787 lei 50 bani vagonul de 10,000 chi­­lograme, adică 44 bani de chilo­­metru. De la Adjud însă la Galați sunt 135 chilometri și se plătesce 101 lei vagonul, ceea ce face 75 bani de ch­ilometru, ast­fel câ în direcțiunea Galaților se plătesce 31 bani mai mult pentru fie­care chilometru, a­­dică 70% mai mult. De la Bâr­lad la Stetin sunt 1,856 chilometri, și să plătescă 831 lei 25 bani vagonul, adică 45 bani de chi­lometru. De la Bărlad însă la Galați sunt 141 chilometre, și să plătescă 104 lei 60 bani, adică 74 bani de ch­ilo­­metru, prin urmare în direcțiunea Galaților să plătesce 29 bani mai mult de chilometru pe vagon, adică 5 la sută. De la Focșani la Stetin sunt 1,710 kilometri și să plătesce 815 lei 25 ani de vagon, adică 46 bani pe kilometru. De la Focșani însă la Galați sunt 29 khilometri, și să plătesce 97 lei 0 bani, adică 75 bani pe khilo­­metru, deci în direcțiunea Galaților o plătesce mai scump cu 29 sirum­­ani, adică 64 la sută. Prin urmare, tóte cerealele și pro­­usele țârei sunt încuragiate s’apuce pre porturile germane în loc s’a­­uce spre Brăila sau Galați, fiind­câ­t acestă direcțiune sunt lovite cu 0 și 70 la sută mai scump. Pentru import lovirea porturilor astre este și mai mare. Luând în termen de mijloc că­­r­tul de 5,000 ehilograme coloniale cu mărfuri și calculând după ta­­lfe și distanțe, âcă unde ajungem: De la Bacáu la Hamburg sunt 2,096 khilometri și se plătesce 552­­ lei jumătate vagon, adică 26 ~ bani de chilometru. De la Bacău însă la Galați sunt 193 chilometri, și se plătesc 1 98 lei 72 bani, adică 51 bani pe ch­ilome­­tru, prin urmare în direcțiunea Ga­laților se plătesc 1­24 bani de ch­ilo­metru mai mult, ceea ce este egal cu 93 g. De la Bărlad la Plamburg sunt 2,138 ch­ilometri, și se plătesce 600 lei 62 bani pe jumătate vagon, a­­dică 28 bani de chilometru. De la Bărlad la Galați sunt 141 chilometri și se plătesce 72 lei, a­­dică 51 bani pe chilometru, prin urmare, în direcțiunea Galaților, se plătesce 23 bani de chilometru mai mult, adică 82 g. De la Buzau la Hamburg sunt 2,038 chilometri, și se plătesce 606 lei uă jumătate de vagon, adică 29 bani pe chilometru. De la Buzaü­ense la Galați sunt 140 ch­ilometri și se plătesce 71 lei 60 bani, adecă 51 bani de chilometru, deci 21 de bani mai mult în direcțiunea Gala­­ților, adecă 70g. De la Bucuresci la Hamburg sunt 2,042 ch­ilometri, și să plătesce 646 lei 88 b. jumătate de vagon, adică 31 bani de chilometru. De la Bucuresci la Galați sunt 268 ch­ilometri, și se plătesce 137 lei, adecă 51 de bani de chilometru; prin urmare, în direcțiunea Galați­lor, se plătesce mai mult 19 bani de chilometru, adică 62g. De unde lămurit se vede—adaugă­­ fiarul gălățean, după ce face acastă comparațiune cu cifre culese după tabelele oficiale — ca și pentru im­­portațiune porturile nóstre sunt is­­bite cu 62 până la 93g în favorea porturilor străine, înțelegem ca pe drumurile nóstre de fer să transportăm cât se pate mai mult și să nu alimentăm în pa­guba lor navigațiunea streină; nu înțelegem însă ca transportul în în­­trul țarei, ca transportul la porturile și piețele nostre să fie făcut în folo­sul porturilor și piețelor streine. Interesul nostru cel mai mare este să înlesnim transporturile pentru ca să deschidem comercialui nostru cât se pate mai multe debușeuri. Cu tariful direct este cu totul din contra : perdem porturile, perdem co­­mercial pe Dunăre. Nedreptate se face prin urmare porturilor nostre și tutor puntelor de comunicațiune cu fruntariile țârei. Póte se fim greșiți și d’aceia pu­nem cestiunea în desbaterea publică, mărturind ca nu ’nțielegem duce ta­rife p’acelea­și linii, precum nu ’n­­țielegem dreptatea cu duce măsuri. Rămâne a sa cunosce resultatul a 15 colegiuri. Scomptul demisiunii ministrului de resbel este inventat. Nici uă schimbare în Cabinet nu se va face înainte de întorcerea Re­gelui. Agram, 21 Septembre.