Romanulu, ianuarie 1885 (Anul 29)
1885-01-13
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANITNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto „ yn „UT....................2 lei . Inserții.al și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea diarnlul. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA V1K.V.A, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRA\i FORT. S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI ESEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Directore politic și geraute respondător: C. A. ROSETTI SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 23 Ianuarie —D. Carra de Vaux, consul al Franciei la Galați, e numit în aceeași calitate la Santander. La Galați e înlocuit de d. Viet. Saigon, 23 Ianuarie. — Trupa francesa a împrăștiat pe autorii tulburarilor cari au isbucnit de curând în Cambodge, după ce au omorît vr’uă 20 dintrenșii. Roma, 23 Ianuaria.— Nișce depeși din Cuneo, Sura și din alte orașe aședate la piciorele Alpilor, semnaliza unor nenorociri causate de zăpadă. Mai bine de 130 persone au fost îngropate supt zăpadă. Nici una dintre casele nu s’a putut scăpa. Port-Said, 23 Ianuarie. — Corabia Gottardo care are pe bordul ieiuă parte din trupele trimise de guvernul italian la Assab, a sosit atâi-diminuță; ea va pleca din nou la locul de destinațiune. Constantinopol, 23 Ianuarie.— Consiliul de miniștrii a respins în unanimitate propunerile cele din urmă ale baronului Hirsch, privitore la construcțiunea drumurilor de fer de joncțiune. Berlin, 23 Ianuarie. — Reichstagul, după o lungă discuțiune, a acordat cu uă mare majoritate suma de 150.000 de mărci cerută de guvern pentru a înlesni călătoriile de esplorațiune în interiorul Africei. Berlin, 23 Ianuarie. — Monitorul imperiului publică o o Notă schimbată între guvernele Prusiei și Rusiei, privitore la estradarea criminalilor. Berlin, 23 Ianuarie. — împăratul s’s sculat adl la 11 ore. Monitorul nu va mai publica buletinul sănătății suveranului, care este pe deplin însănătoșit. owpili Ol/UlLvmoi J tUAuOU/UOl. OOUl VlUUO AU JjjAV/“ DUMINECA, 13 IANUARIÜ 1886 Luminézá-te și veî fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; ?ese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă luni 4 lei. Centra tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse.. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Fleischmarkt.. i IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via Sancrațli&gn . de Paula (NO.) 15. Geneva — Articolele nepublicate se ard BUCOÜESCI SI GALINDAR 1885 „Cum stam, nu stam bine. „E un fel de simțiment general de nemulțămire. „Comuna rurală este bolnavă și părăsită în bóla. „Consiliele județiane, nisce organe de risipă. „Prefecții, supt prefecții, polițaii, în mai tote județele sunt, déca nu vătămători intereselor țârei, d’uă negligință condamnabilă. „Scala merge destul de rea. „Șatenul n’are justiție, orășianul e disperat de trăgănirile legali. reü. „Gospodăria publică merge forte Producem puțin și inferior ;cumpăram mult din străinătate , importul ne robesce.“ Prin acest negru tablou România Liberă de la 9 Ianuarie salută redeschiderea Pavimentului. In facia acestui tablou atât de dureros, cred ca trebue să începem prin a mărturi cu toții cu bóla, reul sunt forte vechi și cad, prin urmare, în sarcina tutor guvernelor din tote partitele. Acest adevăr trebue mărturii, nu pentru ca să acuzam pe unii și să scuzam pe alții ci fiindcă numai când cu toții ne vom recunosce greșialele cu siguranță le vom putea curma. Dovadi ca bala, ca râul, sunt forte vechi ne-o da tot 4’sul jiamiü când zice câ „cele mai multe rele ne vin de la noi enșine.