Romanulu, septembrie 1883 (Anul 27)
1883-09-11
ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bani Datoria »UI • . ■ • 2 lei — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea diarulnl. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — 20 BANI ESEMPLARUL Buconi. Pentru ca comerciul nostru să se puate desvolta și propăși, trebuie să înlesnim cât se póte mai mult mijlacele de transport, făcând din porturile și piețele nóstre nisce adevărate centruri comerciale. Pare însă ca în acestă privință tocmai din contra se lucrază. Prin tariful internațional sau direct se lovesce comerciul indigen și se desființază porturile nóstre, și î n special Galații și Brăila. Cel care voiesce să-și transporte marfa în interiorul țarei, plăteșce, pe aceleași linii, cu mult mai mult decât cel care ar trimite acestă marfă direct în Germania. De aci părăsirea comerciului Dunării și desființarea porturilor nóstre. Nu mai vorbim de mulțimea comisionarilor străini, cari se folosesc de aceste tarife, nu numai în paguba comisionarilor români, ci și chiar în aceea a porturilor și a căilor nóstre ferate. Din acastă causă nimeni nu pate să-și mai ducă cerealele la porturile Galați și Brăila; acesta explică de ce anul acesta comerciul cerealelor nu se mai face pe piețele și la porturile nostre, ci pe piețele și în porturile străine. Șapte din zece pârți ale exportului se face prin Ungheni și Ițcani, or Hamburgul și Odesa sau însărcinat cu aprovisionarea importului în locul Galaților și Brăilei. Trebuie să ne gândim forte serios la acestă cestiune, în privința căreia camera de comerciu din Galați a arătat ministerului tóte neajunsurile. Ziarul Vocea Covurluiului, care se ocupă în mai multe numere de acestă cestiune, luând de basă cifrele oficiale ale tarifelor și distanțele chilometrice, constată folosele ce se aduc piețelor și porturilor străine față cu porturilor și piețele nostre. Astfel, de la Adjud la Stetin sunt 1795 chilometri și se plătesce 787 lei 50 bani vagonul de 10,000 chilograme, adică 44 bani de chilometru. De la Adjud însă la Galați sunt 135 chilometri și se plătesce 101 lei vagonul, ceea ce face 75 bani de chilometru, astfel câ în direcțiunea Galaților se plătesce 31 bani mai mult pentru fiecare chilometru, adică 70% mai mult. De la Bârlad la Stetin sunt 1,856 chilometri, și să plătescă 831 lei 25 bani vagonul, adică 45 bani de chilometru. De la Bărlad însă la Galați sunt 141 chilometre, și să plătescă 104 lei 60 bani, adică 74 bani de chilometru, prin urmare în direcțiunea Galaților să plătesce 29 bani mai mult de chilometru pe vagon, adică 5 la sută. De la Focșani la Stetin sunt 1,710 kilometri și să plătesce 815 lei 25 ani de vagon, adică 46 bani pe kilometru. De la Focșani însă la Galați sunt 29 khilometri, și să plătesce 97 lei 0 bani, adică 75 bani pe khilometru, deci în direcțiunea Galaților o plătesce mai scump cu 29 sirumani, adică 64 la sută. Prin urmare, tóte cerealele și prousele țârei sunt încuragiate s’apuce pre porturile germane în loc s’auce spre Brăila sau Galați, fiindcât acestă direcțiune sunt lovite cu 0 și 70 la sută mai scump. Pentru import lovirea porturilor astre este și mai mare. Luând în termen de mijloc cărtul de 5,000 ehilograme coloniale cu mărfuri și calculând după talfe și distanțe, âcă unde ajungem: De la Bacáu la Hamburg sunt 2,096 khilometri și se plătesce 552 lei jumătate vagon, adică 26 ~ bani de chilometru. De la Bacău însă la Galați sunt 193 chilometri, și se plătesc 1 98 lei 72 bani, adică 51 bani pe chilometru, prin urmare în direcțiunea Galaților se plătesc 124 bani de chilometru mai mult, ceea ce este egal cu 93 g. De la Bărlad la Plamburg sunt 2,138 chilometri, și se plătesce 