­­ Em­ 600 de țerani se întruniră la Farkasserae și ata­cară un mic detașament de soldați din landwehr, cari fuseseră trimiși spre a-l îm­prăștia. Soldații traseră focuri asupra țăra­nilor, omorînd vr’uă dece și rănind un mare număr, după soldați fură greu­ răniți. 10 22 SERVICIUL TELEGRAFIC AJU­RGENȚIEI HAVAS Berlin, 21 Septembre. — ziațele ger­mane consideră crisa politică, ce a provo­­cat în Bulgaria uă schimbare de minister, ca uă comedie în care Rusia va fi înșelată de principele Alecsandru. Paris, 21 Septembre. — Uă depeșă din Belgrad anunță câ ’n urma alegerilor fa­vorabile partitei ruseșci, cabinetul Priocenar și-a dat demisiunea și câ posițiunea regelui Milan e considerată ea forte grea. Hamburg, 21 Septembre. — împăratul Wilhelm, regii Sad­oniei și Serbiei, princi­pele moștenitor al Germaniei și principesa soția sea, principele de Galles, ducele și ducesa de Connaught și alte personaje prin­ciare s-au dus de diminață la câmpul de manevre; împăratul, însoțit de ospeții sei, a trecut în revizie al 11-lea corp de ar­mată. In timpul defileului ce a urmat re­­visiunea, unii din principi s’au pus în ca­pul regimentelor lor. La ora 1 împăratul și suita sea s’a întors la Hamburg. Belgrad, 21 Septembre. — Din cele 128 alegeri pentru Scupernă, se cunosc acum 113 resultate, cari să împart în 61 radicali (partita Ristici), 34 progresișt­­iéti guver­namentali, 11 liberali și 7 de nuanțe ne­­- definite, dar cari vor intra probabil în par­tita Ristici, a spre-cjece judecători la tribunalele de ăntâia instanță, nuoă avocați gene­rali, șese substituți de procurori ge­nerali, nuuă procurori ai Republicei și cinci suptstituți ai procurorului Republicei. "n Citim în' le Temps de la 19 Sep­tembre : Se va vedea mai la vale cu generalele Brouet, care comanda armata franceză la Hanoi, a părăsit Tonkinul. Ar fi prematur de a formula uă opiniune asupra acestui in­­cidinte cel puțin îndestul de ciudat. Gu­vernul a cerut explicari pe cari este bine a se aștepta mai nainte d’a se pronunța. Cu tote aceste nu stim cum se stăruim mai mult asupra acestui punt, câ decâ lipsa de armonie între diversele autorități che­mate a și da concursul la uă întreprindere óre­care este cu totul de regretat, pute a­­vea urmările cele mai grave când este vorba de un espedițiune în care neîndestu­­larea puterilor anga­jate nu póte să gă­­si ;că uă compensație relativă de­cât numai în intima lor înțelegere. GERMANIA Corespondința provincială, vorbind despre agitațiunea partitei progresiste în contra legii privitore la socialist­, dice câ nu mai încape nici uă îndoială ca guvernul nu va îngădui nici uă dată desființarea acestei legi. Restabilirea agitațiunii pe față a ce­lor fără avere în contra proprietarilor ar putea să aibă nisce resultate politice din­­­ cele mai periculose. . Pe când cea mai mare parte din­­ fiare cred ca întrevederea între împăratul Ger­maniei și acel al Rusiei se va face pe la începutul lui Octombre în Stettin, în