“ „Ele ne vin din țelul nostru d’a gândi, d’a simți, d’a lucra; „din deprinderile moștenite de la părinți, desvoltate în familie, necombătute în scala, mult favorate în societate ; „din causă ca nu suntem deprinși de a ne împlini îndatoririle funcțiunilor ce avem, „din causa lenevirii și nepăsării.“ In faca acestui tablou atât de negru și dureros, cu toții trebue mai ântâi să ne întrebăm: Se pot vindeca aceste bule atât de aderătore? Nu? Atunci Parlament și națiune să facem uă adresă către tote puterile Europei prin care să le clecem : — Puterici Imperator!, cei cari sunt a muri vă salută! — Da ? Atunci fiecare partită să se se 'ntrunescá, să recunosca bólele mostenite ca și cele nemoșcenite, să vâdă cu ele la marte șigură, durerósa și rușind să, ne conduc, și apoi toți împreună să se lege, unii către alții, ca se unesc cu toții pentru a ne vindeca, și cât mai curând prin putință va fi. Acesta se póte face cu atât mai culesnire cu cât vedem cu oricât de negră este fotografia stării nóstre, făcută de câtre România Liberă, tot dânsa ne-a făcut să vedem de carea este sigură, și încă cu vinca nici nu mai póte întârzia. E că dovedise ce dânsa ne-a dat : „Avem (pentru că diată) pe cei cari ocupă acțiune imeun loc intermediar între optimiști și pesimiști. „Ei văd râul în tota întinderea lui; „ei îl studie (l’au studiat) în adevărata lui realitate și sunt convinși câ ’ndreptarea este cu putință.“ Dintr’aceștia, adaogă îndată organul positiviaților, „facem parte și noi.“ E că deja un bun capital. România Liberă însă ne presinta, din fericire, un capital și mai mare, un capital atot-putinte. Ea dise : „Suveranul, miniștrii și țera cugetă câreü stam. ..Este un simțin mulțămire.“ Asta dar avem în mâna noistră, și încă cu prisos, tot ce trebue pentru a ne vindeca în mod sigur și destul de curând. Avem constatarea răului, ba încă cu exagerare, și să scie ca răul constatat este deja pe jumătate vindecat. Avem întrega partita positiviștilor, care ne spune c’a studiat răul și s’a convins ca îndreptarea lui cu putință este. Avem oă Cameră compusă, în mare parte, de bărbați juni, inteligenți, instruiți, necompromiși și prin urmare patrioți și activi. Avem, ceea ce a fost și este forte rar în totă lumea, și de aceea repețim declararea „pe suveran și ministerul. “ Avem în fine, „țara totă, simțimântul general de nemulțămire“ și prin urmare pe toți cei cari cugetă, sciu și voiesc mărirea și întărirea națiunii române. Ce ne mai lipsesc e ? partea cea rea și coruptă prin moștenire ? Toți însă sciți câ cei corupți sunt totdeuna cei mai supuși, îndată ce s’asigură cu corupțiunea și fiia iei, lenea, nu mai sunt ertate. Precum curagiul cel adevărat este însoțit de onestitate, tot astfel cei mișei și răpitori sunt poltroni. La lucru doi delegați ai națiunii! La lucru, cutezâm și noi a vă fice, dupe Rominin*~y -1 este ( este v nevoii minist luptați națiunii întregi, caci vi s’a dovedit cu totul cu voi și pentru voi este spre a intra îndată, cu tărie, cu siguranță și cu înlesnire, în era cea nouă făgăduită, și atât de mult dorită de tota națiunea, lui în acord cu aceea ce se vede în siariile cele mari. De fapt, chiar în ajunul consiliului de miniștri, Daily News declarâ ca propunerile franceze sunt în adevăr neadmisibile dar ele procură uă lasă solidă alte negocieri, care ar putea, pentru prin concesiuni reciproce, se conducă la uă înțelegere. Ceea ce se discută mai mult în Londra, este garanția internațională pentru împrumut