600 lei 62 bani pe jumătate vagon, adică 28 bani de chilometru. De la Bărlad la Galați sunt 141 chilometri și se plătesce 72 lei, adică 51 bani pe chilometru, prin urmare, în direcțiunea Galaților, se plătesce 23 bani de chilometru mai mult, adică 82 g. De la Buzau la Hamburg sunt 2,038 chilometri, și se plătesce 606 lei uă jumătate de vagon, adică 29 bani pe chilometru. De la Buzaüense la Galați sunt 140 chilometri și se plătesce 71 lei 60 bani, adecă 51 bani de chilometru, deci 21 de bani mai mult în direcțiunea Galaților, adecă 70g. De la Bucuresci la Hamburg sunt 2,042 chilometri, și să plătesce 646 lei 88 b. jumătate de vagon, adică 31 bani de chilometru. De la Bucuresci la Galați sunt 268 chilometri, și se plătesce 137 lei, adecă 51 de bani de chilometru; prin urmare, în direcțiunea Galaților, se plătesce mai mult 19 bani de chilometru, adică 62g. De unde lămurit se vede—adaugă fiarul gălățean, după ce face acastă comparațiune cu cifre culese după tabelele oficiale — ca și pentru importațiune porturile nóstre sunt isbite cu 62 până la 93g în favorea porturilor străine, înțelegem ca pe drumurile nóstre de fer să transportăm cât se pate mai mult și să nu alimentăm în paguba lor navigațiunea streină; nu înțelegem însă ca transportul în întrul țarei, ca transportul la porturile și piețele nostre să fie făcut în folosul porturilor și piețelor streine. Interesul nostru cel mai mare este să înlesnim transporturile pentru ca să deschidem comercialui nostru cât se pate mai multe debușeuri. Cu tariful direct este cu totul din contra : perdem porturile, perdem comercial pe Dunăre. Nedreptate se face prin urmare porturilor nostre și tutor puntelor de comunicațiune cu fruntariile țârei. Póte se fim greșiți și d’aceia punem cestiunea în desbaterea publică, mărturind ca nu ’nțielegem duce tarife p’aceleași linii, precum nu ’nțielegem dreptatea cu duce măsuri. Rămâne a sa cunosce resultatul a 15 colegiuri. Scomptul demisiunii ministrului de resbel este inventat. Nici uă schimbare în Cabinet nu se va face înainte de întorcerea Regelui. Agram, 21 Septembre. Em 600 de țerani se întruniră la Farkasserae și atacară un mic detașament de soldați din landwehr, cari fuseseră trimiși spre a-l împrăștia. Soldații traseră focuri asupra țăranilor, omorînd vr’uă dece și rănind un mare număr, după soldați fură greu răniți. 10 22 SERVICIUL TELEGRAFIC AJURGENȚIEI HAVAS Berlin, 21 Septembre. — ziațele germane consideră crisa politică, ce a provocat în Bulgaria uă schimbare de minister, ca uă comedie în care Rusia va fi înșelată de principele Alecsandru. Paris, 21 Septembre. — Uă depeșă din Belgrad anunță câ ’n urma alegerilor favorabile partitei ruseșci, cabinetul Priocenar și-a dat demisiunea și câ posițiunea regelui Milan e considerată ea forte grea. Hamburg, 21 Septembre. — împăratul Wilhelm, regii Sadoniei și Serbiei, principele moștenitor al Germaniei și principesa soția sea, principele de Galles, ducele și ducesa de Connaught și alte personaje princiare s-au dus de diminață la câmpul de manevre; împăratul, însoțit de ospeții sei, a trecut în revizie al 11-lea corp de armată. In timpul defileului ce a urmat revisiunea, unii din principi s’au pus în capul regimentelor lor. La ora 1 împăratul și suita sea s’a întors la Hamburg. Belgrad, 21 Septembre. — Din cele 128 alegeri pentru Scupernă, se cunosc acum 113 resultate, cari să împart în 61 radicali (partita Ristici), 34 progresiștiéti guvernamentali, 11 liberali și 7 de nuanțe ne- definite, dar cari vor intra probabil în partita Ristici, a spre-cjece judecători la tribunalele de ăntâia instanță, nuoă avocați generali, șese substituți de procurori generali, nuuă procurori ai Republicei