Romanulu, martie 1884 (Anul 28)

1884-03-26

ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURÎ Linia <1* 80 litere petit, pagina IV..............................40 bani Veto „ „ „ „ IV......................2 lei­­ . Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — . A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului, IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă —■ 20 BANI EXEMPLARUL BUGURESTI, 1 »0E 1884 S’au găsit între membrii comita­tului delegaților Camerei unii care au protestat când li s’a atribuit ideia c’au dat mână de ajutor, spre a se lua măsuri în contra libertății pressei. Astă­­zi, cu raportul d-lui Stolojanu în mână, constatăm ca nu numai contra libertății, ci pentru desființa­rea pressei luptat­aű acei d-ni deputați. Raportul spune ca, la art. 24 s’a adaus următorul alineat: „Arestul preventiv, în materie de pressă, e intermmis.“ Deci, persona diaristului și liber­tatea lui sunt garantate în contra arbitrarei voințe a guvernului ș’a sa­teliților ce ele sunt în posițiune de a avea pururea în justiție. piarul însă, cel mai mare mi­jloc de propagandă al timpilor moderni, este lăsat la discrețiunea absolută și cu totul arbitrară a unor judecători, pe cari guvernul îi numesce, guver­nul îi d­estit­ue și cari, depindend de necontrolata lui suveranitate, puru­rea la ordinele și voințele lui supuși sunt și datori­a fi. E că, cum a fost redactat de ma­­joritatea comitatului delegaților Ca­merei, articolul 105 din Constitu­­țiune : „Art. 105. Juriul este statornicit în tote materiele criminale și pentru delicte politice și de pres­ă. „In tote cozurile de atacuri, ofense sau imputări cari ar fi îndreptate contra agenților autorităților publice pentru fapte relative la funcțiunile sau la viața lor privată, acțiunea de daune civile nu se póte intenta de­cât înaintea curții cu jurați d’uă dată cu acțiunea publică. „In cas când ministerul public nu va intenta acțiunea publică, partea vătămată va putea sesisa direct cur­tea cu jurați. „Când case atacurile, ofensele sau imputările ar fi îndreptate contra unei persone private pentru fapte relative la viața privată, acțiunea publică, ca și cea civilă, se vor intenta înaintea tribunalelor ordinare după regulile dreptului comun.“ D-ni­ generalele Călinescu, N. Di­­mancea, Pr. Cazotti­, B. Lascar și At. Stolojanu, delegați ai Camerei, au adoptat aceste idei și redacțiunea lor și s’au îndatorat d’a le susține. Singuri d-nii I. Codrescu și I. Poe­­naru-Bordea au avut virtutea d’a se împotrivi nefastului cuvinte ce a tî­­rît majoritatea comitatului delegați­lor Camerei s’au făcut se s’audă pro­testarea omului luminat de învăță­mintele istoriei în contra pornirii orbe a pasiunilor. Dumnelor, ca om­agiu marelui prin­­cipiu al libertății pressei, ca omagiu serviciilor ce a adus tot­deuna pro­pășirii omenenirei și în special țarei nóstre deplina libertate a graiului și a penei, au propus și susținut ur­mătorul amendament : „In delicte de pressă, acțiunea de daune și interese nu se va putea inten­ta de­cât naintea juraților, chiar când faptul n’ar constitui un delict. „Jurații vor decide și asupra des­păgubirilor civile.“ Nu ne înducim câ tata Pressă din țară și din străinătate vor felicita pe d-nii Codrescu și Poenaru-Bordea pentru c’au dovedit ca au credință în libertate, înscrisă pe vechiul dra­pel al partitei liberale. Vorbim ca cetățianî caci ca­­ și ari ști multe am văd­ut, am îndurat multe și prin multe și mari nevoi am tre­cut , ș’am învățat ca, la noi ca pretutindene, persecuțiunea în con­tra unui chiar este cel mai mare ser­­viciu ce i se póte face. Faptul ca guvernele, cari perse­cută diarele cari cu drept luptă con­tra lui, le clădesc un piedestal, mă­rețul și gloriosul piedestal al perse­cutării, le­ atrag simpatia, iubirea, res­pectul și susținerea națiunii, seim asemene cu