mo­­mmentul când va fi acolo de față și princi­ple moștenitor, Norddeutsche Allgemeine Zeitung observă ca prin cercurile cele fluVi_—bine informate nu se scie nimic despre acesta. Și Vossische Zeitung se în­­doiesce despre acest fapt, de vreme ce Țarul se va intorce în Rusia pe la sf­îrșitul săptămânei. Cu privire la călătoria lui Gladstone la Copenhaga, Kreuzzeitung observă ca mai cu semn în Constantinopole­amenii de stat turci vor fi nevoiți să nu por da din vedere tote urmările care decurg dintr’oă apro­piere între Rusia și Enghitera în privința cestiunii Oriuntelui. AUSTRO-UNGARIA DUMINECA, 11 SEPTEMBRE 1883 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE! In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea chiarului și oficiele poștal. LA PARIS, la Havas-Laffire et C­ine, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — ENGLITERA Pall Mall Gazette discută într’un articol inspirat din izvor oficial, că­lătoria lui Gladstone la Copenhaga și scrie: Chiar dacă întâlnirea din acel oraș ar fi fost d’uă natură cu totul politică, după cum a fost de natură cu totul privată, urmările deduse din acest fapt de câtre opo­­sițiune în contra Germaniei și a Aus­triei tot nu ar fi adevărate. Atitudi­nea amicală pe care Englitera o are față cu Rusia și care provine mai mult dintr’oă potolire a simțimin­­telor de ură și de neîncredere de­cât dintr’oă apropiere positivă, nu do­­vedesce câtuși de puțin ca Englitera a devenit dușmană Germaniei. Idea ca Rusia caută în Englitera un a­­liat în contra Germaniei, e mai ri­­diculă de­cât idea ca Rusia umblă după alianța Franciei. Dacă énse, în contra tuturor probabilităților, Ru­sia și Germania ar începe un res­bel, de sigur ca Englitera nu va sări în ajutorul acestei din urmă țeri în contra celei d’ăntâi; numai, un ast­fel de resboi nu e atât de necesar precum îl cred unii. E uă grea sar­cină aceia d’a împedeca să isbucască tulburari în peninsula balcanică, dar acesta se pote face de omenii de stat germani și ruși. Sarcina va fi înlesnită prin faptul ca Englitera va trăi în armonie cu Rusia atât în Eu­ropa cât și în Asia. SERBIA Pester Lloyd din 18 Septembre află din Belgrad urmatorele : Ministrul reședințe al Rusiei Persiani, întovărășit de secretarul său a întreprins de curând oă mulțime de partite de vănâ­­tare mai cu semn în districtul Smederov. In realitate, d. Persiani a făcut agitațiune în vederea alegerilor în favorea oposițiunii și a prevestit căderea guvernului pentru 12 Octombre stil vechi. DIN AFARA FRANCIA Se telegrafiază din Paris câtre Neue freie Presse . Marchizul Tseng a avut de curând să întrevedere cu Jules Ferry, la care a asis­tat și Waddington S’a discutat un memo­randum lucrat de Challemel-Lacour, pe care marchizul Tseng l’a adoptat ad refe­rendum. Vor mai fi și alte întrevederi. Im­­presiunea generală e ca lucrurile se vor aplana într’un mod amical. Ferry pleca în Iura pentru a întălni pe președintele Republicei Grevy, și nu se va întorce de­cât peste duce­­file. Călătoria generarului Bouet la Honkong nu va întrerupe opera­țiunile militare; comanda interimară a luat-o colonelul Bichot. Trupele auc­iliare din A­­frica sunt gata de plecare. Neînțelegerea dintre autoritățile civile și militare din Tonking continuă. In luna Mai se cre­dea ca cu puțini soldați pavilionele ne­gre vor putea fi învinse și ajutorele pe care Camera le acordase, fură considerate ca îndestulătore. După