și controlul internațional. Engliteza ar dori bucuros să aibă a face numai cu Francia. In schimb cei din Paris cred câ cooperarea celorlaP" este uă garanție pem probabil ca consiliul nistru va lua astă eji atunci se va vedea de mai mult de presiunea blice decât de aceea a r..... De altă parte gasim în Politische Correspondent urmatorea relațiune ce i se trimite din Londra . Cercurile guvernamentale englese n’ar fi nefavorabile proiectului unui control internațional în Egipet. In schimb se crede ca un asemene control nu se potrivesce cu presința trupelor englese în Egipet, și de aceea se exprimă dorința ca acest control să fie efecutat tocmai după retragerea trupelor engleze de ocupațiune. Intrucât privesce împrumutul, apoi cei din Londra ar preferi ca numai o parte din el, de exemplu 5 milione, să fie pus supt garanție, cr restul să se efectueze cu aceleași condițiuni ca și datoria privilegiată. Guvernul englez ar fi gata a consimți ca, pe timpul cât va ține ocupațiunea, garanția să fie esclusivamente englesă și ca garanția internațională anglo-franceză să fie introdusă în apel aax viița atitudinii Italiei în cestiunea egiptenă. Atitudinea Italiei nu este nici cum în contradicere cu relațiunile iei cu cele două puteri imperiale și n’a avut ca consecință nici cea mai mică răcălă a acestei relațiuni, de vreme ce, până între care, limite, libertatea de acțiune a Italiei, în cestiunea marii Mediterane a fost recunoscută de la început între cele trei puteri. RUSIA Oiarul oficial rus public după care n’ ’ W-nu le era mor numai d’a cumpăra proprietăți rurale, dar se pare ca acesta măsură esterminatóre n’a dat pene acum resultatele dorite. De fapt, în acele tări care aparțineai altă dată Coronei polone proprietățile au rămas cu totul în mâna Polonilor, deși măsura de mai sus se aplică de mai multe cincimi de ani In Rusia se înlătură adese prin deosebite miciidei disposițiunile și legile, și tot astfel s’a făcut negreșit și cu acesta măsură. Procedarea e forte simplă, se găsesc Ruși care-și pun numele nainte spre a cumpăra Polonii proprietăți. Prin Ukazul de faciă se pune capăt neăa+.d ^i spune lege irii, și lor de nu și tectuantului cari 1 au urmat în retragerea sea din Iailament sau mai bine cari l’au împins la acesta pentru ca se precipite căderea lui Ion Brătianu“, fără să die un cuvânt măcar. Actele politice, viața politică aparține tuturor: fiecare este în drept să aprețuiască cum îi vine la socotălă și Ce facem și ce nu facem. Calomnia, de altă parte, este un armă pe car e în zadar s’ar cerca cineva s’o sdrobéscá în mâna unor adversari. Esperiința m’a făcut îngăduitor; n am deprins a răbda nu numai câte n pic din acest venin, dar chiar doze al torte. Ș’apoi, când d. Stătescu își permite să nă cu d. C. A. Rosetti este în stare d’a se lăsa să fie împins de unii alții în viața mea politică, ce se-í mai zicea când ne trateza, pe anume, de mici intriganți politici cari ațîțâm definirea între acesti douî capi recunoscuți ai vechiului partid liberal național ? De ce ași spune d-lui Stătescu ca am urmat în retragerea mea neconcertată pe venerabilul d. C. A. Rosetti care a voit, prin protestațiunea sa, să pună la adăpost libertatea presei amenințată, pentru ca am credut ca era un trist exemplu dat tinerimii de astăi și urmașilor noștri ca uă asemenea demonstrațiune, retragerea întemeietorului partidului liberal dintr’uă Cameră liberală, să fie un act absolut individual ? Nu soun decât Stătescu, natură cu totul reflecsă, póte pricepe un asemenea avânt. Afară de acesta socotelele politice, curând