guvernul care urmăresce diarele ce pe nedrept, cu injurii și ne­adevăruri îl combat, do­­vedesce câ nd are încredere în faptele sale, cu atât de puțin preț pune pe ele și atât de ne­însemnate le crede în­cât ori­cine le pote scerge. Felicităm în sfîrșit, pe bo. Codrescu și Poenaru-Bordea, pentru ca au do­vedit ca pentru principiul libertații pressei jertfesc resimțimintele perso­nale ce pot se aibă în contra diare­­lor ce i-au combătut, ca pe toți cei­­l’alți, adese cu nedreptate și cu cu­vinte ordinare. Le sperăm ca vor avea, ca vom avea fericirea, d’a vedea ca majori­tatea Camerei cu denșii va fi. Opiniunea onorabililor noștri ad­versari n’o discutăm. Amintim numai că atunci când cine­va și-a făcut din pressă uă pârgh­iă —■ și când majoritatea din adversa­rii iei de astă­­ji prin puterea și ac­tivitatea iei au ajuns ce sunt — a o combate este a repeta acțiunea amin­tită a celui cari ’și taiă craca de supt piciore. A căuta se convingi pe omul a­­cesta ca­rea face, chiar proverbul a spune ca este peste putință. Numai brutalitatea reală și simți­­tare a faptelor mai pote deschide o­­chii unor asemeni rătăciți. Fapte­lor le vor pune în vedere totă pres­ă și cetățianii în întruniri publice ; căte-va fapte le vom mai aminti și noi. In cei cinci ani ai regimului Ca­­targi, Românul a luptat în contra faptelor greșite ale acelui regim , mai câ­n’a fost călcare de lege, n’a fost act arbitrar pe care el se nu-l arate, se nu-l stigmatiseze. Totuși, nici­ uă deta acel guvern al arestului preventiv și al proceselor de pres­ă n’a arestat pe directorele­­ ziarului care era și girante responsa­bile nici a-I intenta acțiune pentru fap­tele ce imputa însuși guvernului. Semnalăm acest fapt liberalilor o­­ficiali pentru a vedea cât de temei­nică și seriasa este deosebirea ce vo­­iesc a­ face între viața publică și viața privată. Dându-se publicității abuzuri făcute de un primar de la un orășel—ni se pare din Prahova—pen­tru a îmbunătăți starea s­a privată— și probele doveditore acelor abuzuri aruncându-se la coș,—câci nu ne as­­ceptam la nici-uă reclamațiune de vreme ce faptele adevărate erau, — guvernul s’a folosit d’acesta, pentru a asvîrli în temniță și a priva, în timp de trei săptămâni, de libertatea sea pe d. Costinescu, prim-redactore și atunci directore și gerant respun­­d­ător al Românului. La­­ jiua judecății naintea juraților, nimeni nu s’a presintat ca reclamant și deținutul în arest preventiv a fost pus în libertate. E că cum un guvern, în numele unui cetățian s’a răsbunat asupra u­­nui­­ ziarist pedepsindu-1 prin arest preventiv. Așa va fi — și acum în virtutea Constituțiunii — și cu viața privată a cetățianilor pe care comitatul Ca­merei s’arată cu voiesce s’o adăpos­­tesca de atingeri, trimițând pe­­ pa­rist la tribunalul corecționale. Ori­care cetățian este membru al unei partite și, atacat fiind într’un­­ siariu, — mai cu sema când i se va da asigurarea ca tribunalul are ordin să condamne — nu se va sfii d’a in­tenta proces, fie cât de nedrept. Deci, destul este ca guvernul voiasca pentru ca proces să fie, s­tru ca piarul să dispară, supt ui­tatea despăgubirilor civile. Ceia ce nu se putea crede o­rile supt guvernul conservator , propune a deveni măsură de ore constituționale supt guvernul­ui rale. Pe atunci, sistema despăgubirilor vile nu era încă născocită; pe atunci, chiar guvernul reacții credea ca nici uă îndoială nu este Constituțiunea, ordonând ca pre­sele de pressă numai de competi joriului sunt, la jum­u­cată a se c și despăgubirile civile. Acum, deci libertatea diarista se garanteza, viața­­ ziarului să dâ preț al mulțămirii unor ambițiuni a unor pasiuni rătăcite. Mare­ameținlă trebue se fi copt pe cei cari se pretind a fi liber și’n numele partitei liberale reacții clădesc. Sperâm însă — de­și nimic nu autorisă — cu dreptatea, adeverit adevăratele idei liberale, vor zb­ur în Camere. SERVICIUL TELEGRAF. AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 5 Aprile.