mortea lui Riviere s’a văd­ut greșala. Comisarul civil Harmand avea puteri depline, așa în­cât generalele Bouet trebuia să se înțelegă mai inte­ cu densul, pe când amiralul Courbet era in­­dependinte. Acesta stare de lucruri a dat­­ naștere la neînțelegeri , de aceea trebuie ca comanda să fie întrunită într’o­ singură mână și e probabil ca Courbet va fi nu­mit comandante-șef. Estrema stângă agiteza pentru convoca­rea Camerelor. Citim în Fremdenblatt: Adunarea generală a presei catolice și monarhice din departamente s’a ținut Du­mineca trecută în Paris. Despre manifestul, pe care trebuia să-l redacteze congresul, nu se aude nimic ; pe de altă parte­­ fia­rele dau la lumină ordinea «filei care a fost stabilită de comitet și adoptată în mod de­finitiv. Printr’ensa se arāta necesitatea d’a se apăra și 'u viitor tronul și altarul și d’a se întări printr’uă grupare a puterilor ca­tolice și monarhice și recunosce pe com­i­tele de Paris succesor al comitelui de Chambord. Se spune, afară de acesta, ea s’a otărît d’a se menține neschimbate și de acum nainte organele partitei, ceea ce pute va fi mai greu de realisat față cu disolve­­rea comitetelor regaliste, de cât și-a în­­chipuit-o adunarea în entusiasmul iei. Diarul regalist Clairon, care are specia­litatea spirilor de sensațiune, povesteste câ unul din corespondenții sei ar fi vorbit cu un generare rus și câ acesta ar fi precis un apropiat resbel al Rusiei. Generarele adaose­­nse ca ar preferi decâ Rusia ar mai aștepta încă căt­va timp. Comentând articolele din Norddeutsche Allgemeine Zeitung și din Times, John Le­­moinne declară în Journal des Débats câ Francia nu se așteptă la simpatii din par­tea Germaniei, de vreme ce n’are nici un drept a pretinde un asemene lucru; întru cât privesce pe Englitera énsé, Francia nu se va lăsa se fie înșelată prin manifesta­­țiuni măgulitare, cari sunt­­ filnic desmin­­țite prin acte de rea voință, ba chiar de dușmănie. Journal officiel publică un decret care constitue a doua aplicațiune a legii asupra magistraturei. După­zeci și unu președinți de secții și șapte­­­zecț i și cinci consilieri de la diferite curți de apel, duci avocați generali, opt președinți, diuci vice-președinți și­­ zece judecători de tribunale de ăn­­tâia instanță sunt admiși la dreptu­rile lor de retragere. Din dună-deci și unu u­oi președinți de secții, cinci erau avocați generali ; cei­l­alți fă­­ceau deja parte din judecătorii de ședințe. S’au mai numit opt consilieri la curtea d’apel din Paris, șase­zeci și șapte consilieri la curțile d’apel din provincii, duci­spre­zece preșe­dinți, dupi vice-președinți și patru­o­iarul Le Temps primesce urmă­­torea depeșă de la corespondintele său din Viena, cu data de 18 Sep­tembre . Călătoria d-lui Gladstone la Copenhaga și primirea care îi a fost făcută au fost forte mult observate la Viena. Scirile de la confiniele militare sunt atât de încurcate, sunt atâtea desmințiri și atât de puține seh­ițe positive, în­cât este forte cu greu a sé sei adevărata stare a lucru­rilor. Neue freie Presse scrie urmatorele în privința afacerilor din Galiția: In cluburile polone din Landtagul Ga­­liției, se țin desbateri în momentul de față în scopul de a resolve cestiunea ruténá. Unii au voit să adopte o­ resoluțiune în virtutea căreia guvernul trebuia să fie ru­gat să ia măsuri pentru ca funcționarii din Galiția orientală se învețe limba ruténa. Acesta părere însă n’a