și cinci suptstituți ai procurorului Republicei. "n Citim în' le Temps de la 19 Septembre : Se va vedea mai la vale cu generalele Brouet, care comanda armata franceză la Hanoi, a părăsit Tonkinul. Ar fi prematur de a formula uă opiniune asupra acestui incidinte cel puțin îndestul de ciudat. Guvernul a cerut explicari pe cari este bine a se aștepta mai nainte d’a se pronunța. Cu tote aceste nu stim cum se stăruim mai mult asupra acestui punt, câ decâ lipsa de armonie între diversele autorități chemate a și da concursul la uă întreprindere órecare este cu totul de regretat, pute avea urmările cele mai grave când este vorba de un espedițiune în care neîndestularea puterilor angajate nu póte să găsi ;că uă compensație relativă decât numai în intima lor înțelegere. GERMANIA Corespondința provincială, vorbind despre agitațiunea partitei progresiste în contra legii privitore la socialist, dice câ nu mai încape nici uă îndoială ca guvernul nu va îngădui nici uă dată desființarea acestei legi. Restabilirea agitațiunii pe față a celor fără avere în contra proprietarilor ar putea să aibă nisce resultate politice din cele mai periculose. . Pe când cea mai mare parte din fiare cred ca întrevederea între împăratul Germaniei și acel al Rusiei se va face pe la începutul lui Octombre în Stettin, în mommentul când va fi acolo de față și principle moștenitor, Norddeutsche Allgemeine Zeitung observă ca prin cercurile cele fluVi_—bine informate nu se scie nimic despre acesta. Și Vossische Zeitung se îndoiesce despre acest fapt, de vreme ce Țarul se va intorce în Rusia pe la sfîrșitul săptămânei. Cu privire la călătoria lui Gladstone la Copenhaga, Kreuzzeitung observă ca mai cu semn în Constantinopoleamenii de stat turci vor fi nevoiți să nu por da din vedere tote urmările care decurg dintr’oă apropiere între Rusia și Enghitera în privința cestiunii Oriuntelui. AUSTRO-UNGARIA DUMINECA, 11 SEPTEMBRE 1883 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE! In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea chiarului și oficiele poștal. LA PARIS, la Havas-Laffire et Cine, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — ENGLITERA Pall Mall Gazette discută într’un articol inspirat din izvor oficial, călătoria lui Gladstone la Copenhaga și scrie: Chiar dacă întâlnirea din acel oraș ar fi fost d’uă natură cu totul politică, după cum a fost de natură cu totul privată, urmările deduse din acest fapt de câtre oposițiune în contra Germaniei și a Austriei tot nu ar fi adevărate. Atitudinea amicală pe care Englitera o are față cu Rusia și care provine mai mult dintr’oă potolire a simțimintelor de ură și de neîncredere decât dintr’oă apropiere positivă, nu dovedesce câtuși de puțin ca Englitera a devenit dușmană Germaniei. Idea ca Rusia caută în Englitera un aliat în contra Germaniei, e mai ridiculă decât idea ca Rusia umblă după alianța Franciei. Dacă énse, în contra tuturor probabilităților, Rusia și Germania ar începe un resbel, de sigur ca Englitera nu va sări în ajutorul acestei din urmă țeri în contra celei d’ăntâi; numai, un astfel de resboi nu e atât de necesar precum îl cred unii. E uă grea sarcină aceia d’a împedeca să isbucască tulburari în peninsula balcanică, dar acesta se pote face de omenii de stat germani și ruși. Sarcina va fi înlesnită prin faptul ca Englitera va trăi în armonie cu Rusia atât în Europa cât și în Asia. SERBIA Pester Lloyd din 18 Septembre află din Belgrad urmatorele : Ministrul reședințe al Rusiei Persiani, întovărășit de secretarul său a întreprins de curând oă mulțime de partite de vănâtare mai cu semn în districtul Smederov. In realitate, d. Persiani a făcut agitațiune în vederea alegerilor