—Agitările urmeză pi­tre lucrătorii greviști din basm­ul de c buni de la Anzin. Tóte puțurile au­ treb să fie ocupate militărește pentru a a­lege libertatea lucrului. Berlin, 5 Aprile.—SS citește iîn Mân­iul imperiului. Astă­zi în sînul consil­iui federal s’a făcut uă schimbare de ■ deri asupra cererilor­ unor partite polit în privința instituirei unui minister s­ponsabil. Plenipotențiarul Prusiei s­a a­nunțat în mod absolut contra acestor veri cari n’ar putea fi realisate far’a duce un prejudiciu drepturilor state confederate; a adaos afară de acesta, ci­frul de gravitate a­l politicei imperiale ar fi lăsată capriciului majoritaților schim­­bătore ale Reichstagului, ceea ce ar aduce dizolvarea unității Germaniei. Tote gu­vernele federale au aderat la acesta de­clar­ațiune a plenipotențiarului Prusiei. Gazeta Germaniei de Nord decilară lip­sită de ori­ce fundament noutatea dată de diarul Germania, după care d. Depre­­tis, într’uă convorbire cu d. de Reudell ambasador al Germaniei la Roma, ar fi exprimat neplăcerea sea în privința ati­tudinii Austriei faciă cu Italia. Pestii, 5 Aprile.— Camera deputaților.— Respundând la interpelarea depusă eti. d. Tisza duce câ­otărîrea guvernorului Aus­triei de jos, privitore la­­ importarea vi­telor din Ungaria în Austria, o contra­rie tratatului de comerciu între Austria și Ungaria. Guvernul din Pesta a cerut explicari guvernului din Viena, care va recunosce de­ligur reclamările sale ca jus­­tificate. In cazul contrariu, guvernul un­gur va ușa de tote mijlocele legale și chiar de reciprocitate. Constantinopole, 5 Aprile.— Oficială — Dzigalsky pașa, adjutant al Sultanului, e numit comandant al miliției din Ru­­melia orientală înlocuind pe generalele Strecker, demisionat. Cair. 6 Aprile. — Nuhar­ pașa a dat Khedivului demisia sea de prim-ministru, dec­larând câ­t­e peste putință de a con­duce afacerile Statului în colaborațiune cu englezul Clifford Lloyd, fupt-secretar de stat la ministerul de interne. Se consideră ca probabil ca Khedivul va primi demisia primului său ministru, Paris. 6 Aprile. — Un depeșă oficială din Hanoi anunță ca operațiile corpului espediționar francez în contra citadelei de la Hong-Hoa au început. Roma, 6 Aprile. — In ședința Camerei ținută eri­seia, d. Mancini, ministrul afa­cerilor stâine, răspunzând la mai multe interpelări privitore la politica exterioră a cabinetului, a dis câ raporturile intime ale Italiei cu Germania și Austria se împacă în mod perfect cu bunele rela­­țiuni ce Italia întreține cu tote cele­l­alte puteri. A dec­larat câ Italia a întrat în alianța imperiilor din centru cu uă per­fectă paritate, adăugând câ norii cari se rădicase din partea Franciei, s’au risi­pit și câ apropiarea Rusiei de Germania trebuie să fie salutată ca un eveniment care asigură și mai mult menținerea păcii. Viena, 6 Aprile. — Gazeta oficială pu­blică convenția privitore la joncțiunea drumurilor de fer austriace, serbești, bul­gărești și turcescî. Solia. 6 Aprile —Principele Alecsandru a plecat aceî dimineță călare la Rusciuc; va face călătoria prin popasuri și crede ca are se stea vre­o dece­­jile Pe drum. Sofia, 6 Aprile. — D. Nacevici, fost mi­nistru de finance, numit de cur­ând aginte diplomatic al Bulgariei în Bucuresci, a plecat ade dimineți ca se ocupe postul său. .Kof-Gheroff, noul aginte diploma­­Bulgariei la Constantinopole, la postul său în cursul lui Aprile, k, 6 Aprile. — Celebrul poet ger­­manuel Geibl, a murit adi dimi- LUNI, MARȚI, 26, 27 MARTE 1884 E^umineaza-te și vei fi. ABONAMENTE­­ I Capitali si districte, na an 48 lei; șese luni 24 sei; trei luni 12 lei; un luni 4 lei. Putiri tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administraținnea diarulul