sau mai târjiu, își gasesc totdeuna momentul de răfuires că de ce, cu tota onerea distinsă ce mi-a făcut Romănulci de a mă pune să figurez în Comitetul său de re-Honfinvin ------ -cona lucrărilor în starea lor actuală. De tract să nu fie vorba !.. D. Stătescu strigă cât îi ia gura ca comuna n a fost apărată, se puune ca sprijinitor al dreptului sacru de apărare, ne acasă ca noi am voi să-l scamotâm. Ce e mai mult și mai txist: prin pamflete, de care nu vrea să mă ocup, după cum nex cercetez nici oficina din care ați pornit—reproducerea lor în Voința Națională și calitatea de funcționar a autorului neo spune îndeajuns—se pretinde ca sistemul de apărare mărginit în cererea de nulitate a contractului s’a concertat în mod fraudulos între noi, sau cel puțin între clientul nostru și unul, unul singur, din avocații comunei. Puțină bună credință — décâ se pare. Der acest sistem s’a crezut de câtre părinții orașului, de câtre toți avocații pe care i-a consultat, la luminele cârora au recurs, ca și de tribunalul local, singurul garantator intereselor comunei. Am cerut necontenit să se examineze fondul. Dar cine să cuteze? Calomnia, care se distiliza astăzi, s’ar fi debitat mai aprig decâtr’un represintante al comunei ar fi părăsit tărâmul atârât după lungă chibzuire. D. Stătescu însuși, marele avocat, care nu avea nevoie să împrumute de la circuri sistema de a face reclamă bătând toba mare, a formulat pcestü cincisprezece motive de casare contra primei otărâri a Curței din Focșani spre a demonstra ca legea comunală ca și legea de comptabilitate fusese violate și ca contractul era unul. Deci așa credeam și domnia mea. Caci nu putem admite ca d. Stătescu își respectă destul de puțin profesiunea ca să susție fese pe care nu le-ar crede ? - DIN AFARA ENGLITERA Consiliul de miniștri englez, care s’a întrunit Mercur spre a studia propunerile puterilor în privința Egipetului, n’a luat nici o hotărâre de și a ținut șapte ore. El se află supt presiunea opiniunii publice, care cere ți mai ale» Iuliu Gda V7IüU»bUN« VUltIUD« a lăsa uă deplină libertate de acțiune a noului Parlament ce se va alege în urma votării bilulul pentru reforma electorală După acesta expunere, guvernul englez ar primi cam tóte cererile celor patru puteri, dar va face însă totul dependințe de la evacuarea Egipetului de câtre trupele engleze. Și fiindca Engliteza nu voiesce să ia nici uă îndatorire în privința termenului evacuării, apoi adoptarea suscitatelor modalități ale puterilor n’ar avea nici uă valore și că asemene soluțiune a cestiunii egiptene n’ar fi nici cum de natură a satisface Europa. In fine, mai găsim și’n Neue freie Presse urmatorea telegramă din Londra cu data de 21 Ianuarie: După infrmațiuni positive, consiliul de miniștrii ținut astă cii s’a pronunțat ca tóte propunerile puterilor sunt discutabile, afară de aceea privitore la comisiunea de anchetă, care fu decblarată ca neadmisibilă. Cabinetul englez va face imediat nici propuneri puterilor spre a se ajunge la uă înțelegere. Nu s’a luat însă nici uăotărâre definitivă în privința cestiunii daca Englitera va garanta singură împrumutul de nouă milione sau va propune uă altă cale, spre a face netrebuinciosă comisiunea de anchetă. Prin cercurile ce se află în strânse legături cu guvernul, să speră ca în curend se va ajunge la un resultat satisfăcător. ITALIA Un telegramă din Roma spune ca prin cercurile bine informate de acolo se asigură ca Italia face pregătiri spre a ocupa Tripoli. Ministerul de resbel este ocupat în acest moment cu formarea, în acest scop, a unui corp de