fost admisă câci s’ar fi recunoscut ast­fel în mod oficial ca cererile Rutenilor sunt îndreptățite. Același­­ fiat află din nișce sorginți ofi­ciale ca mișcarea revoluționară a început a scădea în Croația, ér ca din Dalmația vin soiii despre uă mare agitațiune slavă. In mai multe localități din districtul Spa­­lato s’au publicat proclamațiuni care în­demnă pe popor să se unesca cu frații croați cari s’au resculat. Partizanii parti­tei Starcevici care călătoresc în momentul de față prin Dalmația, provoca uă agita­țiune din cele mai active. In Mascara s’au făcut din nou demonstrațiuni și e­femere și să vor produce tulburari cu pensiunea alegerilor comunale, care să vor face peste scurt timp. In adunarea șefilor de partită croați, care s’a ținut de curând în Serze pe insula Brazza, au fost de față mai bine do­uă sută de persone. Adunarea a­otărît să lucreze la întemeiarea unei mari Croații in­dependință, care să cuprindă Croația pro­­priu -zisă, Slavonia, Dalmația, Boemia și Brzegovina. In același timp și în Agram se cere încorporarea Dalmației cu regatul croat. BULGARIA ț­iarul Le Temps de la 19 Sep­tembre scrie urmatorele : Ori ce ar trebui să se credă despre ati­tudinea espectantă a cabinetelor din Viena și Berlin, este cu neputință de a nu recu­nosce ca situațiunea interiora a Bulgariei nu este încă definită lămurit, partidele își dispută puterea ca un mare înverșunare și, deci con­servatorii au încercat uă înfrângere, gra­ție presiunei la Sofia a trimisului guvernu­lui rus, au putut să constate, în­­ zilele din urmă, câ au chiar simpatiile suveranului. Oă scrie primită din Berlin de câ­tre diarele englese confirmă câ s’au urmat negocieri între Germania și Austria în privința afacerilor bulgare. Se iulie ca și alți diplomați străini au luat parte la aceste negocieri. Părerea a fost că purtarea Rusiei nu constitue oă călcare a tratatului din Berlin, în cazul énsé când Porta ar fi protestat în contra purtării arbi­trare a represintanților ruși, Austria, Germania, și Italia ar fi fost dispuse se sprijine un asemene protest. Citim în Neue freie Presse de la 20 Septembre .■ In ședința de astă­zi a Sobraniei au fost prestați toți deputații, afară de președin­tele Simeon. S’a citit răspunsul la discur­sul tronului. Pasagiul privitor la convențiu­­nea drumurilor de fer sună ast­fel : „So­­brania va lua în discusiune convențiunea anunțată de înălțimea Vostra și va lua o­­otărîre care va dovedi respectul ce are Bulgaria față cu indatoririle sale interna­ționale.“ Adunarea națională cere afară de acesta în adresa iei, după dorința unanimă a națiunii, restabilirea constituțiunii, pen­tru a se asigura în mod trainic progresul și neatârnarea țarei. Acest din urmă pasa­­giu a fost salutat cu aclamuri. Adresa citită de Grecow a fost primită cu aclamuri și semnată de toți deputații, afară de Sobolew. Camera s’a îndreptat apoi spre palat, unde principele a primit adresa emoțional, și a declarat ca el va lua cât se va putea mai curând acea otărîre care e așteptată de intrega națiune. MUNTENEGRU In urma arangjamentului interve­nit direct între Pórto și principele de Muntenegru, în timpul șederii principelui la Constantinopole, s-a numit uă nouă comisiune pentru de­limitarea fruntariilor între cele duuă țeri. Acest arangjament modifică, în valea Limului, delimitarea care fu­sese prevădută de tratatul din Berlin, care în acastă privință zice urmato­rele : „Satele creștine situate în va­lea Limului și administrate acum de guvernul muntenegrean vor fi lăsate acestuia.