și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleisehmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gnstavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele aepnblicate se ard — DIN AFARA FRANCIA rancia s’a ivit un nuvă neîn­­între Senat și Cameră. .El a modificat­otărîrea luată Leră în privința chipului d’a consiliarii comunali din Paris, ii deja ca Adunarea deputr­­imise un amendament al d-lui , dupe care capitala era înn­­în patru circumscripțiunî e­­i, avend fie­care a alege ci membrii dupe scrutinul pe ul a mănținut în principiu 1 pe listă, dar a­otărît în ti­­mp ca acesta sistemă electo­­nu fie aplicată de cât numai dupe-mfeci arondismente esis­­ist­fel ca fie­care circumscrip­­ectorală nu va avea se alega patru consiliari. Este probabil mnul va interveni spre a sta­­compromis, și pate ca va trece propunerea sea de mai împărțirea Parisului în cinci fripțiuni electorale și scruti­­listă. GERMANIA a dus uă mare ferbere prin cirea câ’n ultimile­­ jile ale arte autoritățile au fost înscț­­i facă pregătiri electorale pen­­hstag, din ceia ce se deduce unul este­otărît a disolve mai­uria Reichstagul. din urmă număr­ul oficia­­lnzboten găsim un articol în prelungirii legii contra lo­­r și care se î nch­eie cu urmă­­tea amenințare : Noi, din parte-ne, dorim în sinceritate să nu­ se ajungă în Germania la un re­gim reacționar. Dar tocmai de aceia di­­eem și noi câ­tă mulțime de bărbați li­berali, când li se va propune să-și alega între un regim reacționar timporal și re­­înviarea întregului scandal social-demo­cratic din 1878, vor preferi negreșit ăn­­tâia alternativă. Vină numai de fapt un ast­fel de regim reacționar, și atunci va fi aprobată nu numai legea contra socia­liștilor, dar încă vor fi înlăturate și multe din lucrurile bune ce ne-au fost aduse de acești cinci­spre-zece ani din urmă. Des­pre acesta putem fi șicuri. ENGLITERA Le temps din 2 Aprile publică urmatorele : Cabinetul britanic a fost interpelat ori în amendupă camerile Parlamentului asu­pra afacerilor din Egipet. Limbagiul mi­niștrilor n’a avut destulă precisiune. Lord Hartington a promis se comunice „cât se pate mai curând“ Camerei comunelor, documentele privitore la apărarea Suaki­­mului, la starea Sudanului și la situa­­țiunea lui Gordon. Cât despre acest din urm­ă, el n’a putut de­cât se confirme­ze­succesul ultimei sale încercări în contra puterilor inamice care-l strângeau d’a­­prope și lord Granville a făcut risce de­cl­arațiuni analoge la Camera lonjilor, adăugând de altminteri ca guvernul nu credea în putința d’a face pe trupele en­­gleze se urce din n­ou Nilul pentru a veni în ajutorul lui Gordon, dupe cum unele chiare, cu Times în frunte o cer cu stăruință. In Camera Comunelor s’au urmat din n­ou desbateri asupra politicei engleze din Egipet, la care au luat uă mare parte și d. Gladstone, fară ca printr’acesta se se fi făcut mai multă lumină asupra situațiunii. Gu­vernul declară ca nu pate se mai spună nimic în privința acestei ces­­tiuni, de vreme ce s’ar abate atunci de la discrețiunea ce se datoresce celor­­l­alte puteri interesate. Iar în pri­vința Sudanului, el­­ jise ca, la cas estrem, Gordon-pașa nu trebue se aibă uă speranță tocmai mare în a­­jutorul Englitezei. Un telegramă din Londra, cu data de 4 Aprile și publicată de Neue freie Presse, ne mai spune încă ur­matorele : Răspunsul de oli al d-lui Gladstone, la interpelarea d-lui Northcote, este condam­nat chiar de diarele liberale din causa violențiî întrebuințată faciă cu d. North­­cote. Se dec­larâ ca explicațiunile sale au fost nesuficiente și ca Englitera nu se va mulțămi pe ele. Se pare ca d. Gladstone se asi­ure cât va voi cu politica și pla­nurile lui Gordon-pașa au reușit, câci En­­glite­ra va primi de bun tot ce a spus d. Northcote și care este contrariul. Suda­nul nu este pacificat, Chartumul nu