armată de 25,000 omeni. Se mai adaogă câ tocmai cu acesta afacere este în legătură și demisiunea ambasadei’elxxí turc de acolo. Politische urmatórea telegramă ce i Correspondent publică se trimite din Roma cu data de 20 Ianuarie. In cestiunea egiptena, Italia va stărui în atitudinea ce a observat pene acum. Ea are cea mai mare dorință ca să se ajungă la o înțelegere între Francia și cele la care luasem parte. Adânc pătruns de respectul ce fiecare datoresce justiției, mi s’a părut ca e datoria baroului, faciă cu magistratura, de a-l menține și a-i mări prestigiul, de a lupta din resputeri spre a înlătura verice influențe străine care ar atinge-o în demnitatea iei. Am crezut și cred ca a pune pe public judecător într’u afacere litigiosă este a face apel de la justiția organisată la opiniunea publică, și, prin acesta chiar, a ofensa magistratura, violând una din cele mai de căpetenie datorii ale baroului. Cu părere de roți sunt silit astăzil să rup tăcerea, nu ca să pledez aci un proces care va veni peste câteva zide dinaintea curții de apel din Bucureșci, dar să vorbesc de densul ca să mă apăr. Fidel credinței mele, reverențios câtre justiție care, la noi mai cu semn, și în faca încercărilor denunțate în Senat de tm onorabil fost magistrat nalt, nu ar trebui atinsă nici măcar, după cum zice poetul, cu un foc de trandafir, am tăcut, ca și onorabilii mei colegi, cu d. Vernescu și regretatul Vasile Boerescu în cap, când onor, tribunal de Covurlui, admițând modul de a vedea al primarului și al advocaților comunei Galați, a respins cererea d-lui Gr. Eliad considerând contractul său ca nul și neobligator pentru comună, am păstrat aceeași tăcere absolută și când onor. înalta curte de Casațiune a casatotărârea onor. curți din Focșani dată asupra revizuirii. Târît éase în discusiune fâră voia meaj direct pus în cestiune de câtre onor. meu amic d. E. Stătescu care în „Voința“ sea „Națională“ amintește ca Bonăruțu care a criticat proiectul său de lege ca uă încălcare a puterii leguitóre asupra puterei judecătorescl, „numără mai mulți advocați de a i antreprenorului în comitetul său de redacțiune“, apoi adaogă câ „nu este legal și cinstit ca comuna să rămână condamnată prin scamotarea dreptului de apărare, câ acest proces este „imoral“ și constituie un adevărat „scandal“, ba chiar învinuesce ca ne-am fi rădicat contra proiectului d-sale pentru câ „întărește puțin fericitul desnodament ca comuna să plutesca îndatări, nimeni de sigur nu va cârti decâ mă cred în drept și détor d’a răspunde. A putut d. Stătescu să rostescá la rariul ce a primit d. Stătescu de la comuna Galați pentru motivele de Casațiune ce a redactat contra primei hotărâri a Curții din Focșani și pe care nu le-a susținut la bară, nici de cel ce a primit pentru susținerea recu sului contra hotărârii date asupra revizuirii; nu vreau să cercetez cât a votat consiliul comunal de Galați pentru d. Stătescu ca să-i susție drepturile dinaintea curții de apel din Bucuresci și cât 0răși îi va da ca s’o apere dinaintea înaltei Curți de Casațiune, câci evident este:—d-sea nu se pute îndoi—ca la nimeni alt nu va putea recurge comuna și guvernul care, după propria d-sele mărturisire, se îngrijasce de sorta acestui proces, decât la d-sea care, mai abil decât chiar doctorul Marcovici, a reînviat pe mort de la gropa și a dus zelul câtre clientul său până a face un salt mortal de la bară la tribuna Senatului, spre a-i asigura isbânda. Ținensă să încredințez pe Stătescu ca nici unul din avocații d-lui Gr. Eliade, nici regretatul Vasile Boerescu, nici respectabilul