în favorea oposițiunii și a prevestit căderea guvernului pentru 12 Octombre stil vechi. DIN AFARA FRANCIA Se telegrafiază din Paris câtre Neue freie Presse . Marchizul Tseng a avut de curând să întrevedere cu Jules Ferry, la care a asistat și Waddington S’a discutat un memorandum lucrat de Challemel-Lacour, pe care marchizul Tseng l’a adoptat ad referendum. Vor mai fi și alte întrevederi. Impresiunea generală e ca lucrurile se vor aplana într’un mod amical. Ferry pleca în Iura pentru a întălni pe președintele Republicei Grevy, și nu se va întorce decât peste ducefile. Călătoria generarului Bouet la Honkong nu va întrerupe operațiunile militare; comanda interimară a luat-o colonelul Bichot. Trupele auciliare din Africa sunt gata de plecare. Neînțelegerea dintre autoritățile civile și militare din Tonking continuă. In luna Mai se credea ca cu puțini soldați pavilionele negre vor putea fi învinse și ajutorele pe care Camera le acordase, fură considerate ca îndestulătore. După mortea lui Riviere s’a vădut greșala. Comisarul civil Harmand avea puteri depline, așa încât generalele Bouet trebuia să se înțelegă mai inte cu densul, pe când amiralul Courbet era independinte. Acesta stare de lucruri a dat naștere la neînțelegeri , de aceea trebuie ca comanda să fie întrunită într’o singură mână și e probabil ca Courbet va fi numit comandante-șef. Estrema stângă agiteza pentru convocarea Camerelor. Citim în Fremdenblatt: Adunarea generală a presei catolice și monarhice din departamente s’a ținut Dumineca trecută în Paris. Despre manifestul, pe care trebuia să-l redacteze congresul, nu se aude nimic ; pe de altă parte fiarele dau la lumină ordinea «filei care a fost stabilită de comitet și adoptată în mod definitiv. Printr’ensa se arāta necesitatea d’a se apăra și 'u viitor tronul și altarul și d’a se întări printr’uă grupare a puterilor catolice și monarhice și recunosce pe comitele de Paris succesor al comitelui de Chambord. Se spune, afară de acesta, ea s’a otărît d’a se menține neschimbate și de acum nainte organele partitei, ceea ce pute va fi mai greu de realisat față cu disolverea comitetelor regaliste, de cât și-a închipuit-o adunarea în entusiasmul iei. Diarul regalist Clairon, care are specialitatea spirilor de sensațiune, povesteste câ unul din corespondenții sei ar fi vorbit cu un generare rus și câ acesta ar fi precis un apropiat resbel al Rusiei. Generarele adaosense ca ar preferi decâ Rusia ar mai aștepta încă cătva timp. Comentând articolele din Norddeutsche Allgemeine Zeitung și din Times, John Lemoinne declară în Journal des Débats câ Francia nu se așteptă la simpatii din partea Germaniei, de vreme ce n’are nici un drept a pretinde un asemene lucru; întru cât privesce pe Englitera énsé, Francia nu se va lăsa se fie înșelată prin manifestațiuni măgulitare, cari sunt filnic desmințite prin acte de rea voință, ba chiar de dușmănie. Journal officiel publică un decret care constitue a doua aplicațiune a legii asupra magistraturei. Dupăzeci și unu președinți de secții și șaptezecț i și cinci consilieri de la diferite curți de apel, duci avocați generali, opt președinți, diuci vice-președinți și zece judecători de tribunale de ăntâia instanță sunt admiși la drepturile lor de retragere. Din dună-deci și unu uoi președinți de secții, cinci erau avocați generali ; ceilalți făceau deja parte din judecătorii de ședințe. S’au mai numit opt consilieri la curtea d’apel din Paris, șasezeci și șapte consilieri la curțile d’apel din provincii, ducisprezece președinți, dupi vice-președinți și patruoiarul Le Temps primesce următorea depeșă de la corespondintele său din Viena, cu data de 18 Septembre . Călătoria d-lui Gladstone