“ Vor fi lăsate Turciei, sa­tele locuite fie de musulmani, fie de creștini, cari n’au fost penă acum ocupate de Muntenegreni, de­și nu­mele acestor sate figurază în tratatul din Berlin. Sunt esceptate din acastă otărîre cele duóe punte Liskomieze și Mokvietz, cari vor aparține Munte­­negrului. Se crede ca delimitarea fruntarii­lor care are să fie întreprinsă de noua comisiune va da un bun re­­sultat. RUMELIA ORIENTALA Citim în Fremdenblatt de la 20 Septembre . Ni se scrie din Philipopoli ca guverna­­torele general al Rumeliei Orientale, princi­pele Vogorides, n’a primit cererea genera­rului Soboleff d’a lăsa trupe bulgare să trecă pe teritoriul provinciei pentru a urmări nisce haiduci; principele a retușat acesta cerere în urma ordinului espres al Porței. Clasa ănteia a milițienilor, în număr de 7,800 omeni, a fost chemată supt arme pen­tru cinci­spre­zece­­ Zile spre a face manevre. OLANDA L’Indépendance helge primesce ur­­mătorea depeșă din la Haye, cu data de 17 Septembre : Astă­zi s’a făcut u­ manifestație de so­cialiști, după deschiderea solemnă a sesiu­nii Camerelor. Socialiștii se întruniseră la acesta manifestație în favorea votului uni­versal. In timpul ceremoniei deschiderii Camerelor, ei au­ urmat drumul pe unde mergea cortegiul regal, răspândind afișe pa care erau scrise cuvintele : „Sufragiul uni­versal.“ Poliția a luat măsuri extra­ordinare pen­tru a împedica ca ordinea să nu fie tul­burată. CHINA Se anunță din Hong-Kong Țiaru­­lui Standard, cu data de 16 Sep­tembre . Situațiunea Cantonului nu s’a schimbat. Numărul canonierelor Chinese, cari start în fața concesiunii europene s’a urcat la șapte. Ele au fost lipite pe­­ ziduri placarde. In aceste placarde să amenință cu distrugerea tutor proprietăților Europenilor, decá gu­vernul chinei consimte a plăti uă despă­gubire pentru stricăciunile făcute cu oca­­siunea turburarii din urmă. CALĂTORIA D-LUI GLADSTONE Citim în Die Presse din 18 Sep­tembre . Călătoria d-lui Gladstone la Copenhaga a pricinuit, după cum trebuia să ne aș­teptăm, un mare sensațiune în Francia și a dat ocasiune la nenumărate conjecturi, care de care mai îndrăsnețe. Ast­fel­­ fiarul de obicei atât de moderat Le Temps, pune în legătură presența d-lui Gladstone în Co­penhaga cu atacurile­­ fiarul­ui Times în con­tra Germaniei și cu replica plină de pro­vocare a Gazetei Germaniei de Nord. In a­­semene împregiurari, vizita primului minis­tru englez ar avea un mare însemnătate. Le Temps amintesce cu acesta ocasiune scomptele despre crearea unei alianțe a Turciei, Greciei, Muntenegrului, a Statelor balcanice și a regatelor scandinave supt di­recțiunea Rusiei și <fice . Pericolul pentru alianța austro-germană va fi cu mult mai mare, când Englitera va da sprijinul iei grupării de care vorbim mai sus. Prin că­lătoria d-lui Gladstone, întrunirea de fami­lie din Copenhaga dobăndeșce un caracter cu totul politic. Citim în l’Indépendance beige de la 19 Septembre : Primul ministru al reginei Victoria, so­sind ieri la Copenhaga, a fost invitat la masă de suveranii întruniți în acel moment la castelul Fredensborg. Ducerile și veni­rile personagielor politice nu se mai curmă la reședința de vară a regelui Christian. In momentul în care d. Gladstone sosea la Copenhaga, ambasadorele Rusiei la Lon­dra, d. de Mohrenheim, părăsea Dane-

Next