e­li­berat, garnisonele n’au fost scăpate. Fias­­cul este vădit ca și lumina bilei. Popo­rul englez nu crede în afirmațiunea d-lui Gladstone, cu numai pressă străină, acea care e influințată de Bondholder­ a in­ventat fiascul misiunii lui Gordon-pașa. TURCIA Uă relațiune primită din Candia de (jiarul Neue freie Presse conține un șir de amănunte care dovedesc ca situațiunea din acea insulă a de­venit de fapt forte seriosă. Popora­­țiunea musulmană este forte înfu­riată din causa numirii din m­oți a lui Fotiades pașa ca guvernatore, de vreme ce crede ca acesta nu este o­­mul care e dispus a-i apăra intere­sele iei. De acesta și acesta, parte a poporațiunii a fost câștigată pentru proiectul ca Porta se perda suvera­nitatea sea asupra Cretei. De altmintreli, numai poporațiunea creștină este mulțămită cu numirea lui Fotiades pașa, de vreme ce se temea ca postul de guvernatore va fi încredințat unui musulman. Acesta nu împedică casé ca agitațiunea par­titei naționale să se întindă din ce în ce mai mult și ca autoritățile chiar să susțină pe fac­ă acesta agi­tațiune. SPANIA Le Temps din 2 Aprile primește următorea telegramă din Madrid : Gazeta oficială publicâ atji diminuață de­cretul privitor la disolvarea Cortezilor și tresând alegerile deputaților la 27 Aprile, pe acele ale senatorilor la 8 Mai. Nu va fi de­cât u­ scurtă sesiune naintea va­canțelor de veto, în timpul câreia Cor­­tezii vor vota adresa și vor adopta fără discusiune bugetul. Tóte tratatele de co­­merciu cu Italia, Danemarca, Olanda, El­veția, Portugalia, Statele­ Unite și En­glitera nu vor fi supuse Cortesilor de­cât la iarnă. In cursul negocierilor ce s’au făcut de curând între cabinetele din Londra și din Madrid, d. Gladstone in­sistase mult se se supună Cortezilor în timpul verei un tratat de comerciu pro­­visoriu, dar guvernul spaniol a refuzat acesta și a cerut nisce modificări pe care­­ cabinetul englez nu s’a arătat dispus se le acorde. In ori­ce caz, acestă conven­­țiune comercială nu va putea se fie pusă în vigore în Englitera­nainte de 31 Marte 1885. El Liberal, care a fost urmărit ori, a publicat oă protestare la care au aderat după-deci și nouă de diare din Madrid și uă sută nouă-deci și opt de c­iare din pro­vincii, aparținând mai cu sema opiniunii liberale și nuanței din stânga dinastică. EGIPETUL Citim urmatórele în Neue freie Presse de la 5 Aprile . In privința stârii diplomatice a cestiunii egiptene, au sosit deosebite serii. Prin cercurile diplomatice din Paris se vor­­besce cu Porta, printr-uă Notă circulară pe care o va adresa represintanților săi pe lângă marile puteri, va provoca în­trunirea unei conferințe la Constantino­pole care să se ocupe de cestiunea e­­giptena. Intre acestea Musurus-pașa, a comuni­cat Porții prin telegraf, în întregul său, răspunsul dat de lordul Granville la ul­tima Notă turcescă. Ministrul englez re­­capituleza mai ăntei forte amănunțit ne­­gocierile urmate până acum între cele două guverne și apoi răspunde la cererea Porții, d’a se începe acum din n­ou ne­­gocierî, cu guvernul englez a încunoș­­ciințat deja pe cabinetul turcesc, câ, dupe părerea s­a, propunerile presintate mai na­inte nu formeza uă leasă practică pentru uă înțelegerile. Propunerile presintate mai târ­­iu n’au modificat întru nimic acesta impresiune. Măsurile ce se vor lua vor fi tocmai în cel mai mare interes al Egi­petului. Nota încheiă exprimând dorința ca aceste măsuri să fie aprobate de Sul­tan și ca guvernul englez să fie încu­­nosciințat și despre cele­l­alte vederi ale guvernului otoman. ÎNTREIT­ ALIANȚA SI ENGLITERA Se telegrafie­ já din Viena­­ ziatului Le Gaulois, cu data de la 27 Marte. Intențiunea Rusiei d’a desființa con­­vențiunile tratatului din Paris și d’a a­­simila Bosforul turcesc cu Bosforul egip­tean, ține a confirma impresiunea care domnesce acum cu Rusia și Francia