la Copenhaga și primirea care îi a fost făcută au fost forte mult observate la Viena. Scirile de la confiniele militare sunt atât de încurcate, sunt atâtea desmințiri și atât de puține sehițe positive, încât este forte cu greu a sé sei adevărata stare a lucrurilor. Neue freie Presse scrie urmatorele în privința afacerilor din Galiția: In cluburile polone din Landtagul Galiției, se țin desbateri în momentul de față în scopul de a resolve cestiunea ruténá. Unii au voit să adopte o resoluțiune în virtutea căreia guvernul trebuia să fie rugat să ia măsuri pentru ca funcționarii din Galiția orientală se învețe limba ruténa. Acesta părere însă n’a fost admisă câci s’ar fi recunoscut astfel în mod oficial ca cererile Rutenilor sunt îndreptățite. Același fiat află din nișce sorginți oficiale ca mișcarea revoluționară a început a scădea în Croația, ér ca din Dalmația vin soiii despre uă mare agitațiune slavă. In mai multe localități din districtul Spalato s’au publicat proclamațiuni care îndemnă pe popor să se unesca cu frații croați cari s’au resculat. Partizanii partitei Starcevici care călătoresc în momentul de față prin Dalmația, provoca uă agitațiune din cele mai active. In Mascara s’au făcut din nou demonstrațiuni și efemere și să vor produce tulburari cu pensiunea alegerilor comunale, care să vor face peste scurt timp. In adunarea șefilor de partită croați, care s’a ținut de curând în Serze pe insula Brazza, au fost de față mai bine două sută de persone. Adunarea aotărît să lucreze la întemeiarea unei mari Croații independință, care să cuprindă Croația propriu -zisă, Slavonia, Dalmația, Boemia și Brzegovina. In același timp și în Agram se cere încorporarea Dalmației cu regatul croat. BULGARIA țiarul Le Temps de la 19 Septembre scrie urmatorele : Ori ce ar trebui să se credă despre atitudinea espectantă a cabinetelor din Viena și Berlin, este cu neputință de a nu recunosce ca situațiunea interiora a Bulgariei nu este încă definită lămurit, partidele își dispută puterea ca un mare înverșunare și, deci conservatorii au încercat uă înfrângere, grație presiunei la Sofia a trimisului guvernului rus, au putut să constate, în zilele din urmă, câ au chiar simpatiile suveranului. Oă scrie primită din Berlin de câtre diarele englese confirmă câ s’au urmat negocieri între Germania și Austria în privința afacerilor bulgare. Se iulie ca și alți diplomați străini au luat parte la aceste negocieri. Părerea a fost că purtarea Rusiei nu constitue oă călcare a tratatului din Berlin, în cazul énsé când Porta ar fi protestat în contra purtării arbitrare a represintanților ruși, Austria, Germania, și Italia ar fi fost dispuse se sprijine un asemene protest. Citim în Neue freie Presse de la 20 Septembre .■ In ședința de astăzi a Sobraniei au fost prestați toți deputații, afară de președintele Simeon. S’a citit răspunsul la discursul tronului. Pasagiul privitor la convențiunea drumurilor de fer sună astfel : „Sobrania va lua în discusiune convențiunea anunțată de înălțimea Vostra și va lua ootărîre care va dovedi respectul ce are Bulgaria față cu indatoririle sale internaționale.“ Adunarea națională cere afară de acesta în adresa iei, după dorința unanimă a națiunii, restabilirea constituțiunii, pentru a se asigura în mod trainic progresul și neatârnarea țarei. Acest din urmă pasagiu a fost salutat cu aclamuri. Adresa citită de Grecow a fost primită cu aclamuri și semnată de toți deputații, afară de Sobolew. Camera s’a îndreptat apoi spre palat, unde principele a primit adresa emoțional, și a declarat ca el va lua cât se va putea mai curând acea otărîre care e așteptată de intrega națiune. MUNTENEGRU In urma arangjamentului intervenit direct între Pórto și principele de Muntenegru, în timpul șederii principelui la Constantinopole, s-a numit uă nouă comisiune pentru delimitarea fruntariilor între cele duuă țeri. Acest arangjament modifică, în valea Limului, delimitarea care fusese prevădută de tratatul din Berlin, care în acastă privință zice urmatorele : „Satele creștine situate în valea Limului și administrate acum de guvernul muntenegrean vor fi lăsate acestuia.