nostru decan D. Vernescu, nici noi ce știa de la Românilă, nici vreunul din ceilalți, nu a primit un ban măcar pentru acest proces, nici are vreun angajament precare cu clientul. Nu interesul ne-a condus și ne conduce. Dar am creijixt și credem ca nu ne era permis să refulam ministerul ce ni se cerea de câtre un antreprenor nenorocit, care a pus un milion patru sute mii franci în esecutarea unor lucruri pentru cari nu a primit decât două sute mii franci, și după ce aștepta patrusprecece ani platarea, vede ca primăria, persona morală exx care contractase, voesce să scape de îndeplinirea obligațiunilor stipulate tăgăduind validitatea, legalitatea contractului, și acesta nu în mod improvizat, neprecumpănit, la baia tribunalului de câtre primar și două avocați ai sei, ci în mod cugetat, sistematic, prin încheiări multiple ale consiliului comunal. E ceva mai puțin moral, mai puțin cinstit decât acesta tăgăduire a obligațiunilor contractuale ? Era bun contractul când antreprenorul cheltuia din punga lui aprope un milion și jumătate pentru canaluri și le făcea așa de solide încât au ținut patrusprezece ani fără reparațiune și au resistat neclintite la greutatea estraordinară a tunurilor rusesc, cari au trenat ționala a revizuirii. Revizuire ? pentru ce ? Apărătorii comunei omisau a presinta justiției acte importante ? Nu stau să examinez sensul în care este cercuit de legiuitor acest miZloc de revizuire. Fraudă ? Doi, fie, din partea avocaților comunei ? — Dar am văzut pe tot consiliul, ce fie ? diferitele consilii comunale care s’au succes, pe toți avocații comunei, cu d. Stătescu împreună, convinși ca apărarea care se presintase era întemeiată ; am văzut naintea naltei Curți de casațiune pe d. Stătescu pledând alături cu d. Mârzescu, pe care nu am să’l apăr eu câci e în stare să se apere singur, și negreșit d. Stătescu, care se gâneră lesne când e onorea ’n joc, nu ar fi primit să împărtășască cu un avocat infidel mandatul de a represinta comuna Galați! Nu, nu póte fi vorba nici de fraudă, nici de doi, ci numai de uă convincțiune juridică eronată a cârei răpundere trebue să cadă în mod egal asupra tuturor acelora cari au pus’o la ivela și au susținut’o. Altfel lucrul nu era răa închipuit. Intr’adevăr, daci contractul să deahiara nul, nu mai era nevoie să se cerceteze actele din dosar, recepțiunile efectuate; lucrările nu se mai plateu după preciurile stipulate; antreprenorul, considerat ca un gerant de afaceri, ca un om care ar fi lucrat fară mandat, n’ar fi avut dreptul se cera decât valorea actuală a lucrărilor de care profită comuna. Acesta pârghie, cu care voia să se înlăture drepturile antreprenorului spre a i se consuma ruina, s’a fărîmat de hotărîrea înaltei curți de casațiune. Nu e un cuvent ca să se acuze de rea credință acei ce s’a opintit la dânsa, câci acelor care strigă mai tare le-ar reveni uă parte bună de responsabilitate. Revizuire dar pentru ce ? Pentru ca comuna n’a fost apărată ! Nu vrau cu nici un chip să discut aci sensul articolului 291 din procedura nostră, nici deci cuvintele „nu au fost apărate“ din primul aliniat al acestui articol pot însemna: nu au fost apărate „într'un mod complect“ facă cu aliniatul al douilea care nu deschide calea la revizuire, pentru apărare necomplectă, decât numai când s’ar fi omis în mod fraudulos de a se presenta justiției acte importante.11 Nu cercetez déca codul nostru de procedură a fost luat din legea franceză sau genoveză ori déca și are obîrșia altă legislațiune, ca cea verdeca cuvintele „valablementari, în legea francesă, au dat