s’a fi înțeles cu Germania a urma­tă politică care se aibă de scop a aduce seriose în­curcături Englitezei. Momentul nu este depărtat în care d. Gladstone va avea se sufere urmările lovi­rilor sale violente în contra Austriei. Este de ajuns a citi observațiunile pressei austriace, privitore la situațiunea aface­rilor din Egipet, pentru a înțelege ca o­­piniunea publică este forte puțin simpa­tică guvernului englez. In sferele bine informate, se zice ca principele Lobanoff a dat împăratului A­­lecsandru asigururile cele mai formale ca guvernul Austro-Ungariei nu va face nici uă oposițiune politicei urmată de Rusia în Asia. Comentarile pressei germane, privitóre la poliția Engliterei în Egipet urmeau a fi forte nefavorabile. ACADEMIA ROMANA Vineri, 23 Marte, MM. S­. Regele și Regina au asistat la ședința publică a Academiei române, care, supt președin­ția M. S. Regele, a ținut de la orele 1 și jum. până la orele 4 și jum. La deschiderea ședinței, M. S. Regele a adresat membrilor Academiei urmato­­rea cuvântare : „Avend onorul de a fi membru al a­­­­cestei înalte adunări, Regina și Eu ve­­­nim tot­dea­una cu bucurie în mijlocul „d-vostră, spre a asculta disensiunile „vóstre șciințifice, care le urmărim cu un „interes neîncetat. Însă cum pare să fie „alt­fel, când lucrările de căpetenie ale „Academiei sunt istoria și limba, teme­­,icele esistenței nóstre naționale? Țăra­na­­„toresce astă­ di Academiei un șir de docu­mente istorice, ascunse până acum, și „care au fost scose din întuneric, prin „ostenelile neobosite ale membrilor iei, „respăndind ast­fel să nuoă lumină asu­­„pra trecutului neamului românesc. Nu „mai puțin însă trebue să ne ocupăm de „viitorul.... de limba nóstrá, care s’a păs­­­trat neatinsă în cămpiele roditore ale „Dunării, în plaiurile mărețe ale Cârpa­cilor, aceste ținuturi încăntâtore, des­crise cu măestrie și în­că limbă așa de „curată de poetul nostru popular V. A­­­lecsandri. Ce sarcină mai dulce pare a­­a vea Academia de­cât a lua supt paza „sea acesta limbă veche pe care poporul „o înțelege și o iubesc”? Menținem der a­­­­ceste frumose espresiuni întrebuințate „de străbuni, și nu ne temem de cuvinte „care au căpătat de veacuri împămănte­­­nirea. „Superflua non nocenta „Ce limbă are norocu de a dispune de „patru cuvinte pentru uă însușire, care „trebue să fie mândria fie­cărui popor, care trebue să fie scrise pe steagul fie­cărei „armate: voinicie, vitejie, bravură, ero­­„ism ? Să ne ferim însă de uă îmbelșu­­­gare de espresiuni moderne, care nepu­­­nând vă stavilă la timp, va înstrăina „poporului limba mea. „Am fost îndemnat a rosti aceste c­âte­va cuvinte prin dragostea care o a „pentru frumósa și bogata limbă romai „și fiind încredințat ca dorința Mea—î „drăsnesc a­ribce și a Academiei—nu­­ „rămâne un ^pium desiderium “. „Supun der la chibzuirea d-vostră de< „nu ar fi folositor de a face un fel < „ Etimológia im magnum Romániaecom „nénd tóte cuvintele vechi, care altmi „trelea vor fi perdute pentru generați­­ile viitore. „Verba volant, scripta manent" „Spre a sprijini acesta întreprinde­ „pentru care patru, cinci, șase ani vor "trebuincioșî, pun în fie­care an model „sumă de șase mii lei la disposițian „ Academiei. „Intr’adever, lucrarea acesta este toi „întinsă, pute ea nemărginită, să ne „mințim însă cuvântul lui Horaiță: „Est­e „dus în rebus, sunt cerți denique cinesu „sunt convins ca opera Academiei, ca „își va rădica sie­șî un monument nep „ritor, va fi încoronat de uă isbăndă , „ricita.“ Acesta cuvântare a fost primită cu un mare entusiasm. MM. LI. Regele și Regina cu acesta ocasiune au felicitat pe d. V. Alecsandri pentru meritatul succes ce a obținut re­­presintarea pe scena teatrului a piesei sale în versuri—Fântâna Blanduziei—es­primând regretul de a nu fi putut asista la acesta represintare din causa doliului curtei.

Next