“ Vor fi lăsate Turciei, satele locuite fie de musulmani, fie de creștini, cari n’au fost penă acum ocupate de Muntenegreni, deși numele acestor sate figurază în tratatul din Berlin. Sunt esceptate din acastă otărîre cele duóe punte Liskomieze și Mokvietz, cari vor aparține Muntenegrului. Se crede ca delimitarea fruntariilor care are să fie întreprinsă de noua comisiune va da un bun resultat. RUMELIA ORIENTALA Citim în Fremdenblatt de la 20 Septembre . Ni se scrie din Philipopoli ca guvernatorele general al Rumeliei Orientale, principele Vogorides, n’a primit cererea generarului Soboleff d’a lăsa trupe bulgare să trecă pe teritoriul provinciei pentru a urmări nisce haiduci; principele a retușat acesta cerere în urma ordinului espres al Porței. Clasa ănteia a milițienilor, în număr de 7,800 omeni, a fost chemată supt arme pentru cincisprezece Zile spre a face manevre. OLANDA L’Indépendance helge primesce următorea depeșă din la Haye, cu data de 17 Septembre : Astăzi s’a făcut u manifestație de socialiști, după deschiderea solemnă a sesiunii Camerelor. Socialiștii se întruniseră la acesta manifestație în favorea votului universal. In timpul ceremoniei deschiderii Camerelor, ei au urmat drumul pe unde mergea cortegiul regal, răspândind afișe pa care erau scrise cuvintele : „Sufragiul universal.“ Poliția a luat măsuri extraordinare pentru a împedica ca ordinea să nu fie tulburată. CHINA Se anunță din Hong-Kong Țiarului Standard, cu data de 16 Septembre . Situațiunea Cantonului nu s’a schimbat. Numărul canonierelor Chinese, cari start în fața concesiunii europene s’a urcat la șapte. Ele au fost lipite pe ziduri placarde. In aceste placarde să amenință cu distrugerea tutor proprietăților Europenilor, decá guvernul chinei consimte a plăti uă despăgubire pentru stricăciunile făcute cu ocasiunea turburarii din urmă. CALĂTORIA D-LUI GLADSTONE Citim în Die Presse din 18 Septembre . Călătoria d-lui Gladstone la Copenhaga a pricinuit, după cum trebuia să ne așteptăm, un mare sensațiune în Francia și a dat ocasiune la nenumărate conjecturi, care de care mai îndrăsnețe. Astfel fiarul de obicei atât de moderat Le Temps, pune în legătură presența d-lui Gladstone în Copenhaga cu atacurile fiarului Times în contra Germaniei și cu replica plină de provocare a Gazetei Germaniei de Nord. In asemene împregiurari, vizita primului ministru englez ar avea un mare însemnătate. Le Temps amintesce cu acesta ocasiune scomptele despre crearea unei alianțe a Turciei, Greciei, Muntenegrului, a Statelor balcanice și a regatelor scandinave supt direcțiunea Rusiei și <fice . Pericolul pentru alianța austro-germană va fi cu mult mai mare, când Englitera va da sprijinul iei grupării de care vorbim mai sus. Prin călătoria d-lui Gladstone, întrunirea de familie din Copenhaga dobăndeșce un caracter cu totul politic. Citim în l’Indépendance beige de la 19 Septembre : Primul ministru al reginei Victoria, sosind ieri la Copenhaga, a fost invitat la masă de suveranii întruniți în acel moment la castelul Fredensborg. Ducerile și venirile personagielor politice nu se mai curmă la reședința de vară a regelui Christian. In momentul în care d. Gladstone sosea la Copenhaga, ambasadorele Rusiei la Londra, d. de Mohrenheim, părăsea Dane-